Carmina Burana

    Era de așteptat ca deschiderea stagiunii 2026-27 a Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare să se facă în forță. Faptul că aceasta se va face cu un concert vocal-simfonic ce cuprinde cantata scenică a compozitorului german Carl Orff, Carmina Burana, este un fapt deja cunoscut. Forța ce se degajă din această compoziție a dus la prezentarea ei la multiple evenimente de pe întreg mapamondul. Pentru cei care doresc să afle amănunte despre „biografia” acestei lucrări îi invit să citească ziarul nostru din 23 mai 2022. Ziarul îți puteți găsi în arhiva Bibliotecii Județene cerând colecția Gazeta de Nord-Vest din mai 2022 sau, pentru cei obișnuiți cu varianta electronică, puteți să căutați cu „lupa” Carmina Burana și să deschideți articolul din data de 23.05.2022. Veți descoperi o istorie deosebit de interesantă ce se întinde pe mai mult de un mileniu.

    Spre deosebire de alte reprezentații de acest gen, de data asta îl vom avea ca dirijor pe italianul David Crescenzi, a cărui biografie pe scurt o puteți găsi în acest articol. Acesta se va afla la pupitrul Orchestrei Filarmonicii Dinu Lipatti și îi va coordona pe soliștii vocali Diana Hurjă (soprană la Opera Națională București, debut în Satu Mare), Ștefan von Korch (tenor, Filarmonica din Tg. Mureș) și Sebastian Balaj (bariton, Opera Națională București).

    De asemenea, pentru susținerea concertului de joi seară (ora 19), a mai fost invitat Corul Filarmonicii de Stat din Tg. Mureș (dirijor Albert Zsuzsa Katalin). Din câte am înțeles numărul de abonamente alocat acestei stagiuni este epuizat așa că nu ne rămâne decât să căutăm bilete la casa de bilete sau să așteptăm ca unul sau mai mulți dintre cei cu abonamente să nu dorească să utilizeze abonamentul cu numărul unu și să și anunțe acest lucru.

    Pentru secțiunea de împrospătare a cunoștințelor muzicale am ales să vă redau pe varianta printată a ziarului nostru doar biografia compozitorului Carl Orff, iar pe varianta ziarului electronic (pe site-ul www.gazetanord-vest.ro) veți găsi biografiile dirijorului, a tenorului și a baritonului, urmând ca la o nouă prezență în Satu Mare a sopranei să o onoăm și pe aceasta.

Carl Orff 

    S-a născut pe 10 iulie 1895, în München, ca fiul unui ofițer de carieră în armata germană imperială.

    A studiat la München muzica și a condus acolo diverse teatre. În 1924 a înființat împreună cu dansatoarea Dorothea Gunther școala "Gunther" pentru educație muzicală, dans și gimnastică. Lucrarea sa, „Schulwerk” (muzică pentru copii 1930-1933, revizuită în 1950-1954) începe cu modele simple ritmice, cu bucăți sonore asamblate pentru xilofon, glockenspiel și alte instrumente de percuție.

Mormântul lui Carl Orff în Andechs - Bavaria

    În faimoasa sa lucrare oratorio-mime „Carmina Burana” (1937) (libret inspirat din texte vechi medievale găsite la biblioteca mănăstirii Benediktbeuern - Germania) a pus poezia secolului al XIII-lea pe muzică simplă, construită în jurul unor ritmuri viguroase, pulsante, bogate uneori. Celelalte opere ale sale includ opera de basm „Die Kluge” („Isteața”) (1943) și fragmente austere ca „Antigona” (1949).

A fost înmormântat în biserica mănăstirii Andechs.

    Orff a fost prieten cu profesorul Kurt Huber, unul din conducătorii grupului de rezistență Trandafirul Alb, de asemenea cu muzicologul și compozitorul germano-evreiesc Erich Katz (1900-1973). Discutabilul autor Michael Kater a pretins că după sfârșitul nazismului Orff ar fi încercat să scoată ulterior profit din prietenia cu Huber și ar fi declarat față de comisia americană de denazificare că ar fi fost membru al „Trandafirului Alb”, ceea ce nu a fost cazul. Pentru această afirmație nu există nicio dovadă, pentru că nu s-a găsit nimic în dosarele procesului de denazificare, pe care istoricul vienez Oliver Rathkolb l-a evaluat, respingând, de aceea, teza nedocumentată a lui Kater. Orff a fost achitat de americani.

    Opriți războaiele!

David Crescenzi

 

    Pianist, dirijor de orchestră şi de cor, David Crescenzi și-a început studiile la Conservatorul din Pesaro, specializându-se ulterior în Instrumente de Orchestră, Muzică Corală şi Dirijor de Cor şi Pian. Recunoscut pentru pasiunea lui pulsantă și dedicarea absolută, cele două decenii ale activității sale lirice l-au consacrat mai întâi ca pianist acompaniator şi maestru locţiitor în diferitele Teatre şi Festivaluri lirice, atât în Italia cât şi în străinătate, iar apoi ca Dirijor şi Maestru de Cor.

    O personalitate puternică și un artist complet, David Crescenzi s-a remarcat prin colaborarea sa cu Teatrul Operei din Cairo, Egipt, în calitate de director invitat între anii 1998 şi 2003, unde a condus spectacole îndelung aclamate ale repertoriul liric universal.

    Între 1999 şi 2001 a fost Maestru de Cor la Teatrul “Carlo Felice” din Genova, iar în stagiunea 2004-2005 a fost locţiitorul Directorului Muzical de la Teatrul “St. Carlo” din Napoli. În cadrul repertoriului simfonic s-a distins la pupitrul dirijoral al mai multor orchestre, precum: Orchestra Teatrului „Reggio” din Parma, “Benedetto Marcello” din Teramo, Orchestra de Cameră din regiunea Marche, Orchestra de Cameră din Bologna, Orchestra Simfonică “G. Rossini” din Pesaro, Filarmonica „Marchigiana”, Filarmonica din Alessandria şi din Piemonte, Orchestra Operei din Zagreb, Croaţia.

    A dirijat, de asemena, la Doha, Qatar și a colaborat cu solişti de talie internaţională, printre care Francesco Manara şi Simonide Braconi, soprana Nadja Michael, baritonul Franz Grundheber şi celebrul tenor dominican Francisco Casanova, cu primul violinist şi primul violist a Teatrului „Scala” din Milano, precum și cu celebrul flautist francez Maxence Lauriell.

    Începând din luna septembrie 2014 David Crescenzi a fost numit Director Artistic şi Dirijor Permanent al Operei din Cairo, iar după activitatea sa pe parcursul stagiunii 2016-2017 la Deutsche Oper am Rhein din Düsseldorf, unde a dirijat ”L’elisir d’amore” de G. Donizetti și ”Turandot” de G. Puccini, Crescenzi este un apreciat dirijor invitat al instituției germane.

    Apropierea sa de România s-a produs în anul 2002, prin colaborarea cu Opera Naţională Română Timişoara, alături de care a participat la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti cu opera “Tosca” de G. Puccini. A colaborat, totodată, cu Opera Națională București și Opera Naţională Română din Iaşi.

    David Crescenzi și-a îndreptat pentru întâia dată inspirata baghetă dirijorală înspre Orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în noiembrie 2008, atunci când a fost invitat pentru spectacolul-eveniment ”Otello” în interpretarea unei valoroase distribuții de artişti clujeni, urmat de alte succese, precum ”Bal mascat”, ”Rigoletto”, ”Aida” de G. Verdi şi ”Boema” de G. Puccini.

Ștefan von Korch

    Ștefan von Korch s-a născut în 1989 la Șinteu, în județul Bihor, unde și-a petrecut copilăria. Provine dintr-o familie cu origini slovace pe linie maternă și germane pe linie paternă. Ambii părinți s-au născut în România, familia fiind stabilită în comunitatea multietnică din Șinteu. A crescut vorbind limba slovacă și a urmat școala din sat în această limbă; începuturile sale muzicale au fost legate de folclorul slovac, pe care îl cânta la festivaluri și evenimente locale.

    Ulterior a urmat Liceul de Muzică din Oradea, unde a studiat canto ca disciplină principală și pian secundar.

    A absolvit secția de canto a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca în 2011, iar în 2013 a finalizat studiile de masterat la aceeași instituție. În perioada formării a participat la cursuri de măiestrie susținute de Horiana Brănișteanu la Salzburg (2010) și de Mariana Nicolesco la Brăila (2011).

    Inițial pregătit ca bariton, în perioada studiilor universitare a trecut la registrul de tenor în anul 2010.

    Examenul de licență l-a susținut în 2011 cu rolul Vogelgesang din „Der Schauspieldirektor” (Regizorul de teatru) de Wolfgang Amadeus Mozart, pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca.

    În perioada facultății a debutat pe scena Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în rolul Tamino din „Flautul fermecat”de Wolfgang Amadeus Mozart.

Sebastian Balaj

    Baritonul Sebastian Balaj este solist al Operei Naționale București. Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, și-a desăvârșit formarea artistică în cadrul unor masterclass-uri susținute de personalități precum Ramon Vargas, Viorica Cortez, Mariana Nicolesco, Ruxandra Donose, Leontina Văduva și Jean-Philippe Lafont.

 

    De-a lungul carierei sale, Sebastian Balaj a obținut numeroase premii naționale și internaționale, dintre care amintim, în primul rând, Premio “Ettore Bastianini” a migliore voce di Baritono, obținut în 2025 la prestigiosul 24° Concorso Lirico Internazionale Ottavio Ziino, desfășurat la Teatro Massimo di Palermo.

    De asemenea, a fost distins cu Marele Premiu pentru voce masculină Verum Solitus 2024, Grand Prix Opera și Premiul Special „Cătălina Cortez” la Concours International de Chant Georges Enesco Paris, Premiul al II-lea și Premiul Special „Barbara Fei” la Hong Kong International Vocal Open Competition, precum și Premiul I la Concursul Național al Liedului Românesc.

 

    Timp de opt ani (2017–2025) a fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, unde a interpretat roluri de referință din repertoriul liric: Contele Almaviva (Le nozze di Figaro), Figaro (Il barbiere di Siviglia), Belcore (L’elisir d’amore), Malatesta (Don Pasquale) și Ping (Turandot). Pe scena Operei Naționale Române din Iași a interpretat rolurile Escamillo (Carmen) și Ping (Turandot). La Opera Națională Română din Timișoara a dat viață Contelui Almaviva (Le nozze di Figaro), iar pe scena Teatrului de Operă din Constanța a interpretat rolul Sharpless (Madama Butterfly). De asemenea, a apărut în spectacole apreciate de public la Opera Maghiară din Cluj-Napoca și la Opera Comică pentru Copii București.

     Repertoriul său vocal-simfonic include lucrări de mare anvergură, precum Carmina Burana de Carl Orff, The Armed Man: A Mass for Peace de Karl Jenkins, Missa in tempore belli de Joseph Haydn, Requiem de Johannes Brahms, Requiem de Gabriel Fauré, dar și lucrări românești semnate de Valentin Timaru și Paul Constantinescu. A colaborat cu importante orchestre și filarmonici din România, sub bagheta unor dirijori de prestigiu, printre care David Crescenzi, Tiberiu Soare, Gabriel Bebeșelea, Mihnea Ignat, Adrian Morar, Vladimir Lungu, Nicolae Dohotaru, Victor Dumănescu și Cristian Sandu.

Democrația

     Pedalăm zilnic în stânga și în dreapta, pe TV și la crâșmă, la muncă și în familie... pedalăm peste tot pe noțiunea de democrație. Dar ce e democrația? De ce nu putem mânca, dormi și relaxa fără democrație? Sigur nu știu răspunsuri universal valabile. Asta pentru că ce poate fi democratic pentru mine poate să fie antidemocratic pentru tine, cititorule. Și invers. Așa că am să mă limitez să traduc aici ce este democrația în politică. Aici regulile sunt mult mai clare și bine delimitate. Asta nu înseamnă că sunt și respectate în totalitate.

    În politică democrația are trei principii de bază: separarea puterilor în stat, votul universal și suveranitatea națiunii. Aș prefera să le iau în ordine inversă pe fiecare dintre ele și vă veți da seama de ce. De menționat acel „și” dintre cele trei principii. Acel „și” înseamnă fără tăgadă că nu există democrație dacă una din cele trei legi de bază nu este respectată. Cu alte cuvinte puterea poporului (demos kratos din greacă) nu există dacă nu sunt întrunite toate cele trei aspecte.

    Suveranitatea națiunii. La nivel mondial mai puțin de jumătate din țări se pot lăuda că sunt suverane. România este un stat suveran nu pentru că așa ne proclamăm, ci pentru că cele patru elemente care definesc suveranitatea sunt sfinte în țara noastră: teritoriu, populația, autoritatea și recunoașterea. Trei dintre elemente nu mai trebuiesc dezbătute. În ceea ce privește autoritatea trebuiesc făcute niște clarificări.

    Apartenența noastră la Uniunea Europeană lasă impresia că autoritatea la noi în țară este știrbită. Nu este adevărat! Cele trei puteri ale statului sunt autoritare pe deciziile interne. Uniunea Europeană ne poate îndruma, nu obliga. E drept că tentațiile de a îi urma liniile directoare sunt adăpate și de recompensele (în special financiare) pe care le oferă, dar deciziile se iau strict în legislația (Parlamentul), justiția (instanțe) și execuția (Guvern și Instituția prezidențială) din România.

    Votul universal. Aici merită să-i facem un scurt istoric. Primul vot universal (doar pentru bărbați) a avut loc la revoluția franceză din 1792. Mai târziu, din 1848, în Franța și Elveția s-a instituit votul universal (tot numai pentru bărbați) ca principiu de bază la alegeri. Prima țară care a acceptat votul universal pentru bărbați și femei a fost Noua Zeelandă în 1893. În România votul universal (doar pentru bărbați) a fost instituit în 1918. Abia în perioada comunistă, mai precis din 1948, femeile au avut drept de vot la noi în țară. Părerea mea este că votul universal în curând va fi restricționat, influența inteligenței artificiale asupra marii mase a populației va duce către acest fapt.

    Separarea puterilor în stat. Am lăsat la urmă acest principiu deoarece cred că la noi în țară separarea puterilor în stat este doar declarativă. Sunt foarte multe cazuri în care se produc ingerințe neconstituționale între puterile legislative, juridice și de execuție, iar instituția care ar trebui să elimine aceste ingerințe s-a transformat într-o altă putere, o putere care pe lângă că este aservită intereselor proprii a devenit mai puternică decât puterile tradiționale.

    De aici am putea trage concluzia că de fapt noi nu suntem un stat democratic. E prea mult spus. Suntem un stat democratic dar avem și noi metehnele noastre.

    Opriți războaiele!

    

    

Revanșa

     După ce în etapa trecută gazdele n-au reușit nici o victorie, obținând doar patru amărâte de puncte, situația s-a întors în favoarea lor. Chiar dacă oaspeții au obținut tot patru puncte zestrea amfitrionilor a fost de data aceasta de 19 puncte, zestre acumulată cu ajutorul celor 19 goluri înscrise și doar trei încasate. O altă caracteristică a etapei ar fi scăderea nivelului calitativ al jocurilor și, acolo unde scorul nu a luat proporții, încrâncenarea luptei pentru punctele puse în joc, cu precădere pe Arcul de Triumf și pe malul Dunării.

    CFR - Farul 0-0 după o anihilare reciprocă; Botoșani - Sepsi 5-0, parcă e cam prea mare diferența de pe tabela de marcaj; UTA - Miercurea Ciuc 5-1 într-un meci în care ciucanii se încăpățânează să intre cu cel puțin cinci jucători din Ungaria în primul unsprezece la care se mai adaugă încă trei intrați pe parcurs; Dinamo - FCSB 2-1, victorie meritată după un arbitraj cu multe controverse, nu toate justificate; Petrolul - Corvinul 2-0, s-a ratat mult la poarta din dreapta (!); Galați - Rapid 0-1 c-așa-i datu! Voluntari - Argeș 1-0 cu efort minimum minimorum (ce se întâmplă la Pitești?); Craiova - „U” 4-0 tranchilizant.

    Urmează o etapă în care șase dintre oaspete au poziții mai bune în clasament decât gazdele lor, dar asta s-ar putea să nu aibă tare mare influență din moment ce între locurile 5 și 15 sunt doar trei puncte diferență. Cele patru evadate nu pot fi prea sigure de pozițiile lor dacă ținem cont că mai avem o partidă restanță. Dacă la Dinamo, Rapid și Craiova lumea se aștepta la o comportare pozitivă, Petrolul surprinde prin rezultatele sale pozitive. La partea debusolatelor le avem pe Argeș, UTA și în parte FCSB. Despre clujence nu prea putem vorbi până la disputarea restanței de pe 8 octombrie. O victorie a „șepcilor roșii” le-ar putea propulsa de pe locul 14 până pe poziția a cincea.

    FCSB - Ploiești (luni, ora 21) Derbiul etapei. Musai gazdele trebuie să bată. Altfel năcazul se abate peste bercenari și canapeaua se pătează cu rubiniu. Dacă prahovenii reușesc să depășească și acest hop (un punct ar fi sufucient) nu prea îi mai poți disloca din cuibul salamandrelor.

    Hunedoara - Craiova (duminică, ora 20,30) Interesant meci. Castelanii păreau să pozeze inițial în surpriza campionatului. Nu prea a fost să fie. Campionii, pe de altă parte, se așteptau ca la ora asta să privească în jos spre locul doi. E cam invers. Cum săptămâna asta oltenii au liber din partea Europei vor aranja întreg arsenalul spre hunedoreni. Are Maxim atâta putere de absorbție a pericolului?

    Rapid - Voluntari (sâmbătă, ora 21,30) La prima vedere ar trebui să fie o partidă ușoară pentru giuleșteni. Dar ce poate fi ușor în fața unor fotbaliști care atunci când pășesc pe gazonul de lângă calea ferată vor să demonstreze că au valoare și că ar trebui băgați în seamă atât de selecționeri (în funcție de vârstă) cât și de cotațiile de piață. Hai Rapid!

    Miercurea Ciuc - Dinamo (vineri, ora 21) Se întânlnesc cei doi poli ai clasamentului. Nu numai din punctul acesta de vedere, ci și din diferența de valoare a lotului și a formei de moment, dinamoviștii ar trebui să zburde pe teren. Este momentul ca în primul lor unsprezece să fie testați și cei care au jucat mai puțin, în simbioză cu punctele statornice ale echipei.

    Pitești - Botoșani (duminică, ora 15) La preț de matineu. Piteștenii se pare că se află pe o pantă descendentă. Cu cele doar patru goluri înscrise în opt etape mă și mir că au strâns 10 puncte. La moldoveni e viceversa. Șapte din cele 10 puncte acumulate sunt din ultimele trei etape.

    Constanța - Arad (vineri, ora 18) Meciul de deschidere al etapei. Nu știu ce mă face să cred că textiliștii nu se vor întoarce cu traista goală. Acum dacă or fi puncte sau multe goluri încasate rămâne de văzut. Un duel Moțu' - Țăranu' (Sabău - Mihalcea) totdeauna trebuie să fie interesant și cu rezultat neașteptat.

    Sf. Gheorghe - CFR (sâmbătă, ora 18,30) Și Sepsi se află în aceeași situație ca și Argeșul, adică 10 puncte cu doar patru goluri. Clujenii se pare că nu pun accent decât pe partidele cu adversari din București și Craiova, așa că un 1-0 pentru gazde pare plauzibil. Nu și pentru mine.

    „U” - Galați (luni, ora 18) Cenușăreasa etapei. La citirea numelor echipei nu s-ar spune că ar fi un duel de supraviețuire dar la cât de strâns e clasamentul nimic nu poate fi predictibil pentru locurile 7-15. Galațiul joacă bine iar clujenii au trei etape fără punct câștigat. Asta după ce în patru etape au obținut patru victorii (au și o partidă restanță).

    Opriți războaiele!

Soteu

     Nu, nu este vorba de niște legume fierte la foc mic și înăbușite în unt. De fapt nici nu mă pricep la gastronomie. Ceaiul pe care mi-l fac din când în când nu-mi place. E vorba de „soteu”-l doamnei Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, cea care an de an ne servește în această perioadă a anului câte un SOTEU (State of the Union address; nu mă întrebați de la ce vine E-ul căci majoritatea sunteți cetățeni europeni). E un fel de „dare de seamă” ceaușistă urmată de un program pe anii următori (cincinal îi spunea răposatul).

    S-a schimbat ceva? Da. Multe s-au schimbat. Cele mai multe în bine dar și cu multe necazuri au venit la pachet. Libertatea de a cuvânta este unul din cele mai blagoslovite câștiguri. Cel puțin așa ar trebui să fie. Din păcate aduce după ea și libertatea de a minți, de a amăgi, de a fraieri, de a mistifica... cu alte cuvinte de a pune stăpânire pe mințile needucate. Cine stăpânește mai bine arta comunicării are câștig de cauză. Poate nu arta comunicării ar fi principalul parametru de luat în seama ci calea aleasă pentru a comunica.

    În ceea ce privește calea de a comunica, de a junge la mintea auditoriului, aceasta nu este aleasă de comunicator ci de receptor. Căile oficiale sunt în general ocolite de marea masă a receptorilor, acestea find greoaie și lipsite de atractivitate. Mai ușor este de a fi băgat în seamă pe lângă o manea și/sau niște glume deșănțate. Acestea ajung mai lesne la urechea și ochiul lipsiți de educație.

    Aici, la noi în bătătură, cele mai multe dintre „break news”-uri (că „știri proaspete” e mai greu de pronunțat) dacă nu se referă la politică atunci avem parte de accidente mortale, ucigași ocazionali, violuri, pedofilie, mămici de sub 14 ani și alte chestii din latura macabră a naturii umane. Cică doar astea sunt citite. Doar astea fac audiență. Părerea mea este că doar astea ne imbecilizează. Doar astea fac ca termeni precum estetică sau morală să-și piardă sensul. Ș-apoi te mai miri de unde se pune ștampila pe documentele introduse în urnă la votare?

    Să revenim la SOTEU-l Ursulei. Parcă anul acesta are mai multe griji de întâmpinat. Amenințarea iminentă a unui război în plină Uniune Europeană i-au brăzdat fruntea cu canioane, i-au încercănat vederea și i-au învinețit traiul cu insomnii. Parcă-i blestemată. De la 1 decembrie 2019 de când s-a așezat pe tron și până astăzi s-au abătut asupra ei, și a noastră implicit, aproape toate nenorocirile posibile: pandemia din februarie 2020 și până în 2022; atacul rușilor asupra rusnacilor din februarie 2022 și până mâine (care mâine nu știm); asperitățile climatice de toate tipurile (inundații, secete, păduri și holde incendiate...); viziunea impusă de Trump asupra lumii; ascensiunea extremismului politic de orice fel în aproape toate statele de sub umbrela UE. Mai sunt și altele, mai mărunte sau punctuale, dar ne rezumăm la acestea.

    Oare ce ne-ar mai putea spune despre starea Uniunii Europene? Și dacă spune ceva sunt urechi să asculte și minți să priceapă? Despre astea vom afla miercuri, 16 septembrie, între orele 10 și 12,50. Programul ăsta bătut în cuie, la minut, nu prea îmi face plăcere. Ce să-i facem? Suntem doar ostași. Alții au dezertat...

    Opriți războaiele!

Asaltul invadatorilor

     Când, după șase etape dominate de gazde, se părea că totul va curge normal, dominația gazdelor fiind aproape subînțeleasă pentru fiecare suporter, iată că la al șaptelea hop se produce o sincopă, o mutare de pe timpul tare al amfitrionilor pe replica răspicată a vizitatorilor. Și mai zici că șapte nu e cifră magică? De la cei șapte din Teba sau cei șapte magnifici și până la șapte dintr-o lovitură sau a șaptea zi a săptămânii de fiecare dată șaptele răspândea o aură de mistic, de mister, de nesiguranță sau de anacronism.

    Ce s-a întâmplat de fapt? Nici o victorie a gazdelor și nu mai puțin de patru cazuri în care musafirii s-au înfruptat din toate bunătățile depozitate prin cămara speranțelor, lăsând rafturile și damigenele goale. Chiar și în condițiile astea spectacolul nu a lipsit decât pe litoral. Tot erau turiștii pe picior de plecare: Voluntari - Oțelul un 2-2 extrem de spectaculos; „U” - Petrolul 2-3, m-am înșelat în privința rezultatului, dar ce spectacol de calitate; Miercurea Ciuc - CFR 2-3 în ciuda tuturor sindicatelor; Argeș - Sepsi 0-1 și am văzut secui fericiți; Corvinul - Dinamo 1-1 cu un roșu dominant; Farul - Botoșani 0-0 după nimic la nimic în prima repriză; FCSB - UTA 1-3 că n-au mai vrut arădenii; Rapid - Craiova 1-1 și o încheiere de etapă apoteotică.

    După o asemenea etapă și un asemenea fotbal dezvoltat de majoritatea echipelor întrebarea care se pune este: ce se întâmplă cu echipele noastre care joacă în Europa? De unde atâta inhibiție? De unde atâta neșansă? Unde greșim?

    Mi-e și frică să mai zic ceva despre etapa care vine. Mă rog la Pele și Maradona, la Dobrin și Balaci, ca zeii fotbalului să nu părăsească momentul bun din campionatul intern și ca reușitele acestuia să se răsfrângă către partidele internaționale care urmează pe termen scurt și mediu. Pe termen lung sper ca mileniul acesta să ajungem campioni mondiali.

    Dinamo - FCSB (sâmbătă, ora 20,30) Derbiul etapei. Iată că acest derbi de tradiție din ultimii vreo 20 de ani a ajuns, după un răstimp, să fie și derbiul etapei. Dacă disecăm un pic acest meci am putea trage concluzia că în timp ce Dinamo se află pe o pantă ascendentă, la FCSB sunt cam încurcate ițele printre arcurile divanului. Dar nu putem uita că la un asemenea meci orice predicție este o aventură;

    Ploiești - Hunedoara (duminică, ora 15,00) Programat la ora dejunului, meciul pare totuși interesant dacă ținem cont că ambele echipe se află în prima treime a clasamentului. Gazdele chiar pe podium (cu golaveraj negativ!). După partida spectacol de la Cluj prahovenii sunt datori să arate și propriilor spectatori că știu fotbal. Jocul deschis practicat de castelanii lui Maxim ne lasă să credem că ratând acest meci avem ceva de pierdut. Nefericită programare;

    Galați - Rapid (duminică, ora 20,30) Îmi displace stilul ăsta al lui Pancu de a se plânge de orice. Ba de arbitraj, ba de programare, ba de accidentați... Chiar dacă are dreptate și alții au dreptatea lor. În ceea ce privește realizările pe teren sunt foarte mulțumit. Chiar dacă nu a obținut victorii pe linie calitatea fotbalului demonstrat de echipă este ridicată. Probabil că se vor întoarce cu trei puncte de lângă plaja Cocuța;

    Craiova - „U” (luni, ora 20,30) Nici jumătate de an nu a trecut de când o asemenea partidă determina campioana României și câștigătoarea Cupei României. Începutul de campionat nu prea a fost fast pentru ardeleni, dar asta nu înseamnă că lucrurile pot rămâne așa. În plus se pot baza și pe oboseala pe care ar fi normal să o arate oltenii după partidele de foc din Europa și din campionat. Cred că la meciul de cupă juveții vor juca cu rezervele rezervelor;

    CFR - Constanța (vineri, ora 20,30) Meciul de deschidere al etapei. Cele două echipe nu au o formulă de joc bine stabilită. Nici măcar la nivel tactic nu și-au creat un profil. Fiecare se adaptează la condițiile impuse de conduceri. Ambele acuză freamătul din vestiare unde loturile sunt într-o continuă schimbare datorate transferurilor. Pe de altă parte la gazde problema insolvenței este și nu este liniștitoare, iar la oaspeți lupta mocnită dintre tineri și bătrâni nu poate fi ascunsă doar prin declarații;

    Botoșani - Sf. Gheorghe (sâmbătă, ora 15) Ar fi imposibil ca secuii să se întoarcă și din Moldova cu trei puncte? Ar fi o dovadă a hărniciei pe care a fost dispusă să ne-o devoaleze echipa în aceste prime șapte etape. Pe de altă parte gazdele au arătat că nu prea se simt bine pe dreptunghiul verde în acest început de campionat. Au o singură victorie și aceea în fața lanternei roșii;

    Voluntari - Pitești (luni, ora 17,30) Cine va câștiga duelul dintre cea mai proastă apărare (18 goluri încasate de gazde) și cel mai prost atac (doar patru goluri înscrise de argeșeni)?

    Arad - Miercurea Ciuc (sâmbătă, ora 18,30) Cenușăreasa etapei. Îmi pare rău de textiliști că au ajuns așa de jos în clasament. E numai vina lor. Experimentele ar fi trebuit utilizate doar în cantonament sau în câteva jocuri amicale intercalate, nu în campionat. Nu au voie să rateze cele trei puncte în acest joc.

    Opriți războaiele!

     

    

Casă de oaspeți

     Românul, prin tradiție, se bucură de musafiri. Tendința cvasigenerală de a împărtăși din propriile trăiri cu persoane mai mult sau mai puțin cunoscute are la bază nevoia de comunicare. Comunicarea se întinde pe o plajă întinsă de valori. De la replicile monosilabice la bârfe sau alocuțiuni, în funcție de caracterul și de pregătirea fiecăruia, omul caută să-și exprime dorințele, emoțiile și neliniștile. Unii mai mult, alții mai puțin. În acest spațiu carpatin nevoia de comunicare pare mai acută decât în alte zone. Spiritul latin în general este mai coleric.

    Astăzi, când scriu aceste rânduri, tocmai este ziua limbii române. Poate că instinctiv mi s-au înșirat ideile spre un asemenea subiect. Dar nu despre bogăția celui mai frumos grai de pe planetă vroiam să scriu. Nu despre structura gramaticală, fonetică sau lexicală a acestuia doream să vă atrag atenția la această privire peste umăr, ci despre consecința acestuia. Având un asemenea vocabular dezvoltat cam de un mileniu și jumătate (chiar dacă limba română modernă nu are decât 246 de ani, de la tipărirea la Viena a „Gramaticii limbii române” de către reprezentantul „Școlii ardelene”, Samuel Micu), timpul a cizelat și ornamentat limba română în primul rând cu influențe romanice (cam 72%) și slave (14%). Restul fiind un conglomerat de alte influențe în care doar bulgara depășește 2,5%.

    Să revenim la ospitalitate după acest intermezzo lingvistic. Se poate numi casă de oaspeți aproape orice construcție. De la gospodăriile țărănești la „Casa poporului” cam orice poate fi denumită casă de oaspeți. Stadioane (săli de sport), instituții de cultură (muzee, teatre, filarmonici...), hoteluri (hanuri, pensiuni...), biserici... Cinic și sarcastic vorbind chiar și cimitirele pot fi denumite case de oaspeți.

    Consecința acestor multitudini de posibilități de a-ți demonstra nevoia și plăcerea de a avea oaspeți ar trebui să fie un turism superdezvoltat. Cu toate acestea românul nu accesează nici măcar un sfert din posibilitățile incomensurabile economice și sociale ale unui domeniu care i-ar face traiul mai lesne. La ce am putea oferi noi, ca țară, turiștilor de pretutindeni nu multe zone de pe glob ar putea susține.

    Nu mă refer doar la frumusețile patriei naturale sau construite de mâna românului de ieri și de azi. Nu mă refer doar la ospeția și varietatea culinară de care dau dovadă gospodarii noștri. Nici de multiculturalitatea răspândită pe toată harta geografică, luând aici în calcul că ardeleanul, moldoveanul, munteanul, olteanul, bănățeanul, crișanul, dobrogeanul, maramureșeanul, oșeanul sau codreanul chiar dacă au particularități culturale specifice vorbesc toți aceeași limbă și formează împreună noțiunea de român. Mă refer la această bulă din univers care are ascunse în interiorul ei o sumedenie de atracții, mreje ce pot cuprinde imaginația oricărui pământean.

    Lăsând la o parte câteva răutăți cinice izolate ale unor invidioși, provocate probabil de inadaptări interioare ale sistemului lor nervos și facilitate de câteva evenimente nefavorabile cu participarea unor concetățeni de-ai noștri, românii sunt bine văzuți și în exterior. Atât ca diaspora cât și ca turiști.

    Opriți războaiele!

Zgârcenie și galantonie

     În pofida a ceea ce am scris săptămâna trecută gazdele și-au tăiat din nou halca cea mai mare și gustoasă din zestrea de puncte puse la dispoziție de etapa a șasea. Cele 17 puncte s-au obținut însă doar cu 9 reușite ale lor. Nici oaspeții nu au fost mai productivi, apropriindu-și cele cinci puncte (o victorie și două egaluri) cu doar cinci goluri.

    Întrerup această Caricatura pentru a urmări o partidă de gală din snooker-ul mondial. Turneul de la Wuhan are programată în sferturi de finală întâlnirea dintre Ronnie O'Sullivan și Mark Selby. Revin... ...A meritat întreruperea. Ronnie a fost sublim. După ce a pierdut primele două partide, s-a recules și a câștigat cu 5-3 un meci spectaculos. Într-un alt „sfert”, un alt favorit de al meu, Trump (Judd, nu fanfaronul american), a pierdut fără drept de apel în fața unuia dintre pleiada de chinezi ce a invadat snooker-ul în ultimii ani, un oarecare Chang.

    Așadar, pe lânga penuria de realizări a celor 16 echipe implicate, aș remarca poziționarea celor trei echipe bucureștene pe podiumul interimar și dârzenia cu care CFR-iștii ardeleni s-au prezentat la meciul cu Becali. Nu cred că se va repeta repede un asemenea aplomb. Petrolul - Rapid 0-2 pe un teren execrabil; UTA - Corvinul 0-0 intens; Dinamo - „U” 2-1 prețios și meritat; Sepsi - Farul 1-1 pe principiul unul mie, unul ție; Craiova - Voluntari 3-1, i-a luat la unșpe metri; CFR - FCSB 1-0 sau cântecul de lebedă pe forța aburi(ri)lor; Botoșani - Miercurea Ciuc 1-0 moldovenesc; Galați - Argeș 1-0 mai repede brâncovenesc decât moldovenesc.

    Faptul că în primele șase etape din anul trecut gazdele s-au impus doar de trei ori iar anul acesta de fiecare dată, ne face să credem că ar putea crește numărul de spectatori pe meci. Nu știu ce aș putea crede însă despre spectacolul sportiv în acest caz. Cred că o influență spre această direcție a avut-o și calitatea arbitrajelor. Parcă ar fi primit o indicație de la „centru” să meargă pe mâna gazdelor, indiferent care ar fi acestea. Sper să mă înșel.

    Șase echipe din primele opt clasate joacă acasă așa că mă aștept la o nouă dominare a amfitrionilor. Zgârcenia despre care vorbeam în titlu se referă la echipele din Sf. Gheorghe și Pitești în partidele cărora s-au înscris doar 6, respectiv 8 goluri. Puțin, foarte puțin. Galantonia, pledoaria pentru partide spectaculoase, cu multe goluri, se regăsește de partea oltenilor și a celor de la Voluntari, la meciurile cărora s-au înscris o medie de 3,5 goluri pe meci.

    Hunedoara - Dinamo (sâmbătă, ora 21,30) Derbiul etapei. Comportarea foarte bună a castelanilor, în ciuda faptului că sunt o echipă nou promovată, i-a adus după șase etape în postura de a juca derbiul etapei. Pe vremuri un asemenea meci era câștigat de bucureșeni înainte ca acesta să înceapă. Chiar și galeria era tacit îngăduitoare, dar pe atunci exista un Mircea Lucescu. Asăzi nu mai e. Sunt curios să văd meciul de la Arad.

    Rapid - Craiova (luni, ora 20,30) Un nou derbi de tradiție. De data aceasta se întâlnesc nu doar două galerii rivale ci și cele mai apropiate sufletește de echipele pe care le susțin. Numeric s-a demonstrat acest lucru chiar în ediția trecută de campionat. Partidele în care au evoluat cele două echipe, acasă și în deplasare, au fost cele mai urmărite de spectatori. În ceea ce privește doar partidele de acasă, Rapid a fost clasată pe locul trei, dar asta numai datorită federației care a suspendat prezența spectatorilor pe Giulești în două partide (într-una doar pentru jumătate de stadion). Hai Rapid!

    Pitești - Sf. Gheorghe (sâmbătă, ora 18,30) Mi se pare interesant acest meci. Dacă ne uităm spre partea de sus a acestei Caricaturi vedem că șansele unui 0-0 sunt destul de mari, cele doar 14 goluri înscrise în 12 partide de către cele două formații cam asta ne-ar lăsa să prezicem. Eu sper totuși într-o partidă antrenantă cu cel puțin patru goluri.

    FCSB - Arad (duminică, ora 21,00) Despărțirea de Bârligea lasă un gol imens în atacul echipei manevrată cu telecomanda. Daniel nu dădea doar goluri ci și un impuls puternic sistemului ofensiv. Acum rămâne doar plictisul lui Tănase, individualismul lui Tavi Popescu și tenacitatea nu foarte eficace a lui Miculescu. Pe fondul necesității accentuate de procurare de puncte a arădenilor s-ar putea să vedem o nouă surpriză. Chiar mare surpriză.

    „U” - Ploiești (luni, ora 20,30) După cum arată clasamentul ar trebui să fie un meci echilibrat. Nu cred asta. Ardelenii vor obține lejer cele trei puncte, forma lor de moment fiind superioară celei a prahovenilor.

    Constanța - Botoșani (duminică, ora 16,00) Un derbi al estului. Mai exact sud-estul primește în ospeție nord-estul țării. Nu știu ce să zic despre această partidă. Este deschisă din toate punctele de vedere: spectacol, scor, interes...

    Voluntari - Galați (vineri, ora 18,00) Meciul de deschidere al etapei. Nou promovata are șansele să arate că merită să rămână în primul eșalon. Din câte îmi dau seama gălățenii nu prea ar fi de acord. Va fi încrâncenare. Sper să nu se lase și cu cartonașe roșii.

    Miercurea Ciuc - CFR (sâmbătă, ora 16) Cenușăreasa etapei. Și la propriu și impropriu. Nu știu dacă v-a plăcut jocul de cuvinte dar m-am referit la faptul că se întâlnesc „lanterna roșie” cu singura echipă care nu mai e stăpână pe finanțele sale.

    Opriți războaiele!