Ostoirea fuduliei

     Cele două grupe din play-off/out s-au comportat diferit în această a șaptea etapă. Dacă în grupa campionat meciurile au fost ascuțite, cu rezultate tranșante dar la un singur gol diferență, nerisipindu-se nici un punct din cele nouă puse în joc, la grupa retrogradare s-au întâmplat nu mai puțin de patru meciuri încheiate la egalitate din cele cinci disputate. Per total, prin cele 11 goluri înscrise, gazdele au ieșit în câștig, fiind învingătoare în trei din cele patru jocuri decise. Oaspeții au avut și ei nouă goluri în această etapă.

    În grupa campionat cele trei victorii le-au obținut tocmai ocupantele podiumului, mărind astfel decalajul dintre ele și codașe ceea ce face ca în lupta pentru titlu să fie doar ele implicate. Deoarece Piteștiul nu a obținut dreptul de a juca în Europa a rămas ca doar Dinamo și Rapid să-și dispute poziția a patra (sau chiar a cincea dacă Piteștiul obține trei victorii în ultimele trei etape), cea care le duce la barajul cu reprezentanta grupei retrogradare: „U” - Argeș 1-0 până într-un final; Craiova - Dinamo 2-1 meritat; Rapid - CFR 1-2 că nu le-a venit mintea la cap giuleștenilor.

    Faptul că au fost atâtea meciuri egale a dus la un fel de statu quo în grupa retrogradare, beneficiara etapei fiind echipa din Țara Secuilor, care și-a depus astfel serios candidatura la prezența în barajul pentru visuri europene. Asta pentru a-i depăși pe botoșeneni, UTA și Oțelul neavând astfel de pretenții. FCSB-ul este greu de crezut că va rata acest baraj. În ceea ce privește evadarea din zona minată nu s-a schimbat nimic la prima vedere, dar faptul că s-au împuținat etapele (doar două au mai rămas) face ca Farul și Petrolul să lupte pentru evitarea barajului, iar Slobozia și Sibiul să încerce să evite retrogradrea directă. Dacă în primul caz Galațiul este arbitrul disputei în cel de-al doilea FCSB-ul are un cuvânt de spus, asta pentru că oțelarii și bucureștenii întâlnesc protagonistele aflate în luptă. Miercurea Ciuc - FCSB 1-0 cam nemeritat; Oțelul - Metaloglobus 2-2 puțin surprinzător; Farul - Botoșani 1-1 fără bucuroși; Petrolul - UTA 1-1 cu nori păcurării; Slobozia - Sibiu cu păcurari înnourați.

    Etapa care vine ar putea fi determinantă în ceea ce privește locurile trei și patru dacă echipele din Cluj nu-și câștigă meciurile, ambele jucând acasă. De remarcat că jocul rezultatelor ar putea determina campioana înainte cu două etape de sfârșitul campionatului. Mai jos, cu excepția meciului de la Clinceni, favorite sunt gazdele.

    CFR - Craiova (vineri, ora 21) Debiul etapei. Musai trebe să câștige ardelenii. Asta ca să nu conjugăm verbele cu perfectul simplu tot anul viitor;

    „U” - Rapid (sâmbătă, ora 21) Meci de mare tensiune. Șepcile roșii pot pierde titlul, iar giuleștenii pot uita de o vară europeană. Un meci egal ar fi ca de un leu sămânță pentru fiecare din ele;

    Dinamo - Pitești (duminică, ora 19) Dacă nu-și bagă michiduță coada ar trebui să fie un meci fără probleme pe Arcul de Triumf;

    Arad - Miercurea Ciuc (vineri, ora 18) Nu este doar meciul de deschidere al etapei ci și cel mai tare joc din partea superioară a play-out-ului; Secuii par să fie mai motivați decât jucătorii formației de pe malul Mureșului;

    FCSB - Slobozia (luni, ora 21) Meciul de închidere al etapei ar putea fi și biletul de voie pe care să-l semneze Becali pentru ialomițeni;

    Botoșani - Ploiești (duminică, ora 16) Obiective diferite pentru cele două echipe. Gazdele pentru emancipare, oaspeți pentru ușurare;

    Galați - Constanța (sâmbătă, ora 18) Galațiul nu poate lupta decât pentru ostoirea fuduliei, în schimb marinarii ar putea scăpa de griji;

    Metaloglobus - Sibiu (luni, ora 18) Cenușăreasa etapei. În timp ce ardelenii se roagă de FCSB să-și apere șansele corect, ei trebuie să aplice și pentru victorie în fața unei echipe nepăsătoare, tocmai de aceea periculoasă.

    Opriți războaiele!

    

Marți și joi de la ora 19 suntem așteptați la Filarmonică

    Marți aplauzele noastre vor certifica înălțimea harului în stare crudă din cadrul spectacolului „Seara tinerelor talente”. Noul val al celor ce așteaptă confirmarea va evolua în fața noastră cu piese celebre ale compozitorilor Jean-Marie Leclair, Joseph Haydn, Robert Schumann, Frédéric Chopin, Claude Debussy, Camille Saint-Saëns, Serghei Rahmaninov, Carl Maria von Weber, David Popper și Aaron Copland.

    Violonista Hanna Adriana Poptean, pianiștii Emilia Popovici, Melitta Neag și Radu Sava Gheju, clarinetiștii Antonio-Alexandru Tărău și Vlad Oberșterescu-Hărșian și violoncelistul Tudor Ionescu își vor devoala talentul în fața spiritului critic al melomanilor sătmăreni. La acest spectacol sunt valabile abonamentele cu nr. 42.

    Abonamentele cu nr. 43 pot fi folosite joi, când pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare vor urca în calitate de invitați dirijorul Farkas Róbert și pianistul Giovanni Bertolazzi. Dacă maestrul Farkas Róbert este binecunoscut publicului sătmărean (vezi câteva date din activitatea sa în numărul nostru din 24 oct. 2022), pianistul italian va testa pentru prima oară exigența spectatorului din acest colț de țară.

    Programul lor are trei părți: „Capriciul spaniol” de Nikolai Rimsky-Korsakov (o partitură plină de energie și exotism inspirată din folclorul spaniol); „Concertul pentru mâna stângă” în re major de Maurice Ravel (o capodoperă de rafinament și ingeniozitate orchestrală); „Suitele I și II” din „Arleziana” de Georges Bizet (pagini muzicale de o expresivitate caldă și memorabilă). Aprecierile din paranteze au fost extrase din comunicatul de presă emis de filarmonică.

Giovanni Bertolazzi (sursa „Capela muzicală regina Elisabeta”)

    Născut la Verona în 1998, Giovanni a obținut licența la Conservatorul de Muzică „B. Marcello” din Veneția și apoi a decis să-și continue studiile de pian cu Epifanio Comis la Institutul de Muzică de Stat „V. Bellini” din Catania, unde a obținut cu onoruri masteratul în interpretare pianistică și în muzică de cameră. În timpul studiilor, a participat la mai multe cursuri de măiestrie la pian susținute cu pianiști și pedagogi distinși precum Lily Dorfman, Joaquín Achúcarro, Matti Raekallio, Boris Berezovsky, Stephen Kovacevich și Jean-Efflam Bavouzet.

    A câștigat peste 40 de premii la concursuri internaționale de pian, inclusiv Premiul I la Concursul de pian „Siegfried Weishaupt” de la Ochsenhausen (2017), Premiul I la Concursul Internațional de pian „Sigismund Thalberg” de la Napoli (2018) și Premiul al IV-lea la Concursul Internațional de pian „Ferruccio Busoni” de la Bolzano (2019). În iunie 2019 a primit „Premiul Alkan pentru Virtuozitate la Pian” la Milano. Din ianuarie 2020, Giovanni este susținut artistic de Asociația Culturală „Musica con le Ali”. De asemenea este câștigătorul Premiului al II-lea și a 5 premii speciale la Concursul Internațional de Pian „FranzLiszt” de la Budapesta (2021), iar în iulie 2022 a fost distins cu „Premiul Fundației Tabor” acordat de Academia Festivalului din Verbier în cadrul Festivalului Verbier (Elveția).

    Giovanni a cântat în locații importante, cum ar fi Teatro La Fenice din Veneția, Sala de concerte Fazioli din Sacile, Palazzo Pitti din Florența, Teatro Politeama Garibaldi din Palermo, Teatrul Bellini din Catania, Sala Verdi din Conservatorul din Milano, Palazzo del Quirinale din Roma, Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, Muzeul Liszt Ferenc Memorial din Budapesta, Kadriorgin taidemuseo din Tallinn, Steinway Hall și National Liberal Club din Londra și Église de Verbier.

    A fost, de asemenea, invitat al unor organizații muzicale prestigioase precum Accademia Filarmonica din Verona, Amici della Musica din Padova, Festivalul de la Bologna, Amici della Musica din Florența, Festivalul Internațional de Arte Victoria din Malta, Alion Baltic Music Festival din Tallinn, Festivalul de la Verbier, Keyboard Trust din Londra, Festivalul Zoltan Kocsis din Debrețin și Festivalul Cziffra din Budapesta, unde a fost invitat să înregistreze un program dedicat lui Beethoven și Liszt pentru Bartók Rádió.

    Printre momentele importante ale carierei sale se numără aparițiile cu Orchestra Filarmonicii Maghiare, Orchestra del Teatro La Fenice, Orchestra del Teatro Bellini și Orchestra Sinfonica Siciliana. A cântat oficial la cel mai lung pian de concert din lume la prima sa prezentare publică, Borgato Grand-Prix 333 (3,33 metri lungime).

    A înregistrat un CD dedicat în întregime lui Franz Liszt, lansat în 2022 și publicat de Borgato Collection. Albumul a fost înregistrat la un pian Borgato Grand-Prix 333 și a fost premiat cu „Supersonic Pizzicato Award” din partea revistei Pizzicato Magazine (Luxemburg), cu 5 stele de la Rivista Musica (Italia) și a fost nominalizat la ICMA (International Classical Music Awards) 2023. O nouă înregistrare a fost lansată în 2023 și a înregistrat un album dublu Liszt, publicat de Borgato Collection.

    Opriți războaiele!

Șah, prin corespondență

     Entuziasmul din Bănie mi se pare deplasat. Cele doar trei, respectiv aproape șase, puncte care despart Craiova de locurile doi și trei nu cred că sunt suficiente atât timp cât mai au de disputat patru partide dificile în compania echipelor din Cluj și București. Poate doar cu Rapidul să obțină victoria. În rest nu-i văd cu un bagaj prea mare de puncte. În grupa retrogradare pare din ce în ce mai clar că ne îndreptăm spre un baraj între FCSB și Botoșani pentru a visa spre Europa, adică spre un alt baraj cu locul patru din grupa campionat. Zic asta pentru că e greu de crezut că finaliștii din Cupa României ajung mai jos de locul trei la sfârșitul campionatului.

    E drept că în ultima etapă disputată au apărut meciurile egale. Patru la număr. Gazdele cu cele nouă goluri înscrise au obținut trei victorii. Oaspeții, mai puțin pretențioși, au înscris doar cinci goluri.

    Grupa campionat: CFR - „U” 1-0 după szobisme; Dinamo - Rapid un 3-1 între mediocrii  și catastrofe; Argeș - Craiova 0-1 c-așa-i datu'.

    1. Craiova                    42p

    2. „U”                               39p

    3. CFR                             36,5p

    4. Dinamo                        34p

    5. Rapid                           32p

    6. Pitești                          30p

    Grupa retrogradare: Sibiu - Miercurea Ciuc 0-0 cu schimbări integrale premature la sași; FCSB - Petrolul 3-1 cât se poate de normal; Botoșani - Oțelul 1-1 moldovenesc; UTA - Farul 0-0 datornic; Metaloglobus - Slobozia 1-1 neconcludent.

    1. FCSB                        36p

    2. Arad                         31,5p

    3. Botoșani                   31p

    4. Galați                      27,5p

    5. Miercurea Ciuc        27p

    6. Constanța                23,5p

    7. Ploiești                     23p

    8. Slobozia                 19,5p

    9. Sibiu                       19,5p

  10. Metaloglobus           11p

    Cele patru etape rămase în grupa campionat și trei etape din grupa retrogradare par a fi deosebit de interesante la toți polii celor două clasamente. Nimic nu e decis. Poate doar prezența FCSB-ului în primul meci de baraj pentru Europa să fie cel mai greu de compromis. În rest se poate întâmpla aproape orice. Primele trei clasate pot spera la titlu, ultimele patru  se luptă pentru Europa. Asta în grupa campionat. Dincolo, bătălia pentru supraviețuire (evitarea retrogradării directe sau a barajului) cuprinde un spectru de patru echipe și mă refer aici la Farul, Petrolul, Slobozia și Sibiu.

    Craiova - Dinamo (duminică, ora 21) Derbiul etapei. Un meci deasupra căruia plutește amintirea ultimei lor dispute, cea din cupă, din care bucureștenii au ieșit cam năuci. Nu se va întâmpla și de data aceasta. După jocul prestat în ultimul timp nici unul din antrenori n-ar trebui să fie mulțumiți, chiar dacă și-au apropriat punctele puse în joc;

    „U” - Argeș (sâmbătă, ora 20,30) Un meci dificil pentru ardeleni, dar dacă nu intră în posesia celor trei puncte toată poliloghia mea din șapou se va dovedi neavenită. Așa că: haide „U”!

    Rapid - CFR (luni, ora 20,30) Nu știu ce se întâmplă la Rapid. Se pare că jucătorii vor să-l debarce pe Gâlcă, dar declarativ n-ar fi vorba de așa ceva. Jocul lor însă îi deconspiră. Nici mie nu-mi place Gâlcă. Îi consideră pe jucători piese de șah nu factori cu personalitate. Nu sunt eu prea bun șahist dar precis că l-aș învinge pe eșichier;

    Miercurea Ciuc - FCSB (vineri, ora 20,30) Cel mai interesant joc din play-out se dispută în secuime. Asta pentru că ungurenii se mai gândesc încă la a o depăși pe Botoșani în vederea unei confruntări suplimentare după încheierea campionatului. Nu zic nimic despre A1 de la FCSB deoarece oricum numele acestuia nu contează;

    Constanța - Botoșani (sâmbătă, ora 17,30) Plecarea lui Zicu de pe litoral nu mi-a fost pe plac chiar dacă aceasta părea necesară. S-ar putea ca ușor, ușor, marinarii să alunece spre al doilea eșalon al fotbalului românesc;

    Ploiești - Arad (duminică, ora 18,15) Arădenii au cam scăpat de temeri așa că prahovenii ar putea avea câștig de cauză, mai ales că Topal vrea să arate că echipa este pe mâini pricepute;

    Galați - Metaloglobus (sâmbătă, ora 14) Bucureștenii vor să mai încurce și ei pe cine pot. De la Superligă își vor lua în curând „la revedere!”. Eu aș prefera să fie un „adio!”;

    Slobozia - Sibiu (luni, ora 17,30) Cenușăreasa etapei. Se pare că acest meci dacă nu se încheie la egalitate va decide echipa care retrogradează direct. În caz de egalitate mai avantajată este echipa din sudul țării deoarece are un clasament mai bun în sezonul regulat.

    Opriți războaiele (și cele din parlament)!

Epigon angoasant

     Din ce în ce mai pregnant mă regăsesc în definiția din titlu. Faptul că mă încadrez într-un curent sau altul este doar aparent. Pulsul zilei are rădăcini adânci în formarea ideologică pe parcursul celor aproape 60 de ani de informare. Aveam vreo 11 ani când am devorat primul roman (Cei trei mușchetari, vol. II) și de atunci am pătruns implicat cam tot ce mi-a căzut în mână, indiferent dacă era din sfera științifică, a religiilor, a politicii... sau a ceea ce am îndrăgit mai mult, adică a logicii, a sportului sau a artei.

    Cu acest bagaj conturat mai ales în tinerețe, redirecționând sursele de informare după 40 de ani nu numai la mijloacele moderne ci și la experiența din viața de zi cu zi, mă declar epigon angoasant. Niciodată nu am luat ca literă de lege ce scria într-un loc sau altul. De fiecare dată filtram cele aflate prin propria mea putere de înțelegere și, mai ales, prin propria mea conștiință.

    Plaja de informare fiind atât de largă nu-mi permiteam să pătrund în intimitățile fiecărui domeniu, alegând moderat între a știi mult din puține domenii și câte puțin din multe sfere. Am cochetat cu lumea exactă a matematicii, cu plăcerile voluptoase ale artei din aproape toate domeniile (literatură, poezie, pictură, muzică...), cu ascuțimea și (im)perfecțiunea logicii sau cu frenezia din interiorul și exteriorul fenomenului sportiv.

    Am îmbinat tainele istoriei și ale geografiei prin experiențe proprii pe latitudini și longitudini diferite din emisfera nordică, dar mai ales în jurul paralelei 45 și a meridianului 25. Am ales să respect biserica nu preoțimea, mai exact din tagma acestora diferențiam caracterul fiecăruia în parte. Pentru toate acestea un merit important a avut rebusul. În perioada de acumulare (până în 40 de ani), rebusul în general și cuvintele încrucișate în special mi-au fost sursă de inspirație, dezvoltându-mi pe nesimțite tipologia de scormonitor.

    În privința rebusului țin să menționez că astăzi, atât careurile de cuvinte încrucișate cu temă cât și cele de definiție, sunt mult scăzute valoric, alunecând chiar în desuetudine prin jocuri de genul integramelor. Mai precis spus prin rebus căpătai un grad de cultură (la careurile cu temă) și flexibilitate logică (la careurile de definiții) pe când integramele sunt doar un mod de a petrece neangajat timpul. Peste toate se mai adaugă și o stăpânire corectă a limbii române, o limbă a cărei frumusețe ne-a fost etalată de la Văcărescu încoace de Eminescu, Sadoveanu, Slavici, Goga, Preda și mulți alții.

    După cum vedeți n-am descris alegerile mele politice pentru că nu converg cu nici o doctrină, fie ea de aici sau de aiurea. Îmi displace verbul „a înrola” în orice tip de armată, chiar dacă încă mai consider instrucția militară și armata în general un rău necesar.

    Opriți războaiele!

Tandemul Anton Șaburov - Vlad Răceu ne așteaptă la filarmonică

    În această săptămână avem un „Concert simfonic” de excepție pe care vă recomand să nu-l ratați. Faptul că la pupitrul acestui concert se află Anton Șaburov îmi întărește această convigere, maestrul fiind pe deasupra și un prieten al municipiului nostru, fiind al patrulea an consecutiv prezent pe scena Filarmonicii de Stat Dinu Lipatti. Kovács Emőke, managerul acestei instituții, spune despre acesta că este „remarcabil prin precizie și expresivitate”.

    Pe lângă prezența reputatului dirijor vom avea ca prim solist pe violonistul sătmărean Vlad Răceu, „apreciat pentru rafinamentul interpretării și expresivitatea scenică” cum îl consideră aceeași Emőke. Dacă despre Șaburov găsiți elemente ce-i caracterizează viața profesională în numărul nostru din 27 februarie 2023, pentru sătmăreanul nostru avem biografia în 24 mai 2021. Cam veche, ce-i drept, dar promit că la următoarea sa apariție ca solist pe scena filarmonicii sătmărene am să o împrospătez.

  „Programul serii propune două lucrări de mare anvergură din repertoriul romantic: <<Concertul pentru vioară și orchestră>> în re major de Johannes Brahms, o capodoperă a literaturii pentru vioară ce îmbină virtuozitatea cu profunzimea lirică, urmat de <<Simfonia>> în fa minor de Anton Bruckner, o lucrare de tinerețe ce anticipează monumentalitatea stilului său simfonic.” Vă dați seama că am reprodus aici un paragraf din comunicatul de presă pe care ni l-a remis aceeași Kovács Emőke.

    Accesul în sală se face joi, 30 aprilie, până la ora 19, pe baza biletului procurat de la casieria filarmonicii sau a abonamentului cu nr. 41. Nu uitați! Abonații care nu pot lua parte la eveniment sunt rugați să anunțe casieria pentru a da posibilitatea altor melomani să participe.

Concertul pentru vioară și orchestră în re major (sursă wikipedia) 

    A fost compus de Johannes Brahms în 1878 și dedicat și interpretat în premieră de prietenul său, violonistul Joseph Joachim. Este singurul concert pentru vioară al lui Brahms și, potrivit lui Joachim, unul dintre cele patru mari concerte pentru vioară germane. Germanii au patru concerte pentru vioară declarate capodopere. Cel mai mare, cel mai intransigent este cel al lui Beethoven. Cel al lui Brahms concurează cu acesta în seriozitate. Cel mai bogat, cel mai seducător, a fost scris de Max Bruch, iar cel mai interior, bijuteria inimii, este cel al lui Mendelssohn.

    Concertul pentru vioară este compus pentru vioară solo și orchestră, fiind format din 2 flaute, 2 oboaie, 2 clarinete în la, 2 fagoturi, 2 corni naturali strâmbi în re și 2 corni naturali strâmbi în mi, 2 trompete în re, timpane și coarde. În ciuda faptului că Brahms a compus pentru corni naturali (fără valve) în lucrările sale orchestrale, cornii cu valve au fost întotdeauna folosiți în interpretarea reală, chiar și în vremea lui Brahms.

    Concertul urmează forma standard a concertului , cu trei mișcări în modelul rapid-lent-rapid:

1. Allegro non troppo (re major)

   

2. Adagio (fa major)
   
3. Allegro giocoso, ma non troppo vivace – Poco più presto (re major)
   

    Inițial, lucrarea a fost planificată în patru mișcări, la fel ca cel de-al doilea concert pentru pian. Mișcările din mijloc, dintre care una era destinată a fi un scherzo (indicație că Brahms intenționa un concert simfonic mai degrabă decât o piesă de rezistență virtuoasă), au fost abandonate și înlocuite cu ceea ce Brahms numea un „Adagio slab”. O parte din materialul abandonat a fost prelucrat pentru cel de-al doilea concert pentru pian.

    Brahms, care era nerăbdător cu detaliile minuțioase ale pasajelor de legătură care marcau arcușul, mai degrabă decât cu frazarea, așa cum era practica sa obișnuită, i-a cerut sfatul lui Joachim cu privire la scrierea părții pentru vioară solo. Joachim, care fusese alertat inițial când Brahms îl informase în august despre „câteva pasaje pentru vioară” care vor sosi prin poștă, era nerăbdător ca lucrarea să fie ușor de interpretat și idiomatic și a colaborat de bunăvoie, dar nu toate sfaturile sale au fost luate în considerare în partitura finală. Cea mai cunoscută cadență, care apare în prima mișcare, este de Joachim, deși o serie de persoane au oferit alternative, inclusiv Leopold Auer, Henri Marteau, Max Reger, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, George Enescu, Nigel Kennedy, Augustin Hadelich, Joshua Bell și Rachel Barton Pine. O înregistrare a concertului lansată de Ruggiero Ricci a fost cuplată cu înregistrările lui Ricci a șaisprezece cadențe diferite.

    Lucrarea a avut premiera la Gewandhaus, în Leipzig, la 1 ianuarie 1879, de Joachim, care a insistat să deschidă concertul cu Concertul pentru vioară de Beethoven, scris în aceeași tonalitate, și să se încheie cu Concertul de Brahms. Brahms s-a plâns că „era mult re major și nu prea mult altceva în program”. Joachim nu prezenta două lucrări consacrate, ci una consacrată și una nouă, dificilă, scrise de un compozitor care avea reputația de a fi dificil. Cele două lucrări au unele asemănări izbitoare. De exemplu, Brahms face ca vioara să intre odată cu timpanii după introducerea orchestrală: acesta este un omagiu clar adus lui Beethoven, al cărui concert pentru vioară folosește, de asemenea, în mod neobișnuit timpanii.

    Opriți războaiele!

Începe returul play-off-ului

    În fiecare etapă din acest play-off/out oaspeții au obținut câte două victorii. În patru din cele cinci runde gazdele au obținut câte cinci victorii (în una au învins doar de patru ori). De asemenea se observă că numărul de meciuri egale pe etapă (6 în 5 etape) a scăzut față de sezonul regulat când am avut aproape 2 meciuri egale pe etapă (58 în 30 de etape). Am mai putea observa că cele 23 de goluri înscrise (13 de către gazde) ridică o țâră media campionatului și că toate cele șapte victorii din această etapă au fost obținute la limită.

      Se pare că va fi o luptă în doi pentru titlu. Cele aproape 6 puncte care le mai despart pe cele două Universități de muncitorescul loc trei face ca echipele de pe locurile 3-6 să poată aspira doar la titlul de vicecampion. Asta pentru că este aproape imposibil ca ambele echipe academice să se împotmolească în mlaștina neputinței. Aș zice chiar că nu le rămâne decât bătălia pentru bronzul campionatului și un eventual loc patru european în cazul în care Cupa României ajunge în brațele universitarilor. La ora la care scriu aceste rânduri nu cunosc rezultatul jocului de cupă dintre olteni și dinamoviști. Dacă juveții vor juca finala atunci automat locul patru va juca barajul cu o echipă din play-out pentru o vară europeană.

    Mai jos, în „Grupa retrogradare”, cele 7 puncte care o despart pe FCSB de locul cinci o poziționează în postura de favorită în a disputa barajul cu Botoșani sau Miercurea Ciuc, meci al cărei învingătoare va disputa un nou baraj cu una din echipele din play-off. În ceea ce privește retrogradarea directă se pare că Slobozia sau Sibiul se va alătura Metaloglobusului  pentru a juca la oră de matineu în sezonul viitor. Cine se salvează va încerca să evite locurile 7 și 8, locuri ce duc la un baraj de supraviețuire cu două din echipele actualei ligi secunde. „Candidate” la această dezonoare mai sunt, rațional vorbind, Farul și Petrolul.

    Rezultate: Argeș - CFR 0-1 pe buza cronometrului; Dinamo - „U” 2-1 frumos; Craiova - Rapid un 1-0 în care nici una din echipe nu merita vreun punct; Galați - UTA 1-0 după un penalti penal; Miercurea Ciuc - Slobozia 3-2 spectaculos; Botoșani - Metaloglobus 3-2 cu speranțe și temeri întemeiate; Farul - FCSB 2-3 cu speranțe și temeri neîntemeiate.

    Clasamente:

    1. „U”                             39p

    2. Craiova                       39p

    3. CFR                           33,5p

    4. Rapid                          32p

    5. Dinamo                       31p

    6. Pitești                          30p

    1. FCSB                          33p

    2. Arad                           30,5p

    3. Botoșani                      30p

    4. Galați                         26,5p

    5. Miercurea Ciuc           26p

    6. Ploiești                        23p

    7. Constanța                   22,5p

    8. Slobozia                     18,5p

    9. Sibiu                          18,5p

   10. Metaloglobus             10p

    

    De la etapa care vine ne putem aștepta atât la confirmări cât și la mari surprize. Remarcăm că în grupa campionat echipele care joacă în deplasare sunt mai bine clasate decât gazdele lor, iar în grupa retrogradare avem din nou un grupaj (locurile 4-8) de echipe ce joacă în deplasare. Totuși mă tem să spun că de data asta vom avea o etapă a oaspeților.

    CFR - „U” (sâmbătă, ora 20,30) Derbiul etapei. Totodată reprezintă și derbiul Ardealului și cel al orașului de sub Feleac. Nu mă hazardez spre nici un pronostic. Sper ca de data asta tribunele să dea dovadă de civilizație. Sper degeaba?

    Pitești - Craiova (luni, ora 20,30) În ultimul joc, cel din compania Rapidului, craiovenii au lăsat impresia de oboseală fizică și psihică. Sunt curios cum s-au prezentat aseară în cupă, comportament pe care voi l-ați dibuit deja. Ar părea favoriți pe Argeș dar nu mi-aș orienta preferințele spre ei;

    Dinamo - Rapid (duminică, ora 21) Pe de-o parte este un meci cu sonoritate, pe de alta este un meci al nădejdii și deznădejdii. Pentru fiecare dintre combatante ar putea fi o ultimă șansă de a se agăța de podiumul campionatului. Dacă Dinamo a arătat în ultima etapă că vrea și că poate concret (pe teren), Rapidul s-a limitat să arate doar la modul declarativ că ar vrea și ar putea;

    Botoșani - Galați (sâmbătă, ora 15) Derbiul Moldovei. Nordul și sudul ținutului istoric duc o bătălie a orgoliilor chiar dacă pentru botoșăneni o miză suplimentară ar fi ocuparea unuia din primele patru locuri ce ar duce la un meci suplimentar cu FCSB pentru o iluzorie prezență estivală europeană;

    FCSB - Ploiești (vineri, ora 20,30) Un meci care pare ușor pentru bucureșteni. La prahoveni revenirea lui Topal, experiența lui Grozavu și sclipirile lui Rareș Pop par a fi insuficiente pentru o adevărată revigorare. Dar... cine știe?

    Arad - Constanța (duminică, ora 14) Arădenii au cam scăpat de griji, pe când la constănțeni le tremură ciucurii. Altfel spus țesătura din războaiele textiliștilor pare să aibă un design agreabil în timp ce mateloții și mușii de pe Bricul Mircea înfruntă furtuna cu prova în vânt;

    Sibiu - Miercurea Ciuc (vineri, ora 17,30) Meciul de deschidere al etapei ne plasează într-o adevărată dilemă: sașii sau secuii? Pe cine păstrăm la suflet? Pentru ca ambele formații să mai aibă șanse să rămână în primul eșalon ar trebui să bată sașii;

    Metaloglobus - Slobozia (luni, ora 17,30) Cenușăreasa etapei. Ce n-aș da să câștige gazdele... Aceste două echipe, alături de Farul, au cei mai puțini suporteri și, logic, cei mai puțini spectatori. De multe ori la meciurile de acasă oaspeții au mai mulți susținători decât gazdele, chiar dacă nu sunt nume sonore.

   Opriți războaiele!

    

Picat răspicat

     Faptul că suntem într-o criză perpetuă se știa de mult. Această criză plutitoare a devenit certă. Cine este de vină? Toți. Fiecare are partea sa de vină. Mai mică sau mai mare. Începând cu președintele și terminând cu partidele politice nereprezentate în parlament. Chiar și fiecare dintre noi avem partea noastră de vină. Să o luăm de jos în sus.

    Baza acestei piramide a vinovăției suntem noi, alegătorii. Vina noastră principală este faptul că, din frustrare, am dat prea mare credibilitate unor partide extremiste (AUR - 62 membri, POT - 16 membri, SOS - 15 membri), unor partide care nu au nici un trecut și nici un orizont prosper. Extremiștii nu vor decât să distrugă. Din păcate nu distrug doar tumorile maligne din cotidianul politic al vremurilor ci și structura benignă a unei orientări generale spre prosperitate, aducându-ne cu fața spre un răsărit retrograd. Nu au nici un program la vedere ceea ce ne face să credem că de fapt au un program ascuns, un program care i-ar decredibiliza în fața cetățenilor.

    La partidele neparlamentare (în ordine alfabetică: Noua Republică, Partidul Alternativa Dreaptă, PLUS, PLAN, Partidul România în Acțiune, Partidul Verde, Patrioții Poporului Român și UNPR) principala vină este conjuncturală: nu sunt reprezentative. Cele mai multe n-au structuri în teritoriu, iar cele care au nu au avut conducători credibili, programe atrăgătoare și/sau capacitate de mobilizare a alegătorilor.

    Minoritățile (17 membri) și neafiliații (13 membri) sunt acea parte a parlamentului fluctuantă după cum bate vântul. Vântul nefiind o convigere politică stabilă în cele mai multe cazuri, ci o adiere de moment dependentă de interese personale și/sau capricii. Procentul lor comun este 9% ceea ce ar părea că în situații limită ar putea face diferența. Nu este așa tocmai pentru că vântul bate aleatoriu.

    Partidele extremiste, despre care am făcut vorbire mai sus, s-au cocoțat prea sus, votul lor unit reprezentând cu ceva peste 28%, ceea ce le face ca o amenințare directă, un adversar redutabil, motiv pentru care s-a construit monstruoasa coaliție. Spun monstruoasă pentru că nicăieri în lume nu poate fi benefică o coaliție dintre un partid de stânga și unul de dreapta atunci când combatantele nu-și părăsesc doctrinele și caracterul politic. Să nu uităm că la data alegerilor procentul parlamentarilor care făceau parte din partidele extremiste era mai mare, iar cifrele pe care vi le-am dat sunt cele de marți, 21 aprilie, ora 10.

    UDMR-ul, cu cei 22 de membri, pare să fie partidul cel mai puțin vinovat. Să fie chiar așa? În chestiunile de anvergură ia poziții corecte în general și la suprafață. Linia lor pare a fi una de tip elvețian, adică neutră. Asta la suprafață pentru că dacă puricăm mai atent, comportarea lor caracteristică este de a băga zâzanie ba spre „cea”, ba spre „hăis”, după cum le dictează interesele, nu totdeauna pertinente, ale comunității pe care o reprezintă.

    USR se bazează pe 40 de membri în general stabili. Lipsa de experiență politică le-a jucat deseori feste. Până deunăzi aveau lacune și în a-și alege conducătorii, perindându-se la cârme (națională și locale) tot felul de personaje, figuri apropiate de doctrina partidului doar declarativ. Despre actuala conducere la nivel național este prea devreme să mă exprim. Pare a fi totuși mai apropiată de crezul uniunii.

    PNL are 51 de membri, adică 15,5% din totalul parlamentarilor. Asta din cauza pantei descendente pe care se aflau la momentul alegerilor. Nici acum nu stau prea bine. Îi salvează câteva individualități care și-au apropiat mai mulți susținători, în general nemembri de partid. Cum este ușor de observat principala lor vină pleacă tocmai din liberalismul individualizat și nu din cel de grup, liberalism care îi divide în interiorul stupului.

    PSD posedă la ora actuală cei mai mulți membri, 94 la număr. Adică 28,5%. Sunt conștienți că acest procent ridicat le dă putere și tocmai acest lucru îi face ca nu toate deciziile lor să fie spre binele mulțimii, în schimb sunt apropiate de interesele membrilor săi. De asemenea sunt conștienți că acest procent nu ar mai fi valabil în cazul unor alegeri anticipate, motiv pentru care caută și găsesc tot mai multe subterfugii pentru a le evita. Ce-i drept în momentul de față, niște alegeri anticipate ar fi catastrofale pentru viitorul României. Nu numai pentru pericolul interior (extremismul) ci și pentru felul cum vom fi priviți din exterior. Am pierde orice șansă la credibilitate. Economic ar fi dezastruos, iar politic ar fi funest.

    Președintele țării are mare parte din vină. Moliciunea sa în a lua decizii se vede diferit din unghiuri diferite. Pentru un neutru pare că aceasta ar fi calea pe care i-o permite republica semiprezidențială pe care o dezvoltăm. Pe de altă parte, din interiorul fiecărei orientări politice, este acuzat că nu ia decizii ferme care să-i avantajeze. Părerea mea este că nu ar mai trebui să-și plece urechea de-o parte sau de alta. Să privească în țară doar spre români, să țintească în afară doar spre binele României. Cu aceste două țeluri ar mai putea prinde încă un mandat.

    Opriți războaiele!