Vai ce fotbal și ce vânt!

     După cum începuse etapa a douăzeci și patra mă și gândeam că vom vedea vreo treizeci de goluri. A trebuit să mă mulțumesc doar cu douăzeci și două (douăsprezece de către gazde). Tot e bine. Ciudat că frigul a avut influențe diferite asupra jucătorilor, Întrunii a băgat adrenalină, altora le-a înghețat oasele. Așa îmi explic de ce în Gruia, la Slobozia și la Ovidiu s-au înscris 16 goluri, pe când la Mioveni, pe Arena Națională și în nordul Moldovei abia dacă s-a înscris câte un gol.

    Surprizele nu au lipsit. Unele au fost de proporții. Primele șase clasate nu au obținut decât trei amărâte de puncte, trei egaluri și trei înfrângeri. Cea mai neașteptată fiind cea de pe Giulești urmată îndeaproape de cea de pe litoral: CFR - Metaloglobus 4-2 cu gafe imense ale portarilor; Dinamo - Petrolul 1-1 unde prea multă laudă dăunează; Slobozia - Sibiu 2-3 fără corectorul audio-video ecusoanele și-au făcut, inutil, de cap; Pitești - Arad 0-1, chiar a fost care pe care; Rapid -„U” 0-2 într-un derbi neonorat ce a adus a patra victorie echipelor de dincoace de arcul carpatic; Constanța - Craiova 4-1 „vai ce fotbal și ce vânt!” ar zice Dan Andrei Aldea; FCSB - Miercurea Ciuc 1-0 minimum minimorum; Botoșani - Galați 0-0, la -11 grade și tabela a înghețat.

    Dacă ne îndreptăm ochii spre ce urmează, adică spre etapa intermediară, trebuie să vă spun că cei care citesc aceste rânduri în cotidian deja cunosc primele trei rezultate ale etapei. Ceilalți, cei de pe site sau de pe blogul meu se află în aceeași poziție ca și mine, adică „a priori”. Patru dintre dispute sunt între echipe megieșe sau aproape vecine în clasament, iar alte patru sunt dispute între formații aflate la cel puțin șase locuri una de alta. oaspeții par ușor favorizați dar nu ne putem lua după asta. Etapa trecută gazdele erau mai bine clasate în șapte din cele opt partide și n-au obținut decât trei victorii și încă două puncte.

    Craiova - Galați (joi, ora 18) Derbiul etapei. Nu-i văd bine pe olteni. Poate doar distanța dintre Botoșani și Craiova cu escală la Galați, distanță parcursă de oțelari în 72 de ore, să lucreze în favoarea lor. Se anunță căldură mare în Bănie...

    „U” - Pitești (marți, ora 18) Uite un meci pe care dacă îl veți rata (sau l-ați ratat deja) cred că vă va părea rău. Un meci între două echipe aflate pe creasta valului. Oare căreia i se va înclina placa sub picioare?

    Farul - Dinamo (miercuri, ora 20,30) Să-și fi pus Zicu și marinarii lui pata pe podiumul campionatului? Nu va fi la fel de ușor ca și cu juveții. Mai ales că dinamoviștii sunt puși în gardă și vin și ei după un joc fără prea multe puncte;

    FCSB - Botoșani (joi, ora 20,30) Meciul de închidere al etapei. După părerea mea este un meci ușor pentru gazde și asta nu pentru că oaspeții nu-și vor apăra corect șansele. Moldovenii sunt storși. I-a secătuit Grozavu și nu mai găsesc poarta adversă de la Sf. Andrei, adică de 621 de minute de joc programat;

    Arad - CFR (miercuri, ora 18) Alt meci care trebuie văzut. Rezultatele mai mult decât satisfăcătoare din ultimul timp ale celor două echipe mă fac să cred că vom asista la o partidă încinsă. Cât de încinsă rămâne de văzut. Goluri să fie...

    Sibiu - Rapid (marți, ora 20,30) O altă piază rea a giuleștenilor. Oare să conteze faptul că la cârma sașilor e un „Neamț”? Adică nu mai este un fost rapidist? Rapidul a clacat în fața adversarilor lor atunci când pe banca tehnică adversă s-au aflat Sabău, Măldărășanu, Mutu și Bergodi dacă ignorăm partida cu FCSB;

    Ploiești - Slobozia (marți, ora 16) Meci de câmpie. La unii se seamănă sonde, la alții grâu. Dar oare mai  lucrează sondorii? Oare mai avem ce coace în cuptoare? După ce locuri ocupă în clasament combatantele se pare că nu;

    Metaloglobus - Miercurea Ciuc (miercuri, ora 16) Cenușăreasa etapei. Cu alte cuvinte meciul nimănui. E posibil ca în tribune să fie cu doi ciucani mai mulți decât susținători ai gazdelor. Adică vor fi în număr cu soț. Vreo 148 după părerea mea.

    Opriți războiul! 

Turneul VOLVER cu Analia Selis

     Țineți minte filmul „Volver” din 2006 cu Penélope Cruz? A fost nominalizat la Oscar și Penélope chiar a obținut statueta pentru rolul ei. Tradus din limba spaniolă „volver” înseamnă „întoarcere, revenire”. Faptul că Analia Selis revine periodic la Satu Mare ne face să credem că îi place la noi. Îi place orașul, îi place publicul, îi place acustica sălii filarmonicii din Satu Mare, îi place conducerea acesteia? Nu știu, dar cred că cel puțin unul din aceste elemente este motivul pentru această perpetuă „întoarcere”.

    Spectacolul va avea loc joi, de la ora 19, și sunt valabile abonamentele cu nr. 26. Nu uitați cei cu abonamente care nu puteți fi prezenți să oferiți posibilitatea ca alți îndrăgostiți de muzică sud-americană să beneficieze de muzica latino. Ce se va întâmpla pe scena filarmonicii vă invit să aflați chiar de la conducerea instituției de cultură prin pasajul de mai jos: 

    „După succesul Turneului Național <<Argentinissimo, rădăcini>> Analia Selis revine pe scena filarmonicii din Satu Mare cu un proiect artistic intens și plin de expresivitate: VOLVER.

    Repertoriul cuprinde piese de tango și folclor latino-american, cu texte puternice și mesaje ce celebrează forța, grația și autenticitatea. O experiență artistică în care muzica, povestea și sensibilitatea se împletesc pentru a transmite mesaje despre echilibru, frumusețe interioară și armonie, în acord cu sărbătorile lunilor februarie și martie: Valentine's Day, Dragobete, Mărțișorul și Ziua Femeii.

    Titlul turneului vine de la piesa emblematică <<Volver>>, devenită cunoscută prin filmul regizorului spaniol Pedro Almodóvar. Pentru Analia, această piesă simbolizează revenirea în forță, perseverența și energia femeii luptătoare.

    Pe scenă solista Analia Selis va fi acompaniată de doi artiști de valoare:

        • Julio Santillán – chitară

        • Mariano Castro – pian, dublu nominalizat la Latin Grammy Awards

    Programul propune publicului un parcurs muzical prin lucrări semnate de Carlos Gardel, Tito Francia, Rosita Quiroga, Julio Santillán, Félix Lipesker, Eladia Blázquez, Ariel Ramírez, Peteco Carabajal, Charlo, Gustavo Leguizamón, Domingo Federico, Raúl Carnota, José Ogivieki, Hermanos Simón.

    Turneul  VOLVER integrează o importantă dimensiune socială, in foierul salii vor fi amplasate urne de donații, în parteneriat cu Asociația Umanitară „Speranța pentru România” (Asociatia cu sediul in Arad) publicul fiind invitat să contribuie, prin gesturi mici, la susținerea cazurilor medicale și sociale din întreaga țară.

    Biletele (42 lei) sunt disponibile la casieria Filarmonicii. Concertele Filarmonicii Dinu Lipatti se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, ordonatorul principal de credite.”

Turneul „Volver” (comentat de Analia)

    Titlul turneului, „Volver”, poartă o semnificație profund personală și simbolică pentru artista argentiniană. Turneul este inspirat de ideea de forță feminină și de capacitatea de renaștere după momente dificile.

    „Volver este rezultatul unei idei care s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat fără presiune, fără chin, dar cu multă muncă și încredere. Inspirat cu gândul la «femei luptătoare care revin în forță», am ales ca turneul să se desfășoare în februarie și martie pentru că am avut o dorință puternică de să îmbin în proiectul mai multe evenimente care se petrec în această perioadă: februarie este luna iubirii (Valentine's Day pe 14 februarie, Dragobete pe 24 februarie), iar martie, luna primăverii și a femeilor (1 Martie, începutul primăverii, 8 Martie). Turneul se va încheia pe 8 martie, de Ziua Femeilor.”

    Astfel, turneul devine o celebrare a iubirii, a renașterii și a feminității, în paralel cu un mesaj de solidaritate și generozitate.

    Turneul „Volver” nu se rezumă la concerte. Este un proiect cu dimensiune artistică, educațională și umanitară. Provocările organizatorice au fost numeroase, de la buget și timp la găsirea partenerilor potriviți. În ciuda obstacolelor, Analia Selis a reușit să transforme dificultățile în lecții de disciplină și perseverență.

    „Provocarea numărul unu este cea legată de «buget». Fără să ai un buget anume, este imposibil să începi să visezi să faci ceva, mai ales când vrei să și dăruiești. Am avut multe frici legate de asta și nesiguranța de multe ori. Am lucrat tot acest an în căutare de parteneri care să le placă proiectul, care să vrea și să poată să se alăture.”

   Momentul cel mai emoționant al turneului nu este doar muzical, ci și umanitar. Analia Selis a transformat experiența personală în motivație pentru ca să sprijine comunitatea.

    „Ajutorul colectiv: cu un mic gest, la nivelul colectiv facem un gest mare.”

    Această filosofie se va traduce concret prin urne de donații la fiecare concert. „La fiecare concert vor fi plasate 3 urne de donație, iar momentul emoționant din concert va fi când le voi povesti publicului de această idee de «ajutor colectiv» și invitația mea să doneze, pentru că, împreună și cu un gest cât se poate de mic, vom ajuta multe cazuri să își acopere parte din tratamentele medicale.”

    Analia Selis vede în „Volver” un punct de plecare pentru alte proiecte și pentru o societate mai empatică și mai fericită.

    „Cred că «Volver» este un nou început în viața mea și cred, că după acest proiect, voi avea capacitatea de a pregăti multe alte proiecte prin care să pot să ajut să avem o societate de oameni mai buni și mai fericiți.”

 Opriți războiul!

La limita egalității

    E cvasiimposibil să fii egal cu tine însuți. E greu să-ți recunoști greșelile. E greu să accepți că nu totdeauna alegi calea simplității, a adevărului, a logicii sau a dreptății. Rareori firescul, adevărul, logica și dreptatea au același drum. Uneori aceste drumuri se confundă, alteori sunt paralele și nu de puține ori au sensuri opuse. Încrederea în tine însuți poate fi influențată de caracterul tău specific, de temperamentul tău.

    Colericul alege  calea dreptății ca principal scop în soluționarea situațiilor limită; pentru el este mai puțin important dacă lucrurile se complică, dacă se plimbă pe granița legalității sau dacă lucrurile nu prea au sens; el este protestatarul de serviciu. Sangvinului îi place acțiunea; el este mai direct, chiar dacă uneori linia dreaptă taie linia frontului, pe cea a statisticii sau iese din sfera naturalului. Melancolicul se bazează pe cifre și experiență; facilitatea, rezultatul și corectitudinea căii alese sunt doar consecințe. Pentru flegmatic însă primează răbdarea în descoperirea adevărului; ce se întâmplă cu acesta după nu-l mai interesează.

    Așadar am adus la aceeași masă de joc un justițiar, un detectiv, un judecător și un polițist. Cei patru pot face o echipă, se pot împărți în tabere sau pot acționa individual, la vedere sau în secret. Ideal ar fi să primeze simplitatea, adevărul, logica și dreptatea, dar aici intervine ceea ce spuneam la început: fiecare să fie egal cu sine însuși. Să-și cunoască și recunoască propriile metehne. Mai întâi în fața oglinzii și mai apoi în fața celorlalți.

    Probabil că mulți îmi dați dreptate dar chiar în clipa asta vă gândiți la slăbiciunile celor de lângă voi (parteneri, prieteni, dușmani, subordonați sau superiori), în loc să vă faceți o introspecție. Dacă ați acționa în acest sens veți fi surprinși să descoperiți că în afară de metehnele pe care vi le cunoșteați aprioric, mai aveți câteva cusururi despre care nu știați. Această observație mi se potrivește și mie pentru că am scris acestea gândindu-mă la cei ce mă-nconjoară, nu la mine.

    Dacă am face acest lucru este posibil să avem mai multă înțelegere pentru cel de lângă noi, să ne creștem capacitatea de a conviețui sănătos și chiar de a anticipa eventuale convulsii sau de a promova posibile rezultate pozitive. Sănătatea noastră psihică depinde de această introspecție și se reflectă în modul în care suntem priviți, înțeleși și judecați de către societate.

    Opriți războiul!

A căzut chiciura de pe plasele porților

     Da, da. S-au înscris 20 de goluri. 9 de către gazde. Astfel oaspeții au plecat cu 15 puncte din cele 24 puse în joc. Nici un meci egal. De mult nu am mai avut o asemenea etapă. Șase din primele opt echipe au câștigat meciurile lor. În afară de FCSB toate echipele mai bine clasate și-au câștigat meciurile indiferent dacă au jucat acasă sau în deplasare. Nici de îmbunătățirea calității arbitrajelor nu trebuie să uităm. Doar Bârsan a mai comis-o dar nu în faze decisive. Concluzia lui Grozavu ne lasă cu gura căscată: „au fost mai buni ca noi dar am pierdut nemeritat!”. Cum spuneam echipa nord-moldavă e cam găunoasă.

    Concluziile pe care le-am tras după fiecare din cele opt meciuri sunt: Metaloglobus - Argeș 0-2 cât se poate de normal; Sibiu - Dinamo 1-2 cel predictibil; „U” - Slobozia 1-0 a la Bergodi; Craiova - Botoșani 2-0 mai greu decât m-am așteptat; Petrolul - Farul 0-1 într-un meci antrenant, contrar așteptărilor mele; FCSB - CFR 1-4 cu coada-ntre picioare; Galați - Miercurea Ciuc 3-0 profitând de metehne: UTA - Rapid 1-2 la debutul lui Moruțan.

    Să vedem ce ne așteaptă. Cu etapa a douăzeci și patra se încheie a patra cincime din sezonul regulat. După această etapă am putea trage niște concluzii asupra scopului fiecărei combatante în acest sfârșit de iarnă. Rezultatele primelor patru meciuri din cele de mai jos vor creiona partea superioară a clasamentului, jocul de pe Arcul de Triumf pare neagreat de pariori, iar celelalte trei jocuri vor influența lupta pentru salvarea de la retrogradare. Pare o etapă croită pentru Dinamo.

    Rapid - „U”  (sâmbătă, ora 20) Derbiul etapei. Ne așteptăm ca Moruțan să facă parte din primul unsprezece. Debutul relativ spectaculos de la Arad trebuie demonstrat și în etapele următoare. Altfel... rămân cu acea imagine de brânză bună în burduf de javră pe care o am din tinerețile sale. Mai țineți minte preliminariile Campionatul European U19 din 2018? În ultimul meci din grupe ne trebuia un egal cu Ucraina. Moruțan înscrie în min. 77 pentru 1-0 și ia al doilea galben (deci roșu) pentru că și-a dat jos tricoul. În final am pierdut cu 2-1 și Ucraina s-a calificat la turneul final în locul nostru. Pe de altă parte să nu uităm că debutul său la seniori a fost tocmai la „U”, pe când avea doar 16 ani;

    Constanța - Craiova (duminică, ora 17,15) Liderul nu are un meci chiar așa greu precum pare. În ciuda victoriei de pe Ilie Oană (Ploiești) marinarii nu se pot apropia de valoarea oltenilor. Jucătorii din Bănie sunt peste cei de pe litoral cu cel puțin o clasă pe fiecare post. Orice rezultat în afară victoriei liderului putând fi considerat ca o mare surpriză. Și de ce să nu apară una?

    Botoșani - Galați (luni, ora 18,30) Derbiul Moldovei. Ca să fiu consecvent cu mine însumi trebuie să cred în victoria sud-moldavilor. Așa pare, dar nimic nu e bătut în cuie. Mai ales că botoșenenii vor să curme seria de rezultate negative. Cred că va fi un meci de închidere al etapei interesant;

    Pitești - Arad (sâmbătă, ora 17) Care pe care. Un meci care nu are voie să se încheie la egalitate. Pentru fiecare dintre ele cele trei puncte sunt necesare pentru rămânerea/pătrunderea între primele șase. Un rezultat de egalitate ar fi dorit doar de celelalte echipe din zona locurilor 5-8. Matematic șanse ar mai avea și alte echipe dar nu cred;

    Dinamo - Ploiești (vineri, ora 20) Se pare că acesta este jocul cu cele mai puține șanse de a se produce o surpriză. Doar dacă nu se inventează cumva un cuplu Rareș Pop - Gicu Grozav precum cel al anilor 60 dintre Alexandru Badea și Mircea Dridea... Greu de crezut așa repede. Poate... în timp... Îmi place puștiul ăsta, Rareș Pop. Mi-aduce aminte de Mircea Lucescu când era de vârsta lui. Pe atunci eram copil de mingi la Steagu Roșu Brașov. De-ar căpăta mai multă personalitate în joc ar putea prinde naționala;

    FCSB - Miercurea Ciuc (duminică, ora 20) Două echipe care ocupă locuri mult sub valoarea lotului. Și la ambele pentru aceasta sunt de vină patronii celor două echipe. La bucureșteni din Pipera se face echipa, iar la ciucani din Budapesta sunt nominalizați câțiva titulari și rezerve. Abia aștept să revină Sepsi. Ăia secui adevărați!

    CFR - Metaloglobus (vineri, ora 17) Meciul de deschidere al etapei. Iată că am mai găsit un meci cu o favorită certă. Cel puțin așa reiese din diagrama rezultatelor și valoarea loturilor. Pare a fi meci ușor pentru ardeleni. Să sperăm că așa va fi;

    Slobozia - Sibiu (sâmbătă, ora 14,30) Cenușăreasa etapei. Cum Doamne a ajuns echipa ardeleană atât de jos? Auzi, locul 15... Musai trebuie să-i bată pe ialomițeni! Spectatorii din Slobozia ar trebui să mai aștepte până la obținerea primului punct pe „noua” arenă. Zic „noua” pentru că arată mai bătrână decât timpul. Doar gazonul respectă standardele.

    Opriți războiul! 

     

     

     

     

Balet pe ritmuri argentiniene și nemuritorul Vivaldi

     N-am cum să nu vă redau mai jos integral invitația trimisă săptămâna aceasta de corifeii Filarmonicii Dinu Lipatti, invitație căreia ar trebui să-i dăm curs. Cuvintele meșteșugite nu fac decât să îmbrace armonios actul artistic ce va avea loc joi, 29 ianuarie (abonament nr. 25) la filarmonica sătmăreană. Spun asta deoarece orice ingerință de-a mea asupra textului n-ar face decât să arăt cât de profan sunt.

    Apropo de profan! După mondialul american din '94 am înființat la Satu Mare o mișcare pe care am intitulat-o Pro-Fan. Avea tentă sportivă și se referea la omul la modă în acea perioadă, Daniel Prodan, și se dorea a fi „Fanii lui Prodan”. Acea mișcare s-a alăturat apoi marii galerii a Olimpiei Satu Mare,  galerie care împreună cu ceilalți pasionați de fotbal aduceau relativ regulat pe bătrâna arenă sătmăreană 18-19 mii de spectatori. Cum arta și sportul se completează reciproc nu cred că am întinat pagina cu această divagație.

    „Vă invităm joi, 29 ianuarie, la un concert simfonic în care muzica și dansul contemporan se contopesc într-o experiență artistică unică. Sub bagheta dirijorului Ștefan Novak, seara va fi o celebrare a pasiunii și rafinamentului, îmbinând muzica clasică cu farmecul expresiv al miscării.

    Seara se desfășoară ca o călătorie emoțională, în care universurile contrastante ale lui Astor Piazzolla și Antonio Vivaldi se întâlnesc sub arcușul violonistului Vlad Răceu. Ritmurile pasionale și surprinzătoare ale tangoului argentinian se contopesc cu delicatețea barocă a ciclului vivaldian, creând o țesătură de emoții și culori sonore, un dialog subtil între tradiție și modernitate.

    Această fuziune muzicală prinde viață și pe scenă prin interpretarea expresivă a Trupei de Balet a Liceului de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia din Cluj-Napoca, sub atenta îndrumare a coregrafei Jakab Melinda, care transformă muzica într-un limbaj scenic captivant și elegant. Momentul culminant al serii este dansul contemporan, care transcede notele, împletind gesturile și mișcările într-o expresie pură de sensibilitate, energie și armonie artistică.

    Biletele sunt disponibile la casieria Filarmonicii”

    Pentru secțiunea de scormonire prin viața celebrităților care urcă pe scena Filarmonicii de Stat Dinu Lipatti am găsit pentru dumneavoastră un interesant interviu luat în urmă cu 12 ani de către Create.Act.Enjoy din Cluj invitatei noastre Melinda Jakab, un interviu din care am spicuit câteva aspecte ale copilăriei, adolescentei, omului, coregrafului, balerinei, profesorului Melinda Jakab:

Jakab Melinda 

    „Eram un copil foarte energic şi, din această cauză, bunica mea m-a dus la şcoala de dans la vârsta de patru ani. Evident, atunci când începi să practici dansul nu conştientizezi ce înseamnă acest lucru ca proces de transformare a fizicului şi a psihicului. Este nevoie de maturitate pentru a trece la un alt nivel. După terminarea liceului am început să înţeleg, până atunci luptându-mă cu propriul meu corp, cu formarea lui. Abia după ce m-am angajat la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca am înţeles ce înseamnă a oferi prin dans. Am avut maeştri, care probabil, fără voia lor au devenit modelele mele. În primul rând, prima mea profesoară de balet, Hary Elisabeta, după care maestrul Francisc Valkay, care a văzut în mine ceva mai mult decât eu însămi, mi-a dat aripi şi a avut încredere în mine. El a fost primul care m-a îndrumat spre un alt limbaj decât acela al baletului clasic, lucru care mi-a deschis multe căi şi m-a convins în a căuta altceva. Un alt artist pe care îl consider maestrul meu a fost Tadashi Endo, care m-a sfătuit să nu îmi doresc niciodată să devin un tipar, ci să mizez întotdeauna pe ceea ce sunt eu ca energie.

    Primul contact a venit târziu, după 15 ani de carieră, în timp ce căutam o altă formă care să mă reprezinte şi să mă simt liberă. Pentru mine, baletul a însemnat o încătuşare a corpului, care nu îmi permitea să îmi epuizez energia. Am încercat mai multe genuri, am experimentat mult timp şi abia după ce am fost admisă la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj am început să studiez peste hotare limbajul dansului contemporan. Prima portiţă a fost un workshop la Beyruth. Atunci am realizat că asta îmi doresc să fac pe viitor.

    Pentru a deveni un coregraf cu experienţă trebuie să fi fost un dansator cu experienţă. Nu este bine să sari aceste trepte în meserie. A fi coregraf înseamnă, în primul rând să poţi să oferi ceva din ceea ce reprezinţi, să creezi, să-ţi defineşti un stil. Dacă nu ai experimentat toată greutatea meseriei pe propriul tău corp, atât fizic cât şi psihic, nu ai posibilitatea să dai mai departe. În plus, trebuie să fii o persoană foarte ambiţioasă, puternică şi deschisă, iar pentru asta ai nevoie de ucenicia scenei.

    Actorii și dansatorii sunt două categorii de artişti care ar trebui să înveţe unii de la alţii. Eu învăţ de la actori ceea ce nu am avut ocazia să învăţ de la dansatori şi invers. Nu pun o categorie mai presus de cealaltă, consider că fiecare din ele are o scară largă de exploatat. Văd dansatorul ca pe un motor fix şi corect pe care se pot construi forme, iar actorul ca pe un material mult mai maleabil interpretativ. Eu sunt un artist care construieşte pornind de la persoana cu care lucrează, de la ceea ce îi transmite şi îi oferă ea. Sunt foarte atentă la oameni pentru că sunt principala mea inspiraţie în dans.

    Cred în destin şi în faptul că situaţiile vin de la sine. Cred în semne şi sunt îndrăgostită de munca pe care o fac în acel moment. Pentru mine contează să fiu în prezent, să mă canalizez spre el, să trăiesc clipa. Am nevoie să cresc pentru visele mele, iar ele vor apărea de la sine. Spectacolele sunt ca nişte copii care vor să se nască.”

    Opriți războiul! 

 

 

Fușerai

     Știți ce înseamnă fușerai? Dacă da înseamnă că aveți o vârstă respectabilă. Celor mai tineri le recomand să nu fugă la DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) pentru că vor fi înșelați. Exact, în DEX cuvântul fușerai e explicat ca sinonim al lui înșelare. Ba chiar furt. Nu-i chiar așa. Pe o vreme de mult apusă, angajații, în special muncitorii (denumiți azi operatori, de parcă ar fi o rușine să te numești muncitor), pe lângă serviciul profesional pe care îl asigurau mai făceau câte ceva și pentru sine, pentru familia lor sau pentru vreun prieten.

    Chestia aia ce o făcea el, că era o sanie sau un toc de ușă, un transformator sau o cafetieră, un halat sau o husă la mașină, un bibelou sau un raft pentru cărți, chestia aia ziceam, se numea fușerai. Nu era un furt în adevăratul înțeles al cuvântului. Foloseai doar materia primă a statului și pentru transformarea acesteia în produs finit munceau efectiv folosind resursele statului (aparatură, mașini unelte, scule, dispozitive, verificatoare...). Uneori materia primă utilizată era din zona deșeurilor sau a căzăturilor și de cele mai multe ori confecționarea fușeraiului se făcea după orele de program.

    Interesant era că puteai ieși pe poartă la vedere cu fușeraiul respectiv fără ca cineva să-ți reproșeze ceva. Nu același lucru s-ar fi considerat dacă încercai să ieși cu un produs finit aflat pe linia de lucru a fabricii sau cu un produs din inventarul instituției. În acest caz se proceda urgent la recuperarea prejudiciului și la penalizarea vinovatului, mergând până la retrogradarea pe linie ierarhică, desfacerea contractului de muncă sau predarea individului organelor de justiție.

    Ați observat că am început tirada cu „recuperarea prejudiciului”? O chestie banală care astăzi scapă aparatului justițial, un aparat cu foarte multe hibe dar un aparat perfectibil. Un aparat care dacă ar reduce la jumătate potlogăriile pe care le comite la ora actuală ar face mult bine omului de rând, omului care respectă legea, respectând astfel aproapele și pe sine.

    Cred că plecând de la acel fușerai s-a implementat în conștința unora larghețea cu care tratează ideea că a băga mâna în buzunarul statului nu este o fraudă, sau că este una acceptabilă. Și uite așa de la „ou” la „bou” n-au mai adăugat decât o literă. Un „b” de la peiorativul bogătan. Și acum și atunci spune(a)m că „statul suntem noi!”. Diferența este că în trecut statul era bunul nostru comun pe când acum noi suntem bunul statului.

    Mai agresiv e că și răul e bunul statului. De ce spun asta? Pentru că de vreo mulți ani încoace legile favorizează infractorii în detrimentul celor nevinovați. Mai rău va fi atunci când acești nevinovați vor trece de la sensul „inocenți” al cuvântului la cel de „fără vină”. Atunci intervine frustrarea și cu cât această frustrare este mai adăncă cu atât pericolul de răzvrătire este mai mare. Răzvrătirea de care vă spun poate avea diferite forme pe fonduri diferite: la vot prin negarea negației sau reducerea la absurd, prin acte ilegale de tot felul sau chiar până la o revoluție.

    Opriți războiul! 

     

Panseluțe la minus cincisprezece grade

    O etapă plină de curiozități s-a desfășurat la prima apariție din 2026. Cele cinci victorii cu 1-0 ale gazdelor li s-au opus un meci egal și două victorii cu câte patru goluri ale oaspeților, ceea ce a dus la un golaveraj de 7-8 în disputa gazde - oaspeți. Cele 7 reușite ale gazdelor au fost obținute în șapte partide diferite. Doar în Prahova gazdele nu s-au atins de plasa musafirilor lor.

    Scurtele panseluțe pe care le atașez fiecărui meci arată cam așa: Pitești - FCSB 1-0 cu Pârvu în loc de Micovschi (bunicul lui Pârvu mi-a fost coleg de liceu și coleg de echipă la Rapid; și-a încheiat cariera la Carpați Mârșa); Slobozia - Arad 1-3 consfințit de tibia lui Barbu; Constanța - Sibiu 1-1 cam nemeritat de muși; Rapid - Metalul 1-0 însoțit de proverbialul noroc; totuși giuleștenii au meritat victoria pentru că adversarii au practicat un fotbal mai prost decât al lor; Miercurea Ciuc - Botoșani 1-0 unde gazdele și-au văzut de fotbal și grozăviile zugrăvite de Grozavu după meci n-au impresionat pe nimeni; CFR - Galați 1-0 șontâc, șontâc; Dinamo - „U” 1-0 după un meci spectaculos care ar fi meritat mai multe reușite de ambele părți; Petrolul - Craiova 0-4 cu olteni dezlănțuiți după coșmarul de la Atena.

    Etapa care vine se anunță mai mult decât interesantă. Doar liderul dintre primele șase clasate joacă acasă, ceea ce ne duce cu gândul la o etapă a oaspeților. Nu cred că va fi așa. Cred că pentru podiumul sezonului regulat și-au depus candidatura oltenii, giuleștenii și câinii, iar argeșenii așteaptă orice pas greșit al acestora. O altă pistă care va fi interesantă este aceea a bătăliei pentru calificarea în grupa campionat, luptă în care sunt angrenați, după părerea mea, urmașii lui Dobrin, Bătrâna Doamnă, siderurgiștii și „șepcile roșii”. La pândă sunt tocmai campioana și vicecampioana. Cred că moldovenii lui Irimia vor aluneca undeva spre locul 10 până în martie.

    Craiova - Botoșani (sâmbătă, ora 20) Derbiul etapei. E derbi doar prin prisma locurilor ocupate de cele două echipe angrenate. Cred că va fi o nouă victorie la scor a trupei din Bănie;

    UTA - Rapid (luni, ora 20) Meciul de închidere al etapei pare și cel mai interesant. Forma bună de care dau dovadă textiliștii lui Mihalcea și pragmatismul dezvoltat de Gâlcă și ai lui vor crea premisele unei dispute dacă nu spectaculoase măcar demnă de atenție;

    Sibiu - Dinamo (vineri, ora 20) Dacă nici acum sașii nu vor reuși să-și depășească inhibițiile atunci se pot pregăti liniștiți pentru meciuri la matineu. De partea cealaltă tocmai poziția de mari favoriți i-ar putea destabiliza pe oaspeți. Altfel partida va curge spre un final predictibil;

    FCSB - CFR (duminică, ora 20) Cred că partida va fi influențată și de meciul pe care gazdele l-au disputat ieri în Liga Europa. Contează mult și forma și moralul de după acel meci. Pentru oaspeți jocul pare decisiv pentru prezența lor în play-off. Un egal nu le este suficient; 

    „U” - Slobozia (sâmbătă, ora 17) După meciul de la Craiova acesta pare cel mai dezechilibrat meci, jocul trupei date pe mâna lui Bergodi fiind solid iar oaspeții n-au forța de ai face față. Cum Cristiano se mulțumește doar cu cele trei puncte nu cred că va fi spectacol la acest meci;

    Oțelul - Miercurea Ciuc (luni, ora 17) Pare un meci la dispoziția gazdelor. Nu cred că va fi chiar așa. Secuii și-au schimbat modul de abordare a partidelor încercând să supraviețuiască în Superligă. Sper să și reușească;

    Metaloglobus - Pitești (vineri, ora 17) Meciul de deschidere a etapei pare un meci ușor pentru oaspeți. Dar cum la Clinceni, din cauza terenului, balonul este mai mult oval decât rotund ne putem aștepta nu numai la surprize ci și la accidentări;

    Ploiești - Constanța (duminică, ora 14,30) Cenușăreasa etapei. Rar s-a întâmplat ca un meci între Petrolul și Farul să fie cel mai insipid al etapei. Spun asta în contextul în care cele două echipe au o prezență relativ constantă pe prima scenă încă din perioada interbelică. Primele lor denumiri au fost uitate în timp. Cine își mai readuce aminte de SPM (Serviciul Porturi Maritime) Constanța (1924) sau de Juventus București (1920, mai târziu fiind strămutată în Ploiești). Ambele au fost reînființate în 2016 după falimentări. Despre meci nu știu ce să vă spun. Mă aștept la un joc anost.

    Opriți războiul!