Nu știu ce se întâmplă cu lumea asta. Parcă suntem bătuți toți în cap. Nimeni nu mai muncește. Toți stăm cu mâna întinsă. Stăm ca măgarii în case și pământul rămâne nelucrat. Autoritățile seamănă panică. Presa seamănă panică. Mediile de socializare seamănă panică. Nu-i a bună! Trebuie să facem ceva. Suntem un popor harnic și curajos. Cel puțin așa ne-au învățat bunii noștri. Tot ei ne-au învățat să nu aruncăm nici ultima firimitură. Noi, acuma, aruncăm la coș toată munca noastră din ultimul secol. Vom ajunge la nivelul anului 1920. Ca după război. Foamete! Foamete! Foamete! Toate resursele noastre se duc pe apa sâmbetei. Stăm cu mâna întinsă să primim de pomană ultimele rezerve ale vistieriei statului. Haideți la muncă fraților!
Nu vreau să par deplasat. Înțeleg că trecem printr-o perioadă grea și condițiile nu sunt normale, dar nici să stăm cu mâinile în sân și să așteptăm să ne pice banii în poală nu-i bine. Fiecare avem câte o bucată de pământ pe care să o lucrăm. Din care să scoatem profit. Cât de mic. Unii au pământul pe lângă casă, alții pe ogoare, alții în câmpul muncii să spun așa. Pentru unii „pământul” poate fi locul de muncă sau firma proprie, pentru alții poate fi talentul. Nu renunțați la a muncii „pământul”. La unii li s-a desființat locul de muncă. Reorientați-vă cu grabă!
Îl citez pe Cristian Tudor Popescu: „toți suntem răspunzători de ceea ce se va întâmpla cu noi”, chiar dacă nu-l simpatizez foarte mult. Trebuie să înțelegem că nu este numai vorba de noi sau de părinții noștri. Țara asta trebuie să aibă un viitor. Copiii noștri trebuie să aibă un viitor. Așa cum procedăm acum, și nu este vorba numai de pandemie, secătuim țara de toate rezervele ei. De toate valorile ei. De valorile supraterane, inclusiv cele umane, și de cele subterane. Practica populistă de până acum nu s-a transformat prea mult. Panica ce rezultă din pandemie face ca actuala guvernare să ofere, din nou, cadouri nemeritate persoanelor fizice și chiar la unele juridice. Sub pretextul că dă la cel ce n-are, nu face diferență că unii n-au pentru că nu muncesc, alții n-au pentru că nu merită și doar o parte au fost cu adevărat loviți de soartă. Criteriile de sortare a candidaților la foloase necuvenite sunt aproape inexistente.
Haideți la muncă fraților! Haideți cu toții la muncă pentru sănătatea noastră și a celor ce ne vor urma!
Îl citez pe Cristian Tudor Popescu: „toți suntem răspunzători de ceea ce se va întâmpla cu noi”, chiar dacă nu-l simpatizez foarte mult. Trebuie să înțelegem că nu este numai vorba de noi sau de părinții noștri. Țara asta trebuie să aibă un viitor. Copiii noștri trebuie să aibă un viitor. Așa cum procedăm acum, și nu este vorba numai de pandemie, secătuim țara de toate rezervele ei. De toate valorile ei. De valorile supraterane, inclusiv cele umane, și de cele subterane. Practica populistă de până acum nu s-a transformat prea mult. Panica ce rezultă din pandemie face ca actuala guvernare să ofere, din nou, cadouri nemeritate persoanelor fizice și chiar la unele juridice. Sub pretextul că dă la cel ce n-are, nu face diferență că unii n-au pentru că nu muncesc, alții n-au pentru că nu merită și doar o parte au fost cu adevărat loviți de soartă. Criteriile de sortare a candidaților la foloase necuvenite sunt aproape inexistente.
Haideți la muncă fraților! Haideți cu toții la muncă pentru sănătatea noastră și a celor ce ne vor urma!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu