100 de ani de fotbal pe plaiuri tășnădene

   Peste 700 de persoane sau perindat duminică pe terenul de fotbal (ar merita și ei un stadion) din Tășnad. De la Răzvan Andrei Gorbe (9 luni, fiul fotbalistului tășnădean Gorbe) la Tompe Pal (93 de ani, fost antrenor al echipei tășnădene pe când se numea Recolta) o mulțime de împătimiți locali ai fotbalului, și nu numai, au participat la o sărbătoare a fotbalului autohton. Foști fotbaliști, antrenori, conducători, copii de mingi, cadre medicale, arbitri și suporteri împreună cu familiile lor au adăugat o frumoasă poveste chiar dacă unele amintiri au fost triste sau chiar tragice.

   Picăturile de ploaie au trecut ca și neobservate, chiar și vântul s-a mai domolit când cele două echipe au început un joc peste generații. Schimbările n-au fost contorizate, nici nu știu dacă ar fi fost posibil pentru că au fost nenumărate. Până și arbitri mai făceau schimb din când în când. Chiar și subsemnatul a purtat un fanion pentru câteva minute. Drept e că nu am apucat să semnalizez nici măcar o aruncare de la margine. S-a jucat frumos, cursiv și s-au înscris multe, multe goluri. Nu mă întrebați câte că nu știu.

   Nu cred că este necesar să dau numele celor prezenți pentru că toate ar trebui menționate. Pe lângă actorii principali, cei enumerați mai sus, au mai fost intercalați și organizatori, oameni de ordine, politicieni, sportivi de la alte ramuri, muncitori, profesori, soldați, doctori, țărani, comandanți, neica nimeni sau foști și actual primari.

   Totuși, pentru efortul făcut de Federația Română de Fotbal de a participa la această acțiune merită să inserez două nume din delegația lor: un dinamovist și un fundaș central, altfel spus un militant pentru drepturile fotbalistului român în general și un susținător înfocat și aplicat pentru dezvoltarea fotbalului nostru juvenil. Ați ghicit: Prunea și Belodedici.

   Nu știu cum să închei acest mic articol care aș fi vrut să vă răscolească puțin așa că îl las pe Belodedici să o facă: „... suntem la Tășnad și sărbătorim 100 de ani de când s-a înființat echipa Unirea Tășnad; nici o altă echipă din România nu a mai împlinit 100 de ani; Unirea Tășnad acum și România peste câteva zile a reușit, respectiv va reuși așa ceva. Felicitări!”.

                                                        

                                                                                                

Luiza Fatyol s-a întrupat în Violetta Valery din Traviata de Verdi

   Încercam să pun la punct ultimele detalii pentru cazarea invitaților la zilele Poesis așa că am trecut de gaura neprimitoare de pe Corso ce duce către Filarmonică. Nu știu de ce, dar mă întorc câțiva pași și pătrund în gangul ce seara îți dă fiori dacă nu-i prea multă lume prin jur. Trec pe lângă pernuțele ce te îmbie la o cafea de pe terasa din apropiere și pătrund în lumea celui care, bolnav de leucemie, pe 16 septembrie 1950 urca pentru ultima oară pe o scenă (Besancon - Franța) și, nerespectînd programul, interpretează motivul "Jesus bleibt meine Freude" din cantata "Herz und Mund und Tat und Leben" de Johann Sebastian Bach („Isus rămâne bucuria mea” din „Inima și gura, acțiunea și viața”): Dinu Lipatti.

   Încă de la intrare respiram muzică de calitate, orchestra m-a vrăjit cu câteva puseuri Rimski-Korsakov ce mi-au întârziat pașii pe treptele ce duceau la birouri. Cu îngăduința fetelor din antecameră trec de pragul ce desparte lumea reală de cel mai longeviv manager de instituții de spectacole din România, Rudolf Fatyol. Ascuns în spatele unor imense coloane de dosare, parcurgea cu privirea actele din fața sa, iar pe unele chiar le semna.

   După politețurile obișnuite mă întreabă profesional de ce l-am căutat. Răspunsul meu îl cam descumpănește: „așa, am venit doar să te văd”. Pixul se oprește în aer, iar privirea se îndepărtează de coli și se așterne pe mine neîncrezătoare. De la una la alta trecem la bucuria nestăpânită ce simțeam că-l toacă mărunt, dar din modestie nu mi-o împărtășește. Cu un comportament meșteșugit reușesc să-i ies în întâmpinare și-l stârnesc. Atâta mi-a trebuit. Nu l-am mai putut opri.

   Vorbele îi ieșeau pe gura rotunjită de-a valma, uneori neterminate. Bogăția verbală și pasiunea puneau stăpânire pe el dar și pe mine. Nu l-am mai putut asculta. Simfonia mâinilor, înflăcărarea din priviri, echilibrul instabil al unei coloane de dosare și tremurul aerului mi-au destabilizat acuitatea auditivă. L-am rugat să-mi scrie pe hârtie ce a spus. Nu știu dacă a fost indignare sau efect de surpriză dar mi-a scris doar atât: Deutsche Oper am Rhein, Dusseldorf, premiera operei verdiene Traviata, în rol principal soprana Luiza Fatyol. Am plecat de acolo cu hârtiuța în mână, cu un CD cu autograf „Fatyol Rudolf - Orchestra de cameră Liszt Ferenc Kamarazenekar” și cu dorința de a mă edifica.

   În vara anului 2013, după o stagiune fructuoasă, Luiza, fiica lui Rudi, a oferit un interviu la Radio România Muzical (http://www.romania-muzical.ro/articol/cantareti-romani-peste-hotare-soprana-luiza-fatyol/1215731/1511/2). Spre finalul acestuia și-a dezvăluit marele țel: „...ca orice soprană în dezvoltare doresc să abordez repertoriul belcanto, deoarece mi-e tare, tare drag, Lucia di Lammermoor de Donizetti, iar într-un final, apogeul, să ajungem la Traviata, să sperăm, să fim sănătoşi şi să fim în putere.” Cuvintele nu-și mai au rostul dar dacă vreți să o cunoașteți mai bine pe Luiza Fatyol vă dau două link-uri pe care dacă le accesați veți avea și surprize: http://jurnaldesoprana.ro/de-vorba-cu-luiza-fatyol/ și https://www.youtube.com/watch?v=a7rF6ZCXeGY. Abia după ce am ascultat melodia de pe al doilea link de mai sus am înțeles de ce am auzit de mai multe ori cuvântul Paris printre spusele doctorului în artă și interpretare muzicală Rudolf Fatyol.

  Iată că vineri, 14 octombrie, Luiza Fatyol și-a îndeplinit visul. Rose Alphonsine Plessis, micuța fugară dintr-un sat francez devenită curtezana (traviata în limba italiană) Marie-Duplessis la Paris și, după ce i-a intrat în grații, transformată de Dumas jr. în Marguerite Gautier în romanul autobiografic Dama cu camelii, a fost introdusă pentru veșnicie în lumea muzicii de Giuseppe Verdi în capodopera Traviata (un fiasco la premiera absolută din Veneția anului 1853) sub numele de Violetta Valery. Debutul Luizei Fatyol în rolul Violettei Valery a fost, spune presa de specialitate din Germania, „charmant zu erhaben” adică încântător spre sublim.
   Celor ce doresc să-și facă o părere personală îi anunțăm că duminică 23 septembrie, sâmbătă 6 octombrie la  teatrul din Duisburg și pe 16 mai anul viitor la  Deutsche Oper am Rhein din Dusseldorf o pot urmări în toată splendoarea.

Vinovatul nevinovat

   Într-una din postările mele anterioare atrăgeam atenția despre misia avocaților și demisia(terea) procurorilor. Se tot bate moneda pe faptul că în ultimul timp mulți dintre acuzați, chiar dintre cei condamnați, au fost declarați nevinovați. Din punct de vedere etic nu este adevărat. Ei nu au fost declarați nevinovați. Toți participanții la actele de justiție respective (procurori, avocați, judecători) sunt conștienți de vinovăția inculpaților. Probele sunt evidente. Singura problemă este că aceste probe evidente nu pot fi luate în considerare. Cele mai multe nu pot fi aplicate deoarece au fost obținute pe căi care la ora respectivă erau legale iar acum nu mai sunt constituționale. Cu alte cuvinte Constituția apără corupția. Greșesc. Nu Constituția apără corupția ci Curtea Constituțională apără corupția.

   Din punctul meu de vedere este normal ca instituțiile de stat să colaboreze între ele. Este normal ca un urmărit pentru spionaj să fie cercetat și pentru pedofilie dacă în timpul anchetei s-au găsit probe în acest sens. Cu alte cuvinte dacă un hoț de găini a fost probat în timpul anchetei că este și adept al terorismului probele nu pot fi accesate pentru că nu se ocupă aceleași instituții de culpe și nu au voie să colaboreze între ele. Toate tărășenia pleacă de la secretizarea acestor colaborări.

   Din exces de zel și din impulsul dat de importanța funcției pe care și-o arogă fiecare au pus ștampila „secret de stat” pe niște nimicuri care nu interesează pe nimeni din cei care vor să facă rău României. Din contră. Abia după secretizarea (clasificarea) acestora pot face rău României. Haosul creat de Dragnea și susținut mai mult sau mai puțin conștient de Tăriceanu folosește nemijlocit acestora și indirect puterilor ostile (Rusia, Trump...).
   Nu este mai puțin adevărat că separația puterilor în stat devine din ce în ce mai pregnant o frază desuetă. Cauza ștergerii granițelor dintre legislativ, judiciar și executiv, așa cum le definise Baronul de Montesquieu, Charles-Louis de Secondat se poate căuta prin grădinile Cotrocenilor. Acolo este cineva care s-ar plimba cu bicicleta sau pe cărări de munte, s-ar îmbăia în mulțimi multicolore, ar zâmbi condescendent... ar face orice mișcare blajină pentru un vot, numai nu-l puneți să ia taurul de coarne că dă-ndărăt. Tot celălalt spectru politic nu face decât mult zgomot pentru nimic. Singurii care tac sunt UDMR-iștii. Am impresia că ei vor pierde și cei mai mulți votanți.

   Uite așa apar justițiarii!

Invitație la Festivalul Prunelor

   Când vorbești despre simboluri ale ținutului Sătmarului este imposibil să nu te gândești și la pălincă. Dacă pălincă este cuvântul de ordine ”Țuica Zetea de Transilvania” este bijuteria de preț, este cristalul prelucrat cu fațete perfecte a cărui puritate este de neatins deocamdată.

   La începutul acestui deceniu, în 2011, în trend cu povestea la modă „dezvoltarea turismului”, a avut loc prima ediție a „Festivalului Prunelor” la Medieșu Aurit. Unul dintre inițiatorii și susținătorii ideii a fost tocmai Silviu Zetea, un om al cărui atașament pentru dezvoltarea culturală și economică a plaiurilor natale l-a adus, prin aportul consătenilor, în fruntea comunității.

   Ajuns primar în 2012 a adus comuna Medieșu Aurit pe noi trepte în cele două domenii pe care a dovedit că le stăpânește: din punct de vedere economic a câștigat duelul cu corupția din sistem și a atras spre vistieria comunei foarte mulți bani (bilanțul contabil în 2012 față de 2016 fiind edificator: de la un deficit de 2,5 milioane lei la un profit de 1,5 milioane lei) și au apărut pe harta comunei, implicit a județului, noi investitori care chiar și astăzi mai aduc locuri de muncă și bunăstare localnicilor (vezi Alu Menziken - swiss technology, companie elvețiană ce va produce componente pentru industria aeronautică); din punct de vedere cultural pe mandatul său au fost restaurate Castelul Medieval și Cuptoarele Dacice având prin sertarele minții și un plan de restaurare pentru Castelul Lonyai, iar pe alt plan a contribuit la festivalul „Rozmarin în colțul mesii” și a menținut și transformat în tradiție Festivalul Prunelor, o sărbătoare mai aparte, caracteristică Medieșului, care scoate din monotonia veșnicelor „ziua comunei...”, „fiii satului...” răspândite în mediul rural.

   După doi ani în care actualii edili au tratat cu nepăsare acest aspect cultural (să nu mai vorbim de situația economică a comunei a căror conturi sunt blocate și cercetate de fisc), familia Zetea a dorit, și se pare că a reușit, să repună pe tapet (citește Atelierele Zetea) o nouă ediție a Festivalului Prunelor, a șasea.

   Să-l fi văzut cu câtă pasiune și dorință de capacitare a interlocutorilor ne arăta unde va fi scena pe care se vor reproduce printre alții Pionierii, Ceatăra, Meda, Petrică Mureșan, Lavinia Roman sau Dan Helciuc, unde vor fi mesele cu mâncărurile tradiționale, unde vor fi expuse produsele gastronomice din prune care vor participa la un concurs jurizat de către Chef Ștefan Bercea din Predeal, președinte al Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism România, unde vor fi standurile cu pălincă și, dacă vor fi curioși, care va fi traseul de vizitare a distileriei Zetea și a „muzeului țuicii Zetea”. Toate acestea cu o molipsitoare înflăcărare în priviri.

   Silviu Zetea nu a fost singur în realizarea acestui eveniment. Primul sprijin l-a primit de la familie. Teodora soția, Gerard și Tanita copiii și ceilalți angajați reprezintă, prin extensie, familia Zetea. Un asemenea eveniment nu ar fi putut avea loc fără organizatori oficiali, adică Zetea Transilvania și Zetea Events, fără susținători apropiați Alu Menziken și DRW sau fără susținători logistici Grupul de Acțiune Locală (GAL) Microregiunea Someș-Codru, Programul Național de dezvoltare rurală și LEADER măsura 19.

   Așadar ne vedem sâmbătă, 1 septembrie, la Atelierele Zetea după ora 10 la o degustare de produse (vă recomand un magiun senzațional), urmând ca după un simpozion pe tema festivalului (nu vreau să-l pierd) urmează programul artistic de care vă vorbeam și care va conține și câteva surprize. Ne vedem acolo!

  

Arătătorul și cel mare

   Dacă am să mă întâlnesc fortuit cu Dragnea pe undeva sigur îl voi privi sfredelitor și îi voi bate obrazul. Cu arătătorul. Chiar dacă nu am nici o intenție criminală (printre altele nu aș dori să-l absolv de oprobriul public post guvernare) degetul mare se plasează, firesc, în dreptul jugularei. Ochii paranoici sau calculați ai sfredelitului vor vedea doar degetul mare.

   Dacă n-aș bănui că toate aceste desfășurări de situații sunt doar pentru urechi între care nu se găsesc prea multe puncte IQ mi-ar fi milă de Dragnea (repet și aici: mila este cel mai urât sentiment). Mi-ar fi milă de omul cu handicapul de a nu-și da seama că reacția celor mulți din jurul său este firească. Este ca efect al acțiunilor lui.

   Dar pentru că el delirează hai să delirăm și noi. Credem că galeria stelei a fost urgent angajată în rândul jandarmeriei și cea dinamovistă trimisă la granița protestanților. Sau invers. Doar așa se explică vorba din folclor cum că a crescut nivelul de trai al bucureștenilor deoarece se livrează gazul gratuit. Credem că un plan machiavelic i-a lăsat pe cei doi jandarmi intenționat pe mâna uneia din galerii pentru că au crâcnit în front față de cealaltă. Văd că nimeni nu-și mai aduce aminte că au fost salvați de protestatari. Chiar să nu conteze?

   Zbaterea USR-ului este deocamdată ineficientă, vânzoleala din PNL nu are efecte benefice, expectativa UDMR-ului nu mai este lăudabilă nici măcar în ochii maghiarilor, iar în opoziție restul nu prea au putere. Dacă tot suntem la ora elucubrațiilor hai să punem un păcătos într-o eprubetă să-l spălăm de toată smoala, să-i rotunjim urechile și să-l punem să-i șteargă cu șpițul turul pantalonilor lui Dragnea. Cin e să fie? Johannis? Nu-i în stare! Tăriceanu.

   Ș-apoi om vedea de-i bine! Adică schimbăm corupția cu abaterea de la moralitate.

Să trăiți, am înțeles!

   Am înțeles că Dragnea vrea să scape de pușcărie.

   Am înțeles că PSD vrea ca la alegerile următoare (nu astea care bat la ușă) să se impună. Știe că acum n-are nici o șansă și pregătește plebea pentru a fi nemulțumită de cei care vor urma acum. Pe scurt cei care vin sunt obligați să ia niște măsuri nu prea populare ceea ce va duce la un val de nemulțumiri al celor obișnuiți cu acțiuni populiste și promisiuni. Promisiuni ce nu se pot onora decât cu sacrificarea conștientă a viitorului generațiilor de mâine (tinerii care ne părăsesc) și mai ales de poimâine (copiii pe care nu-i va mai primi nimeni din Europa pentru că nu vom mai face parte din ea, decât geografic).

   Am înțeles că președintele e prea slab pentru că are bube. El pretinde că n-are. Cine ne-ar putea edifica tace. Vorbesc doar cei care au interes de-o parte sau de alta a conflictului. Nimeni credibil. Are, n-are, tot slab e. Uneori lasă impresia că este dispus la compromisuri doar pentru a-și salva un nou mandat.

   Am înțeles că în PNL nu există coeziune.Că dreapta lui Orban nu prea se întâlnește cu dreapta lui Blaga. Că epurarea din interior nu ar fi fost tocmai încheiată și că mulți parlamentari votează cot la cot cu puterea pentru avantaje personale sau de grup restrâns.

   Am înțeles că bătrânul lup chior cu joben ar parca un pic. Nu fiți convinși. Ne vom mai bucura și vom mai pătimi datorită și din cauza acțiunilor lui.

   Am înțeles că USR și Cioloș vor același lucru dar nu cad de acord. Eh! Fiecare cu orgoliul și pretențiile lui.

   Le-am înțeles pe toate acestea dar nu sunt de acord!

   Vreau ca Dragnea să pătimească pentru tot ceea ce a făcut poporului român (vom mai suferi consecințe mult timp...). Vreau ca PSD să devină stânga de care are nevoie românul de rând. Vreau ca președintele să pună piciorul în prag atunci când abuzurile se ridică la rang de normalitate. Vreau ca PNL să aibă puterea de a oferi investitorului în general și investitorului român în special posibilitatea de a crea locuri de muncă normale cu salarii normale. Vreau ca partidele mici (USR, UDMR, PMP, ALDE și cine or mai fi...) să aibă posibilitatea de a îndrepta derapajele spre stânga sau spre dreapta ale puterii de conjunctură.

   Vreau ca niciodată să nu mai fim conduși de inculți gen Dăncilă, infractori gen Dragnea sau Năstase, rusofili gen Vâlcov sau Iliescu pe deoparte și prin extensie (dar cu rezerve) oameni ca Băsescu, Constantinescu sau Johannis pe de alta.

   Am înțeles că iar vom alege răul cel mai mic! Sau...

  

Burleanu redivivus

   Reciclarea lui  Burleanu este fenomenală. În general mă feresc de termeni atât de tari (gen fenomenal) dar ce se întâmplă acum la nivelul FRF este de-a dreptul formidabil. Se pare că revitalizarea fotbalului românesc este aproape. Bani sunt, materie primă de calitate este (copii talentați), dorință este, acum vor fi și mijloace. Tot ce am gândit și am scris rău despre acest om pălește acum prin hotărârile luate la „Hotărârea Comitetului de Urgență din 3 august 2018”
   În sfârșit ruralizarea fotbalului va fi abolită. Echipe gen Brănești, Voluntari, Chiajna... nu mai au ce căuta în elita fotbalului românesc decât dacă își pun la punct centrele de copii și juniori. În sfârșit patronii de mucava din fotbalul românesc își vor vedea năruite speranțele izvorâte din orgoliul personal. În sfârșit se va pune bazele unor structuri piramidale ale centrelor de copii și juniori care să nu existe doar pe hârtie și pline de nontalente provenite din familii cu bani mulți. Vor fi promovate adevărate talente din toate mediile sociale.
   
   "Fotbalul românesc a trecut într-o nouă etapă, de consolidare a proiectelor inițiate în ultimii patru ani. Acum se pregătesc rezultatele viitorului". Luasem în derâdere aceste cuvinte ale lui Răzvan Burleanu. Am crezut că sunt vorbe goale. Cred că dacă se întâmplă toate aceste reforme fotbalul românesc este pe un drum bun.

   Da-i-ar Dumnezeu putere! 

  Redau mai jos HCU din 3 august a.c.

„În conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Statutul Federaţiei Române de Fotbal, Comitetul de urgenţă compus din Răzvan Burleanu - Preşedinte FRF, Gino Iorgulescu – Prim-vicepreşedinte FRF, Octavian Goga – Vicepreşedinte FRF:

- Aprobă modificarea alin. 1 al art. 19bis din ROAF astfel:
Pentru competițiile organizate de LPF, cluburile participante vor prezenta lista cuprinzând lotul celor 25 de jucători (denumită în continuare ”Lista A”) ce va fi compusă din următoarele categorii de fotbaliști profesioniști:
a) un număr minim de 6 jucători formați la nivel național
b) un număr minim de 2 jucători formați la nivelul clubului;
c) un număr maxim de 4 jucători non-UE, cu respectarea următoarelor condiții:

• doi jucători non-UE, cu respectarea condiției că fiecare jucător non-UE dintre cei doi poate fi inclus în Lista A numai dacă, în ultimele 12 luni anterioare legitimării la clubul din România, a fost convocat la echipa națională a țării sale de cel puțin 3 ori.
• un jucător non-UE poate fi înscris în Lista A dacă deține naționalitatea unei țări participante la ultima ediție a Cupei Mondiale de seniori.
• un jucător non-UE poate fi înscris în lista A fără nicio restricție.

Pentru evitarea oricărui dubiu privind criteriile de mai sus, doar 3 din cei 4 jucători non-UE trebuie să îndeplinească condiții de eligibilitate, unui jucător nu i se aplică nicio restricție;
d) cu titlu de excepție, cluburile care, la data de 19.03.2015, aveau în derulare contracte cu un număr mai mare de 4 jucători non-UE îi vor putea înscrie pe toți în Lista A, cu respectarea celorlalte condiții privind numărul minim de jucători formați la nivel național și la nivel de club. Jucătorii non-UE legitimați la cluburi din România la data de 19.03.2015 vor putea fi înscriși în Lista A, chiar dacă nu îndeplinesc condiția privind numărul minim de participări la echipa națională și vor beneficia în continuare de excepțiile instituite prin prezentul articol și în situația în care se legitimează la alte cluburi sau își prelungesc prin acte adiționale contractele existente. Dacă un jucător non-UE legitimat la un club din România la data de 19.03.2015 se legitimează la un club din străinătate, el poate reveni fără a fi necesară îndeplinirea condiției prevăzute de art. 19bis alin.1 lit. c), doar dacă anterior a fost legitimat cel puțin 3 ani la cluburi din România;
- Aprobă modificarea art. 19bis alin. 7 din ROAF astfel:
Pentru Campionatul Național ”Liga a 2-a”, cluburile participante au obligația de a înscrie în raportul de arbitraj următoarele categorii de fotbaliști profesioniști:
a) un număr minim de 10 jucători formați la nivel național (a se vedea art. 45, alineatul 7);
b) un număr de maxim 2 jucători extracomunitari.
- Aprobă modificarea art. 45 alin. 7 lit. c din ROAF astfel:
c) Echipele din Liga a 2-a au dreptul să folosească maxim 2 jucători non-UE în același timp în teren şi sunt obligate să înscrie în raportul de arbitraj la fiecare joc oficial minim 10 jucători formaţi la nivel naţional.
- Aprobă completarea art. 19bis din ROAF cu un nou alin., numerotat 11 ce va avea următorul conținut:
Pentru sezoanele 2019 -2020, 2020 – 2021 și 2021- 2022, cluburile participante la competițiile organizate de LPF vor prezenta lista cuprinzând lotul celor 25 de jucători (denumită în continuare ”Lista A”) ce va fi compusă din următoarele categorii de fotbaliști profesioniști:
Sezonul 2019 - 2020
a) un număr minim de 8 jucători formați la nivel național
b) un număr minim de 2 jucători formați la nivelul clubului;
c) un număr maxim de 4 jucători non-UE cu respectarea condițiilor de la alin. 1 lit. c de mai sus
Sezonul 2020 – 2021
a) un număr minim de 10 jucători formați la nivel național
b) un număr minim de 2 jucători formați la nivelul clubului;
c) un număr maxim de 4 jucători non-UE cu respectarea condițiilor de la alin. 1 lit. c de mai sus
Sezonul 2021 – 2022
a) un număr minim de 8 jucători formați la nivel național
b) un număr minim de 4 jucători formați la nivelul clubului;
c) un număr maxim de 4 jucători non-UE cu respectarea condițiilor de la alin. 1 lit. c de mai sus
- Aprobă ca începând din sezonul 2019 – 2020, echipele din Liga 1 să folosească doi jucători U21 formați la nivel național, eligibili pentru echipa națională a României ca jucători titulari și să utilizeze efectiv, pe toată durata jocurilor un jucător U21 format la nivel național, eligibil pentru echipa națională a României.
- Aprobă ca începând din sezonul 2019 – 2020, cluburile din Liga 1 să aibă obligația de a avea și o echipă de juniori U16.”