Previziunile
economice din primăvara anului 2021 se bazează pe o serie de ipoteze
tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor
dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe
informațiile disponibile până la data de 28 aprilie 2021. Pentru toate
celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare
la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile
disponibile până la data de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepția cazului
în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în
mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică
nimic la nivel de politici.
În
urma adoptării finale a Regulamentului privind Mecanismul de redresare
și reziliență (MRR) și a progreselor semnificative înregistrate în pregătirea
planurilor de redresare și reziliență, previziunile din primăvară
încorporează măsurile de reformă și de investiții prevăzute în
proiectele de programe de redresare și reziliență pentru toate statele
membre. Cu toate acestea, la data limită, anumite planuri erau încă în
discuție în mai multe state membre. În astfel de cazuri, au fost
utilizate ipotezele de lucru simplificate pentru înregistrarea
tranzacțiilor legate de MRR, în
special în ceea ce privește profilul de timp al cheltuielilor (presupus a
fi liniar pe durata de viață a MRR)
și structura acestora (presupusă a fi împărțită între investițiile
publice și transferurile de capital).
Potrivit
previziunilor economice din primăvara anului 2021, economia UE va
crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022. Se preconizează că economia
zonei euro va crește cu 4,3 % anul acesta și cu 4,4 % anul viitor. În
ceea ce privește România, PIB-ul va crește cu 5,1% în 2021, respectiv cu
4.9% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va
înregistra o ușoară creștere la 2,9%, fiind urmată de o scădere la 2,7%
în 2022.
Aceasta
reprezintă o îmbunătățire semnificativă a perspectivelor de creștere în
comparație cu previziunile economice din iarna anului 2021 pe care
Comisia le-a prezentat în februarie. Ratele de creștere vor continua să
varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui
să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului
2022.

Creșterea economică se reia pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar măsurile de limitare a răspândirii bolii se relaxează
Pandemia
de coronavirus reprezintă un șoc de proporții istorice pentru
economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia
zonei euro cu 6,6 % în 2020. Deși, în general, întreprinderile și
consumatorii s-au adaptat pentru a face față mai bine măsurilor de
izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul și serviciile prestate în
persoană, continuă să sufere.
Redresarea
economiei Europei, care a început vara trecută, a stagnat în al
patrulea trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021,
întrucât au fost introduse noi măsuri de sănătate publică pentru a
limita creșterea numărului de cazuri de COVID-19. Se preconizează că
economiile UE și ale zonei euro se vor redresa puternic pe măsură ce
ratele de vaccinare cresc, iar restricțiile sunt relaxate. Această
creștere va fi determinată de consumul privat, de investiții și de
creșterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale
consolidate.
Se
preconizează că investițiile publice, ca procent din PIB, vor atinge
cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022. Acest lucru va fi
susținut de MRR,
instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.
Piețele forței de muncă se îmbunătățesc într-un ritm lent
Condițiile
de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc încet după impactul inițial
al pandemiei. Ocuparea forței de muncă a crescut în a doua jumătate a
anului 2020, iar ratele șomajului au scăzut față de nivelurile lor
maxime în majoritatea statelor membre.
Schemele
de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul
SURE, au împiedicat creșterea dramatică a ratelor șomajului. Cu toate
acestea, piețele forței de muncă vor avea nevoie de timp pentru a se
redresa pe deplin, deoarece există posibilitatea ca programul de lucru
să crească înainte ca întreprinderile să fie nevoite să angajeze mai
mulți lucrători.
În
UE, rata șomajului este estimată la 7,6 % în 2021 și la 7 % în 2022. În
zona euro, rata șomajului este estimată la 8,4 % în 2021 și la 7,8 % în
2022. Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada
anterioară crizei.
Inflația
Inflația
a crescut puternic la începutul acestui an, ca urmare a creșterii
prețurilor la energie și a unei serii de factori temporari și tehnici,
cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor și
serviciilor în coșul de consum utilizat pentru calcularea inflației.
Inversarea unei reduceri a TVA-ului și introducerea unei taxe pe
emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect
semnificativ.
Inflația
va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece prețurile estimate
ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații
semnificative ale nivelului prețurilor în comparație cu aceeași perioadă
a anului trecut.
În
UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 și la
1,5 % în 2022. În zona euro, inflația se va situa, conform
previziunilor, la 1,7 % în 2021 și la 1,3 % în 2021.
Datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021
Sprijinul
public pentru gospodării și întreprinderi a jucat un rol vital în
atenuarea impactului pandemiei asupra economiei, dar a condus la
creșterea nivelului datoriei statelor membre.
Se
preconizează că deficitul public general agregat va crește cu
aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5 % din PIB în UE în
acest an și cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual,
ajungând la 8 % din PIB în zona euro. Se preconizează că toate statele
membre, cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului, vor înregistra un
deficit de peste 3 % din PIB.
Cu
toate acestea, până în 2022, se preconizează că deficitul bugetar
agregat va ajunge la jumătate, până la puțin sub 4 %, atât în UE, cât și
în zona euro. Se preconizează că numărul statelor membre cu un deficit
de peste 3 % din PIB va scădea semnificativ.
În
UE, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un
nivel maxim de 94 % în acest an, înainte de a scădea ușor la 93 % în
2022. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în zona euro va urma
aceeași tendință, urmând să crească la 102 % în acest an și apoi să
scadă ușor la 101 % în 2022.
Riscurile privind perspectivele rămân ridicate, dar în prezent sunt în general echilibrate
Riscurile
asociate perspectivelor sunt ridicate și vor rămâne astfel atât timp
cât spectrul pandemiei de COVID-19 afectează economia.
Evoluțiile
situației epidemiologice, precum și eficiența și eficacitatea
programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe
decât se presupunea în scenariul central al acestei previziuni.
Această
previziune poate subestima tendința gospodăriilor de a cheltui sau
dorința consumatorilor de a menține niveluri ridicate de economii de
precauție.
Un
alt factor îl constituie momentul retragerii măsurilor de sprijin,
care, dacă este prematur, ar putea pune în pericol redresarea. Pe de
altă parte, o retragere întârziată ar putea duce la crearea unor
denaturări ale pieței și a unor bariere în calea ieșirii de pe piață a
întreprinderilor ineficiente.
Impactul
dificultăților financiare ale întreprinderilor asupra pieței forței de
muncă s-ar putea dovedi mai grav decât se anticipase.
O
creștere mai puternică la nivel mondial, în special în SUA, ar putea
avea un impact mai bun asupra economiei europene decât se preconizase.
Cu toate acestea, o creștere mai puternică în SUA ar putea impulsiona
randamentele obligațiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca
ajustări necontrolate pe piețele financiare, cu un impact grav îndeosebi
asupra economiilor emergente cu datorii valutare ridicate.
(Material preluat după documente UE)