Poate că titlul vă cam intrigă un pic dar, după ce citiți aceste rânduri, precis că veți dori să fiți prezenți joi, de la ora 19, în sala instituției de cultură sătmărene care ne alină săptămână de săptămână dorul de muzică de calitate. După ce sărbătorile pascale au lăsat urme pe psihicul și fizicul fiecăruia dintre noi și după ce vecinii noștri din est și-au ales cărarea pe care vor să se regăsească, suntem invitați la un „Concert simfonic” mai puțin obișnuit. La această manifestare culturală sunt valabile abonamentele cu nr. 38 și, bineînțeles, biletele procurate de la casa de bilete din foaierul filarmonicii.
Spun mai puțin obișnuit deoarece chitara este mai rar întâlnită pe scenele muzicii clasice, ea fiind considerată în general prea frivolă, dar în imaginația compozitorului spaniol Joaquin Rodrigo, complet orb de la vârsta de trei ani, aceasta cuprinde forme și culori pe care noi, văzătorii de rând, avem nevoie de multă concentrare pentru a ne pătrunde în simțuri. Așa că veniți la concert descărcați de orice alte preocupări pentru a aspira „Concertul de Aranjuez” în întregimea sa emoțională. Asta și pentru că mai vechea noastră cunoștință, chitaristul Ilie Dragoș, este cel care o va pune în valoare.
Nici „Simfonia a II-a” în re major a lui Ludwig van Beethoven nu face parte din tipicul simfoniilor obișnuite. Fiind compusă în perioada în care compozitorul și-a dat seama că va rămâne fără auz are ceva din frustrarea acestui moment greu din activitatea sa de compozitor. De fapt presa vremii nu a fost prea amabilă cu referințele despre calitatea lucrării. Totuși aceasta a răzbătut peste timp și timpuri, fiind astăzi un eveniment la modă în lumea melomanilor.
Să nu uităm despre deschiderea acestui concert, deschidere în care ne vom reîntâlni cu opera lui Gioachino Rossini, mai precis vom audia uvertura operei „Bărbierul din Sevilla” a acestui compozitor italian, o uvertură care, după un debut în forță, te plimbă prin toată Andaluzia medievală creându-ți libertatea senzorială de a urmări cu nesaț ceea ce urmează.
La pupitrul întregului eveniment din această săptămână se va afla dirijorul israelian Noam Azur, cel despre care la precedenta sa vizită în Satu Mare am relatat biografia acestuia, biografie pe care o puteți regăsi în numărul nostru din 19 noiembrie 2024. În ceea ce privește istoricul lui Dragoș Ilie și al lui Joaquin Rodrigo vă invităm să-l parcurgeți mai jos.
Dragoș Ilie
Chitaristul român Dragoș Ilie s-a remarcat drept unul din cei mai
carismatici și expresivi tineri muzicieni ai generației sale, încântând
publicul din Europa, Asia și Statele Unite. De la o vârstă fragedă a
început studiul instrumentului, primele acorduri fiind învățate de la
tatăl său. A urmat cursurile Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă”, din Iași, la clasa profesorului Marius Țîmpău. Concomitent a studiat
și cu conf. univ. dr. Daniel Dragomirescu.
Perseverența și
tenacitatea artistică l-au ajutat să obțină diverse burse de studiu atât în
țară cât și în străinătate. Printre acestea menționăm Fundația MOL
pentru Comunitate, Programul „Tinere talente” oferit de Fundația „Principesa Margareta”, cu sprijinul „Casei regale a României”, bursele
„START”, și bursa „Moștenitorii României muzicale” oferită de Radio
România și Rotary club Pipera. În anul 2015 Dragoș a obținut
prestigioasa bursă “Woodruff” pentru completarea studiilor
de licență la „Școala de muzică Schwob” din Columbus State University (SUA), la clasa compozitorului și pedagogului Andrew Zohn.
Dragoș a
obținut peste 40 de premii la competiții internaționale, cu peste 20 de
premii I. Printre acestea se numără Koblenz Guitar Festival, Tokyo
Guitar Competition, Culiacan International Competition, Changsha
International Guitar Festival, Indiana Guitar Festival, Columbus Guitar
Symposium, Texas A&M Guitar Competition și Miami Guitar Festival. A
susținut concerte, masterclass-uri și workshopuri în Europa, Statele
Unite și Asia și a apărut în revistele Classical Guitar Magazine, Gendai
Guitar și Acoustic Guitar Magazine. De asemenea, Dragoș a concertat
alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” și Orchestra
Națională Radio din România, grație bursei „Moștenitorii României muzicale”.
Dragoș este activ și în domeniul muzicii camerale. În
anul 2021, s-a alăturat cvartetului de chitară Austin Guitar Quartet,
grup al cărui album de debut „Chitara muzicală” a fost nominalizat la
premiile Grammy, alături de „Los Angeles Guitar Quartet”, „Texas Guitar
Quartet” și ansamblul coral „Conspirare”. Spectacolele recente ale
cvartetul cuprind „Electric Counterpoint” de Steve Reich, împreună cu
compania de balet din Austin.
În vara anului 2022, Dragoș a
concertat în turneul „Stradivarius – Paganini Magic” alături de celebrul
violonist român Alexandru Tomescu. Cei doi au interpretat primul caiet
de sonate pentru vioară și chitară Centone di Sonate, scris de Niccolò
Paganini în 17 concerte și 13 orașe din România. Cu acest concert a trecut și prin Satu Mare.
În 2020, Dragoș s-a
alăturat grupului Ex-Aequo, organizație non-profit ce se străduiește să
reprezinte un reper în lumea chitarei. În contextul pandemiei care a
afectat viața muzicală internațională, Ex-Aequo a lansat o serie de
workshop-uri online, masterclass-uri și concerte, precum și o competiție
cu peste 200 de participanți. Cel mai recent proiect a implicat 9
compozitori afro-americani ce au scris lucrări originale pentru chitară.
Proiectul numit „Scimbarea regulilor” a culminat cu o înregistrare CD
cât și video, disponibilă pe toate platformele media.
Pasionat de
promovarea repertoriului românesc pe scena globală, Dragoș a conceput
CD-ul său de debut drept un proiect ce îmbină atât aranjamente (opere
ale lui Ciprian Porumbescu, Béla Bartók) cât și lucrări scrise de
compozitori români contemporani. Albumul a fost înregistrat împreună cu
Radio România Muzical și este disponibil la editura Casa Radio.
În
prezent, Dragoș își finalizează studiile doctorale la University of
Texas at Austin (SUA), la clasa renumitului pedagog și interpret Adam
Holzman. În același timp Dragoș este și asistent universitar, predând în
cadrul aceleiași universități. Interesat de metode de prevenire a
accidentarilor în rândul muzicienilor, Dragoș integrează somatici
alternative de tipul Body Mapping în activitatea sa didactică.
Dragoș
este reprezentat de Augustine Strings, prima companie de corzi pentru
chitară clasica din lume. În prezent cântă la o chitară Gernot Wagner,
donată de către Carson McKowen, o chitară Steven Walter și una Martin
Blackwell.
„Dragos este un narator care folosește chitara pentru a spune o poveste din perspectiva sa captivantă și profundă.” spune despre el Lorenzo Micheli, iar Rene Izquierdo adaugă:„Un ton frumos, sensibilitate și o muzicalitate deosebită. Dragos stăpânește instrumentul nostru de minune! Un prezent luminos și un viitor și mai luminos.”
Joaquín Rodrigo Vidre (sursa Wikipedia)
Primul marchiz al Grădinilor din Aranjuez (născut în 22 noiembrie 1901 și decedat pe 6 iulie 1999) a fost un compozitor spaniol și un pianist virtuoz. Este cunoscut mai ales pentru compunerea „Concertul de Aranjuez”, o piatră de temelie a repertoriului pentru chitară clasică .
|
Joaquín Rodrigo
|
Monument în Rosario, Argentina
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Rodrigo s-a născut în Sagunto, provincia Valencia. La vârsta de trei ani, și-a pierdut complet vederea după ce a contractat difterie. La vârsta de opt ani a început să studieze solfegiu, pianul și vioara, iar de la vârsta de 16 ani a studiat armonia și compoziția. Și-a scris compozițiile în Braille, iar acestea au fost transcrise
pentru publicare. Deși s-a distins prin faptul că a ridicat chitara
spaniolă la demnitatea de instrument de concert universal și a fost cel
mai bine cunoscut pentru muzica sa pentru chitară, nu a stăpânit
niciodată cântatul la acest instrument.
Rodrigo a studiat muzica sub îndrumarea lui Francisco Antich la Valencia și sub îndrumarea lui Paul Dukas la „Școala normală de muzică” din Paris. După ce s-a întors pentru scurt timp în Spania, a revenit în Paris pentru a studia muzicologia, mai întâi cu Maurice Emmanuel, apoi cu André Pirro. Primele sale compoziții publicate datează din 1923. Din 1947, Rodrigo a fost profesor de istoria muzicii, deținând Catedra Manuel de Falla de Muzică la „Facultatea de filosofie și litere” a Universității Complutense din Madrid. Printre studenții notabili se numără Yüksel Koptagel, compozitor și pianist turc.
Cea mai faimoasă lucrare a sa, Concierto de Aranjuez, a fost compusă în 1939 la Paris pentru chitaristul Regino Sainz de la Maza. Mai târziu în viață, el și soția sa, Victoria, au declarat că lucrarea a fost scrisă la avortul spontan al primului lor copil. Compoziția este un concert pentru chitară și orchestră. Mișcarea centrală adagio este una dintre cele mai recunoscute din muzica clasică a secolului al XX-lea, prezentând interacțiunea dintre chitară și cornul englez.
Această mișcare a fost adaptată ulterior de aranjorul de jazz Gil Evans pentru albumul din 1960, Sketches of Spain, de Miles Davis. La cererea lui Nicanor Zabaleta, Rodrigo a adaptat compoziția pentru „Concertul pentru harpă și orchestră” din 1974 și i-a dedicat adaptarea lui Zabaleta. Chitaristul de jazz Jim
Hall a adaptat în continuare a doua mișcare pe înregistrarea sa
intitulată „Concierto” (1975, Creed), care a inclus interpretări de Paul
Desmond (saxofon alto), Steve Gadd (tobe), Chet Baker (trompetă), Ron
Carter (chitară bas) și Roland Hanna 8 (pian).
Succesul
acestui concert a dus la comenzi din partea mai multor soliști
proeminenți, inclusiv a lui Zabaleta, căruia Rodrigo i-a dedicat „Concierto serenata” pentru harpă și orchestră. Pentru Julian Lloyd Webber, Rodrigo a compus „Concierto como un divertimento” pentru violoncel și orchestră. Pentru flautistul James Galway a compus „Concierto pastoral” pentru flaut și orchestră.
În 1954, Rodrigo a compus „Fantasía para un gentilhombre” la cererea lui Andrés Segovia. „Concierto andaluz”, pentru patru chitare și orchestră, a fost comandat de Celedonio Romero pentru el și cei trei fii ai săi.
Dintre lucrările lui Rodrigo, cele care au obținut cel mai mare succes popular și critic sunt „Concierto de Aranjuez” și „Fantasia para un gentilhombre”. Aceste două lucrări sunt foarte des asociate în înregistrări.
Stema primului marchiz al Grădinilor din Aranjuez
În 1983, a fost decorat cu cea mai înaltă distincție spaniolă pentru compoziție, Premio Nacional de Música. La 30 decembrie 1991, Rodrigo a fost înnobilat de regele Juan Carlos I, cu titlul ereditar de Marqués de los Jardines de Aranjuez (Marquis al grădinilor din Aranjuez). A primit prestigiosul Premiu Prințul de Asturias, cea mai înaltă distincție civilă a Spaniei, în 1996. În 1998 a fost numit Comandor al Ordinului Artelor și Literelor de către guvernul francez.
S-a căsătorit cu Victoria Kamhi
în 1933. Ea era o pianistă de origine turcă pe care o cunoscuse la
Paris. Au avut interese profesionale comune, iar ea le-a documentat
viața împreună în cartea „Hand in Hand With Joaquín Rodrigo: My Life at the Maestro's Side” (1992). Căsătoria lor a durat până la moartea ei, în 1997. Fiica lor, Cecilia, s-a născut pe 27 ianuarie 1941.
Rodrigo a murit la casa sa din Madrid pe 6 iulie 1999, la vârsta de 97 de ani. Fiica sa i-a succedat sub numele de Marquesa de los Jardines de
Aranjuez. Joaquín Rodrigo și soția sa Victoria sunt înmormântați la
cimitirul din Aranjuez.
Opriți războaiele!
.png){kind=tracking}
