Filarmonica Dinu Lipatti ne oferă încă două aranjamente florale muzicale

    Săptămâna aceasta avem din nou două evenimente culturale de excepție în care muzica de calitate ne va atrage atenția. Marți, 8 noiembrie, de la ora 19, cu posibilitatea de a folosi abonamentele cu nr. 13, putem să ne delectăm cu un „Concert cameral” în care recitalul „Viola Fantasia” ne va plimba prin sonorități inventate de maeștrii ai genului. Să lăsăm cuvintele frumoase trimise de biroul de presă al Filarmonicii Dinu Lipatti să ne povestească:

     VIOLA FANTASIA

    Este un recital în care sonoritatea caldă a violei se va împleti cu robustețea pianului într-un stil de interpretare unic, plin de emoţie şi virtuozitate în dorința de a crea auditorilor o seară de neuitat.

   Programul serii debutează cu „Memories” pentru violă și pian,  o compoziție a unui creator englez, Adrian Connell, lucrare prin care autorul își evocă prin muzică anii copilăriei. Piesa a doua este binecunoscuta sonată „Arpeggione” de Franz Schubert, o lucrare cu un farmec subtil care exploatează din plin resursele expresive și agilitatea de virtuozitate ale violei după care auditorii vor fi purtați spre tărâmul operei printr-o arie de opera deosebit de frumoasă „Vedro con mio diletto” ce aparține lui Antonio Vivaldi.

   Prima parte a recitalului se va încheia cu o lucrare concepută de George Enescu pentru violă și pian, compusă în 1906 și intitulată „Piesă de concert”. Este o lucrare lirică cu accente de virtuozitate compusă de Enescu special pentru a evidenția talentul solistului.

   În partea a doua interpreții Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian) vor prezenta un repertoriu foarte divers, conceput special pentru acest recital. Astfel, ne vor conduce în universul sonor al operei prin aria „Nessun Dorma” din opera „Turandot” de Giacomo Puccini, după care va urma o piesă de virtuozitate de sorginte românească cu ritmuri din Maramureș intitulată „Borșa” compusă de Lucian Moraru și o lucrare de factură sacră „Ave Maria” de Giulio Caccini. Lucian Moraru semnează și lucrarea următoare „Improvizație”, o lucrare in stil jazz care are la bază o temă a compozitorului francez Erik Satie urmată de o piesă cu un caracter mistic de același compozitor, intitulată „Gnossienne 4”.

    De asemenea, în programul recitalului sunt programate o serie de trei tangouri in versiunea unor aranjamente muzicale spectaculoase pentru violă și pian ce vor fi prezentate în primă audiție cu ocazia acestui recital - „Por una Cabeza” a lui  Carlos Gardel, un tango foarte cunoscut fiind subiectul coloanei sonore a filmului „Parfum de femeie”, „El choclo” de Angel Villoldo și tangoul „La Cumparsita” a compozitorului uruguayan  Gerardo Matos Rodriguez care anul acesta împlinește 107 de ani de la lansare (1915). Toate aranjamentele muzicale din partea a doua a recitalului sunt semnate de violistul Lucian Moraru.

   Joi, 10 noiembrie, vom avea parte de un „Concert simfonic” sub bagheta dirijorului Mihnea Ignat, având ca solist pe violonistul Remus Azoiței. De la aceștia, pe baza abonamentului cu nr. 14, ne așteptăm la o reprezentație deosebită dacă ținem cont de programul pe care și l-au ales.

   „Concertul nr. 1 pentru vioară” în la minor a lui Dmitri Șostakovici și „Șeherazada” lui Nicolai Rimsky-Korsakov sunt încercările la care sunt supuși invitații în fața rafinatului și exigentului public sătmărean.

   Concertul pentru vioară 

   Este o apariție într-un concert a unei viori solo (uneori două sau mai multe viori) și un ansamblu instrumental, de regulă o orchestră. Asemenea lucrări au fost compuse din perioada barocului, când s-a dezvoltat pentru prima dată forma de concert, până în prezent. Mulți compozitori importanți au contribuit la repertoriul de concerte pentru vioară, cum ar fi Bach, Bartók, Beethoven, Berg, Brahms, Bruch, Ceaikovski, Dvořák, Glass, Mendelssohn, Mozart, Paganini, Prokofiev, Saint-Saëns, Schoenberg, Shostakovich, Sibelius și Vivaldi.

   În mod tradițional erste o lucrare în trei părți. În secolul al XX-lea concertul pentru vioară a fost structurat în patru părți de o serie de compozitori cum ar fi Shostakovich, Stravinski sau Berg. În unele concerte pentru vioară, în special din perioada barocă și din perioada contemporană, vioara (sau grupul de viori) este acompaniat de un ansamblu de cameră în loc de orchestră. De exemplu, „L'estro Armonico” de Vivaldi a fost compus pentru patru viori, două viole, violoncel și basso continuu iar primul concert pentru vioară al lui Allan Pettersson este compus pentru vioară și cvartet de coarde.

 

 Dmitri Dmitrievici Șostakovici 

   S-a născut pe 25 septembrie 1906 la Sankt Petersburg (Imperiul Rus) și a decedat pe 9 august 1975 la Moscova. A fost un compozitor, pianist și profesor rus, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XX-lea.

   Șostakovici a devenit celebru în Uniunea Sovietică, unde s-a aflat inițial sub protecția mareșalului sovietelor Mihail Tuhacevski, dar mai târziu a avut o relație dificilă și complexă cu guvernul. Totuși a primit numeroase distincții și premii de stat și a servit în Sovietul Suprem al Rusiei (1947-1962) și al Uniunii Sovietice (din 1962 până la moartea sa). În 1960 a devenit membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

   După ce o perioadă a fost influențat de Serghei Prokofiev și Igor Stravinski, Șostakovici și-a dezvoltat un stil hibrid, care poate fi observat în „Lady Macbeth din Districtul Mtsensk” (1934). Această lucrare prezintă o varietate de stiluri, inclusiv stilul neoclasic al lui Stravinski și postromantismul lui Gustav Mahler. Contrastele ascuțite și elemente ale grotescului caracterizează mare parte din muzica sa.

   Șostakovici a compus lucrări în numeroase genuri. Cele mai importante lucrări ale sale sunt cele 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră și lucrări pentru pian solo. În afară de lucrările clasice, Șostakovici a compus și muzica pentru numeroase filme sovietice.

 Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov 

   S-a născut pe 6 martie 1844 în Tihvin, lângă Sankt Petersburg și a decedat 64 de ani mai târziu, pe 8 iunie 1908 la Luga. A fost un mare compozitor rus.

   Nikolai provine din familia de bază Rimski-Korsakov, ai cărei fii, conform tradiției, urmează o carieră în marina militară rusă. Părinții compozitorului erau amatori de muzică și dpă ce au descoperit calitățile fiului l-au sprijinit în cariera lui muzicală.

   În anul 1856, Rimski-Korsakov intră cadet la marina militară din Sankt Petersburg, școală pe care o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri, continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră de operă.

   În toamna anului 1859, începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev. Încurajat de mentor și prietenii săi, începe să compună prima lui simfonie. În 1865, viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. Rimski-Korsakov compune din 1880 muzica de operă pentru piesa de teatru „Fulgi de zăpadă” scrisă de Alexandru Nikolaievici Ostrovski. Compozitorul devine în anul 1871 profesor la Conservatorul din Sankt Petersburg și, la sfârșitul aceluiași an, se va căsători cu Nadejda Purgold care, la rândul ei, era o compozitoare și o pianistă excelentă.

   Între anii 1874 - 1881 este directorul Școlii de Muzică Freis, fiind în același timp pedagog și dirijor. Prin reputația sa devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor cinci” dintre care face parte și Musorgski pe care-l sprijină. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și Prokofjev, stilul lui Korsakov a influențat compozițiile lui Ravel, Debussy, Dukas și Ottorino Respighi.

 

 

 

 

Rudolf Fátyol

    Orice aș fi scris, în titlu, înainte sau după acest nume imens ar fi fost mai puțin expresiv decât așa. Orice sătmărean, nu neaparat meloman, dacă ar fi întrebat, ar ști să spună cine este Rudolf Fátyol. Am scris intenționat cine este și nu cine a fost Rudolf Fátyol. De ce? Pentru că Rudolf Fátyol a fost directorul Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare, dar Rudolf Fátyol este cel mai reprezentativ produs cultural al mileniului trei de pe aceste meleaguri. Cu acest nume oriunde ieși în lumea civilizată ești tratat cu respect, chiar cu admirație.

   A doua zi de florar și prima după Armindeni, Rudy ar fi împlinit 65 de ani. Peste 80 de zile se împlinesc trei ani de când muzica exprimată de acest factotum al filarmonicii sătmărene nu mai poate fi ascultată decât prin mijloace electronice. Poate că mă grăbesc, poate că unii nostalgici mai au discuri din ebonită (Electrecord), dar și acolo este necesar curentul electric. Cei mai mulți dintre voi, cititorii acestor rânduri, cunosc viața sa, cariera sa muzicală, numeroasele premii și distincții pe care le-a primit de-a lungul anilor atât pe plan local (cetățean de onoare al municipiului Carei de exemplu) sau național, culminând cu Crucea de cavaler al ordinului „Meritul cultural”, așa că nu am să le mai repet.

   Filarmonica din Satu Mare împreună cu familia maestrului ne-au făcut o surpriză în această săptămână organizând pentru joi, 5 mai, de la ora 18,30, un „Concert in memoriam Rudolf Fátyol”, concert pentru care sunt valabile, pe lângă biletele ce se pot procura de la sediu, abonamentele cu nr. 40.

   Programul conține „Finlandia” lui Jean Sibelius, „Concertul pentru vioară în re major” al lui Ludwig van Beethoven și „Adagio”-ul lui Bartók Béla. Pentru susținerea acestui concert au fost invitați dirijorul Adrian Petrescu și violonista Amira Abouzahra.

   În această săptămână Filarmonica Dinu Lipatti mai are o surpriză pentru noi. Sâmbătă, 7 mai, de la ora 18,30, tot în sala filarmonicii, pe baza abonamentului cu nr. 41 sau a biletului procurat pe căi obișnuite, putem să ne delectăm cu „România Universalis”, un concert cameral ce face parte dintr-o serie de 10 recitaluri împrăștiate pe toata suprafața României cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

   Recitalul îi va avea ca protagoniști pe violonista Diana Jipa și pe pianistul Ștefan Doniga. Biografiile ambilor le puteți găsi în aceste pagini răsfoind arhiva electronică sau colecția personală.

Adrian Petrescu

   Adrian Petrescu, instrumentist și dirijor de excepție, este absolvent al Liceului de Muzica din Brașov, secția "oboi" și al Conservatorului din Iași.

   Muzician cu o importantă carieră artistică națională și internațională, Adrian Petrescu este prim oboist al Filarmonicii “George Enescu” din București, dirijor invitat în stagiunile orchestrelor simfonice din România și din străinătate. Totodată este fondatorul și dirijorul formației camerale de suflători “Romanian Brass”.

   Dupa terminarea studiilor și a specializărilor muzicale cu profesori de renume, a fost laureat al concursurilor de la Bucuresti, Praga și Markneukirchen. Din anul 1990 este prim oboist al Filarmonicii “George Enescu” din București.

   Are o prezență constantă în caliate de dirijor și solist al prestigiosului Festival Internațional “George Enescu” din Bucuresti cu un repertoriu care se îmbogățește mereu și care cuprinde partituri de referință de la muzica preclasică până la muzica secolului XXI.

   A onorat invitațiile Festivalurilor de la Cluj, Sibiu, Tg. Mureș, Brașov, Satu Mare, Iași, Bacău, Botoșani, Craiova, Rm. Vâlcea dar și din străinătate de la Hanover, London, Zaragoza, Schwerin, Cimarosa di Fermo, Charleroi, Norfolk, Thessaloniki, Istambul și Ankara.

    Amira Abouzahra  (16 ani)

    Amira Abouzahra s-a născut în anul 2005 în Germania și a studiat vioara de la vârsta de 4 ani cu profesorul Alexander Gavrilenko.

   Aceasta s-a afirmat prin participări la diferite festivaluri și concerte, iar în anul 2014 și-a făcut debutul la Opera Regală din Muscat, Oman, unde a devenit foarte apreciată de către public și presă.

   Amira este și deținătoarea premiului I la concursul german Jugend Musiziert. În prezent, tânăra violonistă este solicitată de către instituții de cultură din Germania, Ungaria, Macedonia, România și alte state, aceasta aflându-se în plină ascensiune.

    

 

 

Compozitorul maghiar Béla Bartók a fost un îndrăgostit de muzica populară românească

    Poate voi fi criticat pentru faptul că deși avem Beethoven și Brahms în programul Filarmonicii Dinu Lipatti din această săptămână voi scoate în evidență prezența lui Béla Viktor János Bartók, compozitor și pianist maghiar născut în 1881 pe actualul teritoriu al României, mai precis la Sânnicolau Mare (județul Timiș). Cei care citesc aceste rânduri și vor fi prezenți joi, 21 aprilie, de la ora 18,30 în sala celei mai cunoscute instituții de cultură din județul nostru (abonament nr. 38) își vor da seama de ce am ales astfel.

   După cum spuneam Concertul Cameral propus în această săptămână de Emőke Kovacs, directorul Filarmonicii Dinu Lipatti, debutează cu „Trio în Mi Bemol Major” al lui Beethoven și continuă cu „Trio în Do Major” al lui Brahms. Trio-ul care va interpreta aceste lucrări este compus din Osztrosits Éva – vioară, Kostyák Előd – violoncel și Demény Balázs – pian. Despre Demeny am mai scris în aceste pagini, ultima oară în 31 ianuarie a.c., iar biografia sa v-am aștenut-o în 7 decembrie 2020

   În ultima parte a cameralului de joi, vioara și pianul vor interpreta „Dansuri populare românești”, o suită de șase dansuri culese și prelucrate de Béla Bartók în 1915, muzică ce reprezintă cu precădere Ardealul simțindu-se, pe alocuri și în mică măsură, influențe maghiare. La numai doi ani, în 1917, compozitorul le-a orchestrat pentru ansamblul mic. Piesele au la bază șase melodii pentru vioară strânse de Béla Bartók în peregrinările sale prin satele din Transilvania:

„Jocul cu bâta” -  Dans din Voiniceni, astăzi județul Mureș. Se dansează energic și fericit cu o bâtă în genul Călușarilor.

„Brâul” -  Dans din Agriș, județul Mureș. Se dansează voios.

„Pe loc” - Dans tot din Agriș. Se dansează lent, cu pași mărunți. Seamănă cu muzica de cimpoi.

„Buciumeana” - Dans din Bucium, județul Alba. Se dansează grațios, cu o melodie sumbră.

„Poarga românească” - Dans vechi din Beiuș, județul Bihor, similar cu polca. Se dansează repede și plin de viață.

„Mărunțel” - Dans din Beiuș. Se dansează cu pași rapizi și mișcări scurte.

   Vineri, 22 aprilie, la Baia Mare, de la ora 19, în ATP Tech Center, oaspetele noastre de săptămâna trecută, Yolanda Covacinschi (soprană) și Veress Orsolya (alto), sub bagheta dirijorului sătmărean Ștefan Novak, într-o producție Filarmonica de Stat Dinu Lipatti din Satu Mare, vor interpreta Stabat Mater-ul lui Pergolesi.

 Éva Ostrosits

    A început să cânte la vioară la vârsta de 7 ani și și-a continuat studiile cu Brandizné Szép Emőké, apoi cu Zsolt Kalló la Liceul de Artă Szombathely. În prezent este studentă Master II la Universitatea de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, elevă al lui Katalin Kokas.

   Numeroase rezultate ale competiției sunt asociate cu numele său, inclusiv premiul al II-lea al concursului național de vioară Kovács Dénes, organizat în 2010, iar un an mai târziu, premiul al VI-lea. A mai obținut Premiul I la concursului național de muzică de cameră, Premiul de Nivel al concursului național de vioară Zathureczky 2014 și premiul special pentru interpretarea celei mai bune piese maghiare. În 2016, a câștigat premiul I la categoria sonată la concursul național de muzică de cameră Leo Weiner și premiul II la categoria cvartet de coarde ca membru al Kruppa String Quartet. În 2016, a fost distinsă cu Bursa Republicii și Bursa Yamaha (fiind singurul maghiar în această situație).

   Participantă la festivaluri renumite precum Festivalul Internațional de muzică de cameră Lockenhaus, Kaposfest, Academia de Festivaluri din Budapesta, Festivalul de vioară Lipó Auer, Festivalul de primăvară de la Budapesta și Festivalul de muzică contemporană Intonation-Ungarn ca membru al cvartetului mai sus amintit.

   A cântat cu interpreți celebri precum Vilde Frang, Nicolas Altstaedt, Kelemen Barnabás, Kokas Katalin, Alina Ibragimova, Alina Pogostkina, Jose Gallardo, Fejérvári Zsolt, Maxim Rysanov, Fenyő László, Ilya Gringolts, Klenyán Csaba, Boyd James De Boyds, Ránki Filipine... A cântat ca solist cu Orchestra Austro-Ungară Haydn, Orchestra Simfonică Savaria și Orchestra de cameră Camerata Pro Musica.

   A participat la cursuri de master ale unor artiști remarcabili, precum Gábor Takács-Nagy, Barnabás Kelemen, Bron Zakhar, Katalin Kokas, András Keller, Vilde Frang, Alina Pogostkina, Imre Rohmann, Eugene Drucker (cvartetul Emerson), Ulf Schneider, Jonathan Cohen, Gagner Rag Márta, Glen Dicterow, Sándor Devich, János Devich, Péter Komlós, Simon Standige și Antal Zalai.

 Előd Kostyák 

   S-a născut la Cluj-Napoca, a studiat muzica în orașul natal și în București și a absolvit Academia de Muzică din Cluj-Napoca.

   În 1990 a participat la cursurile de master ale lui Miklós Perényi în Szombathely și Csaba Onczay în Keszthely.

   Ca membru al fostului Cvartet de Coarde Bartha, a câștigat Concursul de cvartet „Wilhelm Georg Berger” de la Brașov în 1994 și Concursul „Gh. Dima ”, concurs internațional de muzică de cameră. În 1994-1995 a participat la cursul de master de jumătate de an al lui Sándor Devich la Academia de Muzică din Budapesta.

   Din vara anilor 1994-2008 a condus violoncelul orchestrelor Ansamblul Honvéd, Filarmonica Győr și pe cel al Teatrului Național din Miskolc. Din 2009 până în 2015 a fost violoncelist solo la Opera Română din Cluj-Napoca. Din 2008 este violoncelist solo al Operei Maghiare din Cluj-Napoca.

   Előd Kostyák cântă la un violoncel realizat de Christian Neubauer la Buda în 1835, renovat în 2008 de János Márkus Barbarossa la inițiativa Societății Amaryllis din Cluj-Napoca și deținut anterior de Oficiul Episcopal Unitar.

 Béla Viktor János Bartók

   Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg, azi Bratislava (Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. În 1940 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă Universitatea Columbia și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

Bustul lui Béla Bartók din Parcul Herăstrău din București

   În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic "Kossuth" (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

   Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, precum "Microcosmos" (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele șase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziții ale genului.

   În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră - lucrare de debut - dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.