În scopul de a mă elucida întrucâtva asupra părerilor românilor despre începutul prezidențial al lui Nicușor Dan am luat la puricat ultimul sondaj efectuat de una din cele mai credibile case de sondaj de pe teritoriul României: INSCOP. Desigur că nu tot ce zboară este de ingurcitat așa că nu-i sigur că cei 1150 de intervievați telefonic au fost sinceri, asumați sau serioși atunci când au „bifat” răspunsurile. Întrebarea, ce-i drept, a fost concretă, dar parcă totuși lasă loc la interpretări: „Dumneavoastră sunteți de acord sau nu cu activitatea pe care o desfășoară Nicușor Dan în calitate de președinte al României?”.
Primul criteriu care l-am descusut a fost cel politic. Concluzia a fost că USR-ul, partid înființat cu câteva secole în urmă (sub denumirea de USB - Uniunea Salvați Bucureștiul) chiar de Nicușor Dan, este cel mai încântat de acesta, 87,8% sorbindu-i învățămintele. Nu departe de acesta se află PNL-ul cu 80%, normal zic eu din moment ce din rândul lor l-a desemnat pe premier. Doar două treimi (66%) dintre componenții PSD dau semnale pozitive în acest sens, procent de asenmenea normal dacă ținem cont de cele câteva suliți aruncate spre aceștia dinspre pupitrul prezidențial. Un procent anormal de ridicat și puțin credibil (23,8%) dintre susținătorii AUR au o părere bună despre președinte.
Un criteriu care m-a frapat prin diferențele enorme de păreri dintre intervievați este cel al educației. Cred că acest lucru ar trebui să ne pună cel mai mult pe gânduri. Cei cu educație primară, dacă nu chiar precară, apreciază activitatea lui Nicușor Dan în proporție de doar 36,3% în timp ce 76,8% dintre cei cu educație superioară sunt adepți ai acțiunilor acestuia. Cei cu o educație medie, liceu cu sau fără bacalaureat, au și ei o majoritate pozitivă (52,6%).
Un alt criteriu cu cifre discrepante este cel al mediului din care provin. Bucureștenii (68%) și urbanul mare (65,8%) sunt de o parte a baricadei, iar urbanul mic (48,3%) și ruralul (45,6%) sunt de partea opusă. Aici trebuie făcută precizarea că departajarea dintre urbanul mare și cel mic îl dă numărul de 90.000 de locuitori.
În ceea ce privește vârsta nu sunt diferențe mari între necopți și stafidiți. Doar tinerii între 18 și 29 de ani par un pic mai entuziasmați (55,4%). În rest se învârt în jurul procentului mulțumiților la nivel general (reamintesc 53,2%). Mai precis cei cu vârsta între 30 și 44 de ani sunt cei mai sceptici (52,1%), urmați de cei peste 60 de ani (52,7%). Cei născuți între 1965 și 1980 sunt în proporție de 53,6% de partea „sondat”-ului, dacă-mi scuzați licența.
Cel mai banal criteriul, cel al sexului, nu prea are importanță, diferența dintre bărbați (54,3%) și femei (52,2%) este irelevantă. Nici dacă luăm în considerare că femeile în România sunt cu circa patru procente în plus față de numărul bărbaților nu schimbă prea mult situația.
Mă tot gândesc dacă să iau în considerare criteriul legat de rețelele sociale pe care le urmăresc cu precădere cei luați la întrebări. Este criteriul în care am cea mai mică încredere, dar totuși, vă ofer și aceste cifre. Instagram - 57,4%, Facebook - 51,8% și Tiktok - 43,2%. Cred că aceste cifre ar trebui înțelese și prin prisma procentului de urmăritori al fiecărei rețele de socializare în parte, bașca faptul că sunt unii care urmăresc mai multe „biblioteci” din astea de tembelizare.
Criteriul care m-a surprins cel mai mult este cel al sectorului de activitate. Vă vine să credeți că 60,8% din cei care lucrează la stat apreciază pozitiv munca lui Nicușor Dan, în timp ce doar 52,3% din cei care lucrează la privat au această părere? Din păcate cifrele pentru pensionari, pentru cei care lucrează la negru sau cei care nu sunt dispuși să muncească nu le avem, dar un calcul simplu ne face să credem că global doar 46,5 dintre aceștia sunt pro Dan.
Opriți războiul!
Un comentariu:
Restul e tăcere
Trimiteți un comentariu