joi, 21 august 2014

Hagi a înscris cel mai frumos gol al Europei ultimilor 60 de ani.

   În istoria de 60 de ani a cupelor europene de sub egida UEFA, golul lui Hagi din 12 septembrie 2000 din grupele Ligii Campionilor, din partida Galatasaray - Monaco 3-2, este pe cale să fie ales cel mai frumos gol din toate competițiile patronate de UEFA (inclusiv cele rezervate echipelor naționale).
   Site-ul oficial UEFA a lansat o nouă provocare suporterilor din toate cele 54 de țări aflate sub cupola UEFA. Încă din 15 iunie, la secțiunea jocuri s-a lansat un concurs/sondaj cu premii prin care se dorește să se afle care este cel mai frumos gol din Europa ultimilor 60 de ani. După peste două luni conduce detașat golul pe care Gică Hagi l-a înscris în primul tur la grupelor Ligii Campionilor din ultimul an al mileniului trecut.
   Hagi a strâns până în momentul în care scriu aceste rânduri aproape 280.000 de voturi în favoarea lui. Cu aproape 160.000 de voturi se află pe locul doi Mauro Bressan care sub tricoul Fiorentinei a înscris în poarta Barcelonei cu un an mai înainte.
   Concursul-sondaj este deschis până în 30 septembrie și sunt absolut convins că prin aportul vostru Hagi nu mai poate fi ajuns.
   Mai sunt câteva minute și Steaua încă se chinuie să înscrie. Sper din tot sufletul să o facă, și nu oricum, ci cu un gol care să-l depășească în frumusețe pe cel al lui Hagi!
   Gol! Nu a fost cel mai frumos, dar este un gol important. Să fie într-un ceas bun!

duminică, 3 august 2014

Măi Orange, măi băiatule.

   Ți-ai risipit fondurile de publicitate doar pe presa centrală (în special televiziune) și acum vii și cerșești puțină notorietate prin presa locală. Ai înființat un "pr" pe care îl plăteşti cum îl plăteşti şi vii şi te rogi în stânga şi în dreapta prin țară că nu ai primit pentru cât ai investit. Ai construit palate agențiilor de publicitate (niște intermediari pe care îi compar cu acei samsari din piețele publice care nu te lasă să îți cumperi legumele și fructele direct de la producător) și ai rănit cotidienele județene care ți-ar fi adus un surplus de notorietate pe bani mult mai puțini. Noi am suferit, acum suferă și tu dacă te-ai lăsat păcălit.
   Mai bine ți-ai forma propriul departament de publicitate care să se ocupe de vânzarea de publicitate (nu și de creație, adevărata menire a agențiilor de publicitate) și să nu te mai lași păcălit de intermediari. Crezi că palatele agențiilor de publicitate au fost ridicate din creație de publicitate? Te înșeli. 85% din ele sunt bani obținuți  din mită de la trusturile mari de presă, discount-uri enorme (în general de peste 70%) de la suporturile de publicitate din afara sistemului mogulilor și rebate-uri cu ghiotura.
   Trezește-te măi Orange! Trezește-te măi clientule de publicitate! Trezește-te și tu micule ziar de provincie și nu mai publica tot felul de comunicate de presă fără bani! Orice comunicat de presă care conține un nume de societate comercială, un nume de brand, un nume de instituție de stat... este publicitate. Folosește nevoia lor de audiență pentru a-ți imbunătății situația financiară. Mai ales atunci când nu este vorba despre publicitate publică (cea de informare), ci de publicitate de persuadare (cea parșivă care îți dă umbrelă când e soare și ți-o ia când plouă, care îți vindecă o tuse și îți creează boli de ficat, cea care te face cinci minute fericit după care suferi o viață, cea cu litere de-o șchioapă pentru avantaje și litere minuscule pentru catastrofe...). Hai să ne trezim cu toții și să câștige toți, nu numai paraziții. Clienții și suporturile de publicitate în special și nu intermediarii de publicitate. Ultimii pot fi chiar eliminați.

vineri, 1 august 2014

Clienții de publicitae clădesc palate agențiilor de publicitate.

   Ieri a sosit la redacție un e-mail de la o mare agenție de publicitate din București prin care ne cerșea în numele companiei Coca-Cola să le dăm ceva publicitate gratis. Vă dați seama? Să înțelegem că vistieria Coca Cola s-a golit? Să înțelegem că...
   Mai bine vă spunem noi ce am înțeles. S-a făcut o publicitate masivă prin marile trusturi de presă aservite unele politic, altele pentru "cuiburi de nevoi", publicitate câştigată nu prin valoare ci prin mită (nu am cunoştinţă despre presupuse sume de bani trimise de trusturile de presă către conducerile marilor agenţii de publicitate, dar sunt de notorietate aventurile cu avionul ale angajaţilor agenţiilor respective de publicitate spre noi orizonturi: Carnavalul de la Rio de Janeiro, concert Lady Gaga la Londra...; ghiciți pe banii cui!). Nu putem spune că această publicitate nu și-a făcut efectul, ci doar că acest efect nu a fost pe măsura investițiilor de către clienți.
   Sistemele de telefonie, băncile, piața auto, lanțurile de depozite specializate în vânzarea cu amănuntul... mai pe scurt toți clienții cu potențial ridicat au pățit ca bieții producători români din satele patriei. Sau dus la "piață" cu marfa produsă pe truda lor și au dat peste intermediar. Acesta le-a luat marfa pe bani mărunți și a vândut-o mult mai scump. Ba mai rău. Au vândut-o direcționat.
   Acum vreo trei ani am organizat și eu o astfel de escapadă pentru agenți. Ce mi-am zis. "Măi! Poate nu cunosc oamenii realitatea de la faţa locului." Am închiriat un autocar, am urcat în el vreo 30 de agenţi de publicitate de la principalele agenţii de publicitate, i-am adus la Satu Mare. I-am lăsat să se mire despre faptul că ziarele locale se vând la chioşcuri de 7-8 ori mai mult decât cele centrale, i-am lăsat cu gura căscată când au intrat într-o redacţie de ziar de nivel european, cine a dorit a putut noaptea să numere cu degetele lor tirajul ziarului Informaţia Zilei (asta pentru că unii contestă BRAT-ul), îşi aruncau priviri unul altuia când din trei persoane întâlnite una ne saluta, mai pe scurt: i-am lăsat să ia pulsul presei locale într-o localitate de 100.000 de locuitori.
   I-am dus şi la Carei, la Negreşti şi prin câteva sate să se convingă de audienţa nu neaparat a Informaţiei Zilei în special, cât a presei locale în general. Dacă tot au venit până aici le-am arătat şi frumuseţile Maramureşului (Cimitirul Vesel şi Mănăstirea din Săpânţa, Muzeul Satului şi Memorialul din Sighetul Marmaţiei, Mănăstira Bârsana...) şi ale Sătmarului (Castelul din Carei, cel din Ardud, comuna Certeze, Muzeul Ţării Oaşului de la Negreşti, pălincia Zetea...) şi ca orice gazdă bună, pe lângă cazare, masă şi ambient nu i-am lăsat să plece cu mâna goală.
   Inutil. Nu puteam să le distrug ideea pe care au lansat-o pe piaţă cum că presa locală nu ar exista. Ei trăiesc bine. În palate. Chiar dacă cerşesc publicitate pentru Coca-Cola de exemplu. Atât clienţii de publicitate cât şi suporturile de publicitate (ecran, print, audio, on-line...) ar duce-o mai bine dacă aceste agenţii (era să spun căpuşe) nu s-ar lăfăi pe banii lor.