Se afișează postările cu eticheta Copland. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Copland. Afișați toate postările

luni, 6 februarie 2023

Un galez la pupitrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii Dinu Lipatti - Simon Chalk

    Simon Chalk este recentul câștigător (iunie 2022) al concursului „Dirijorul de orchestră” de la Brașov. Cu ajutorul organizatorului de evenimente artistice „Asociația Geros” din Brașov, Simon a fost convertit către Filarmonica din Satu Mare. Nu a fost prea greu. Popularitatea de care se bucură peste tot pe unde se duce trădează o fire deschisă, curioasă și dornică să împărtășească din modul lui de a înțelege muzica: dinamic, pasionat și angajat (servește conștient o cauză).

                                            Chalk

   Joi, 9 februarie, de la ora 19, pe baza abonamentului cu nr. 25, în cadrul „Concertului simfonic” din această săptămână vom avea ocazia să acceptăm sau nu cuvintele frumoase scrise despre maestrul britanic în presa lumii, cuvinte pe care am să le redau în scurta biografie de la finalul acestui articol. Pentru acest eveniment cultural îl vom avea ca solist pe îndrăgitul nostru violonist Vlad Răceu. Despre Vlad am scris de nenumărate ori.

                                      Răceu

   Auziți zumzetul...? Sunt „Viespile” lui Williams Vaughan. Uvertura operei sale creată după piesa de teatru a lui Aristofan ne va face acomodarea cu stilul lui Chalk. Mai apoi, Vlad ne va transpune în lumea lui Aaron Copland. Chemarea Munților Apalași de pe coasta de est a continentului nord american (de la Québec din Canada și până în Alabama din SUA) s-a transpus într-o nonconformistă „Primăvara Apalașilor”. Ascultați cu atenție. Veți descoperi o altă Americă.

                                       Copland

   Pe final vom afla ce a înțeles și recompus Max Richter din „Anotimpurile” lui Vivaldi.

 Viespile (The Wasps)

   Este muzică incidentă (muzică de scenă, însoțește anumite momente ale unei piese de teatru) compusă de compozitorul britanic Ralph Vaughan Williams în 1909. A fost scrisă pentru producția Cambridge Greek Play a lui AristofanThe Wasps” la Trinity College, Cambridge și a fost prima dintre cele trei incursiuni ale lui Vaughan Williams în muzica incidentală.

                                     Vaughan

   A fost marcat pentru voci solo de bariton, un cor de tenori și baritoni (în două părți fiecare) și orchestră. Muzica incidentă completă este lungă (aproximativ 1 oră și 45 de minute) și nu este des interpretată.

   Vaughan Williams a aranjat mai târziu părți ale muzicii într-o suită orchestrală (aproximativ 26 de minute), în cinci părți. Uvertura este destul de concisă (aproximativ 10 minute) și este o piesă de concert independent, populară astăzi. Tema principală este pentatonica. Există aproape 30 de înregistrări disponibile acum ale uverturii.

   Cu un an înainte să compună „Viespile”, Vaughan Williams a petrecut trei luni la Paris studiind cu Maurice Ravel, a cărui influență este evidentă în secțiunea din mijloc. Deși „Viespile” poate reflecta ceva din Ravel, secțiunile exterioare sunt prin excelență Vaughan Williams. Cu excepția zgomotului de deschidere, piesa are prea puțin de-a face cu viespi sau cu Grecia antică.

 

Simon Chalk - „Diavolesc, dar cu un mare simț al distracției”

   Acestea nu sunt cuvintele unui critic muzical, ci cele ale numeroșilor colegi orchestrali ai lui Simon din întreaga lume, cu care a avut norocul de a împărtăși o platformă până acum. Sunt unii dintre cei mai buni muzicieni, cântând în unele dintre cele mai bune orchestre din lume, inclusiv Orchestra Simfonică din Sankt Petersburg, Orchestra de concerte BBC, Filarmonica din Shanghai, Orchestra Simfonică din Atlanta, Orchestra Simfonică Academică de Stat din Kazahstan, Orchestra Filarmonică Regală. și Slovak Sinfonietta (Orchestra de Cameră de Stat a Slovaciei). 

   Aceste cuvinte au fost evidențiate în continuare de succesul său recent în competiția „Dirijorul de orchestră”. Conceptul competiției își propune să împuternicească muzicienii de orchestră, permițându-le să descopere și să dezvolte noi lideri talentați. Juriul concursului a fost format din toți membrii orchestrei Filarmonicii Brașov și l-au votat pe Simon câștigător. 

Si 2.jpg

   Pe lângă aceste ansambluri ilustre, Simon a dirijat orchestre în peste 70 de țări, într-o multitudine de genuri muzicale, pentru zeci de mii de spectatori. A apărut în multe dintre cele mai emblematice locații din lume, de la Royal Albert Hall și Sydney Opera House până la O2 din Londra și Caesar's Palace din Las Vegas pentru a numi doar câteva, lucrând alături de unii dintre cei mai buni soliști, inclusiv Peter Donohoe, Eugen. Indjic, Nicholas Daniel, Catrin Finch, Craig Ogden precum și muzicieni din multe alte stiluri muzicale, inclusiv IL Divo, Lea Salonga, Alfie Boe, Kathryn Jenkins, Russell Watson, Alice Cooper, Roger Daltrey, Barry Manilow și Johnny Mathis. Este o onoare pentru Orchestra Simfonică a Filarmonicii Dinu Lipatti și pentru Vlad Răceu să se alăture acestora. 
   Deși și-a petrecut primii 20 de ani ai carierei ca violonist, în 2011, momeala podiumului l-a prins în mreje, iar Simon a renunțat la arcuș în favoarea baghetei, acceptând invitația de a dirija orchestre pentru cvartetul vocal internațional. IL Divo și-a început noua viață cu un DVD live înregistrat la London Coliseum cu Royal Philharmonic Orchestra. Acesta a fost începutul tranziției sale de la solist la dirijor.
   Prima sa recunoaștere majoră în domeniul clasic a venit în 2015, când a fost numit dirijor-șef la „Sinfonietta slovacă”, unde își continuă relația ca dirijor invitat principal. El a dezvoltat o relație minunată cu Orchestra Simfonică din Sankt Petersburg, unde este dirijor invitat, revenind în fiecare sezon din 2014 și este mândru că este unul dintre puținii dirijori britanici – și singurul galez – care a avut onoarea de a lucra cu orchestra în aproape 150 de ani de istorie. 
   În 2018, Simon a fost distins cu Premiul Orchestrei votat de membrii Orchestrei Simfonice București în cadrul primului Concurs Internațional de Dirijat al Institutului de Muzică București. În ianuarie 2018, Simon a fost onorat de guvernul slovac prin acordarea unei „Diplome de apreciere” în semn de recunoaștere a meritelor extraordinare în dezvoltarea relațiilor de prietenie cu Republica Slovacă. 
   Simon continuă să fie la mare căutare în toată Europa și nu numai și are un program activ în Marea Britanie ca dirijor și director artistic al „Southern Sinfonia”. Cele mai importante momente din 2020 includ vizite de întoarcere atât în ​​Slovacia, cât și la Sankt Petersburg, alături de lansarea unui nou sezon de concerte cu Southern Sinfonia în sudul Angliei.
   
   Opriți războiul!

 

luni, 1 noiembrie 2021

Melomanii vor naviga „Spre căile impresionismului” pe coardele cvartetului Resono4


    În această săptămână Filarmonica Dinu Lipatti ne întâmpină joi, de la ora 18,30 (abonament nr. 13), sub zodia impresionismului. Germaine Tailleferre, Aaron Copland, Rebecca Clarke și nemuritorul Maurice Ravel, compozitori reprezentativi ai secolului al XX-lea vor impresiona mintea și inima spectatorilor prin intermediul cvartetului de coarde Resono4 compus din Francis Galagher (vioară), Ioana Forna (vioară), Ilinca Forna (violă) și Cornelius Zirbo (violoncel).

    Marcelle Germaine Tailefesse, supărată pe tatăl ei care s-a opus carierei sale muzicale, și-a schimbat numele de familie în Tailleferre (adică din „mărimea feselor” în „betelie” cum ar veni în limba română) și, îndrumată de mama sa, a avut o carieră plină de aventuri în Franța (unde s-a născut) și SUA în perioada războaielor. Duminică se vor împlini 38 de ani de când  a trecut în neființă la vârsta de 91 de ani. De la ea împrumutăm pentru această săptămână „Cvartetul de coarde” compus în tinerețe (25 de ani, înainte de al cunoaște și adula pe Maurice Ravel), influențată de mulțimea artistică din cartierele pariziene Montmartre și Montparnasse.

    Aaron Copland a fost un compozitor, scriitor și dirijor  american de origine ruso-evreiască. Opera sa a fost influențată în special de Igor Stravinski. Printre premiile primite se numără Premiul Pulitzer pentru muzică în 1945 și Premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră în 1949.Vom asculta „Emoție pentru cvartet de coarde”, compusă de nonagenar la vârsta de 23 de ani.

  Rebecca Helferich Clarke a fost o compozitoare și violonistă clasică britanică și americană. Renumită la nivel internațional ca virtuoz la violă, ea a devenit, de asemenea, una dintre primele femei profesioniste într-o orchestră. Născută în Anglia (din mamă germană și tată american), Rebecca Clarke și-a revendicat atât naționalitatea britanică, cât și cea americană și și-a petrecut perioade substanțiale din lunga ei viață (93 de ani) în Statele Unite, unde s-a stabilit definitiv după al Doilea Război Mondial. De la Rebecca Clarke vom asculta „Duo pentru vioară și violoncel”.

    Joseph Maurice Ravel a fost un compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. Viața și impresionanta operă a lui Ravel este ca o carte deschisă pentru oricine și oricum nu am avea spațiu disponibil pentru a o oglindi în cele 16 pagini ale cotidianului nostru. Vom asculta „Cvartetul de coarde în Fa Major” compus în perioada tinereții sale, la 27 de ani. Chiar dacă a trăit 62 de ani, în ultimii 5 ani de viață Ravel nu a mai compus.
     Conform regulilor şi a măsurilor impuse de autorităţi, sala poate primi doar 30% din capacitatea sa, astfel numărul locurilor este limitat. La concert pot participa persoanele care:
-sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare
-se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.