În fiecare secundă un ucrainean părăsește Ucraina

   Consecințele acestui război insipid, ilogic și inutil vor afecta în timp fără putință de tăgadă viitorul unei nații. Această concluzie irefutabilă care se abate asupra unui popor vecin ne sperie mai mult decât ne îngrijorează. Asta nu e bine. Faptul că femeile și copiii fug care pe unde din Ucraina pare o soluție de moment pentru oamenii din Ucraina, dar nu și pentru Ucraina. Nu și pentru nația ucraineană, nu și pentru cultura, pentru tradiția și viitorul Ucrainei.

   La o populație de aproape 50 de milioane de locuitori (cu o densitate de 74 de locuitori pe kmp), au părăsit până acum 5,6 milioane de ucraineni patria natală. Mai mult de 10%. Dar cifrele sunt reci și ne pot înșela. Cu mici aproximații trebuie să remarcăm că jumătate din transfugi sunt femei, iar cealaltă jumătate sunt copii. Ambele categorii vizează viitorul acestei nații. Mai mult, după un scurt calcul am dedus că cele 65 de zile care au trecut de când migrația a luat amploare conțin 5,6 milioane de secunde, adică în fiecare secundă o ucraineancă sau un copil din Ucraina pleacă în pribegie. Câți se vor întoarce? Poate că unele femei își vor căuta bărbatul și/sau obârșia, dar copiii...?

   Imensa Rusie nu e chiar așa de imensă cum pare când ne uităm pe hartă. Populația Rusiei nu este nici măcar de trei ori mai mare decât populația Ucrainei. Cei 146 milioane de locuitori răspândiți pe o suprafață de 17 milioane de kmp, ne arată că într-un pătrat cu latura de un kilometru sunt doar 8 ruși. Nu vorbesc despre armata Rusiei deoarece nu am date concrete despre ea. Ceea ce se afirmă de o parte sau de alta nu sunt credibile. Pe de o parte sunt afirmații mincinoase iar pe de altă parte sunt lipsite de concretețe, de certitudine.

   UNICEF, în grija care o poartă copiilor din întreaga lume, cere statelor care primesc refugiați să trateze copiii cu o atenție deosebită. În acest sens UNICEF oferă soluții și nu numai soluții. Ca și Uniunea Europeană oferă și bani. Astfel se ajunge la posibilitatea ca în unele țări, printre care și în România, copiii ucrainieni să depășească standardul de viață pe care îl au copiii autohtoni (în România cam 30% dintre vlăstarele noastre nu au condițiile de viață care li se oferă pribegilor). Să nu uităm totuși că ei nu sunt „acasă”!

   Doamna Ann Avril, director general UNICEF, atrage atenția în acest sens și roagă populațiile din țările în care poposesc refugiați să aibă înțelegere pentru lipsa de armonie creată.

   În urmă cu o săptămână una din organizațiile românești care își propun să ofere copiilor un trai mai bun ne atrăgea atenția prin președintele ei executiv Gabriela Alexandrescu:

  „Războiul din Ucraina a alungat de la casele lor peste 5 milioane de oameni, majoritatea fiind copii și femei, potrivit centralizărilor UNHCR. Aproximativ 84.000 de persoane, 37.000 copii, au rămas pe teritoriul României și au nevoie de asistență socială, psihologică și de sprijin pentru integrarea educațională a copiilor. De cele mai multe ori, mamele ucrainence trec granița doar cu copiii lor, după ce au parcurs chiar și zile întregi pe drum.”

    Comisia Europeană a propus la sfârșitul lunii trecute să adopte o politică ambițioasă și durabilă în domeniul migrației legale. Ca parte a abordării cuprinzătoare în ceea ce privește migrația prevăzută în „Pactul privind migrația și azilul”, aceasta propune inițiative juridice, operaționale și de politică care vor aduce beneficii economiei UE, vor consolida cooperarea cu țările terțe și vor îmbunătăți gestionarea globală a migrației pe termen lung. Setul de propuneri include, de asemenea, acțiuni specifice care să faciliteze accesul pe piața forței de muncă a UE al persoanelor care fug din Ucraina ca urmare a invadării țării de către Rusia.

    Pentru a oferi un cadru mai eficace pentru căile legale de intrare în UE, Comisia propune revizuirea Directivei privind permisul unic și a Directivei privind rezidenții pe termen lung.

   De asemenea Comisia Europeană propune crearea primei platforme la nivelul UE și a primului instrument de corelare, o rezervă de talente la nivelul UE, astfel încât UE să devină mai atractivă pentru azilanții țărilor terțe care caută oportunități și angajatorii să poată să găsească persoanele talentate de care au nevoie. Pentru a răspunde nevoii urgente de a facilita accesul pe piața forței de muncă al persoanelor nou-sosite din Ucraina, Comisia propune o inițiativă-pilot care ar trebui să fie operațională până la vară.

   Tot Comisia Europeană analizează noi posibilități de migrație legală în UE pe termen mediu și lung. Comisia consideră că este benefic să se pună accentul pe politici orientate spre viitor axate pe trei domenii de acțiune: îngrijire, tineret și inovare.

   

România a încasat joi prefinanțarea de 1,9 miliarde Euro pentru PNRR

   PNRR-ul României face parte din programul NextGenerationEU al UE conceput pentru ca statele membre să iasă mai puternice din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a încuraja tranziția verde și cea digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre. Comisia Europeană a transferat României 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a planului național de redresare și rezistență. Această sumă se succedă celor 1,8 miliarde EUR acordate României sub formă de granturi în 2 decembrie 2021. În total, România a primit până în prezent 13 % din alocarea totală în cadrul Mecanismului de redresare și rezistență (MRR).

 

   Se preconizează că țara noastră va primi suma totală de 29,2 miliarde EUR, din care 14,2 miliarde EUR formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe întreaga durată a planului (PNRR). Acordurile de împrumut și de grant au fost semnate separat din motive procedurale legate de modificările intervenite în componența guvernului român în toamna anului 2021.

   Componenta de împrumut și cea de granturi ale PNRR se întăresc reciproc în multe domenii, ceea ce îi permite României să investească în transportul durabil, în protejarea pădurilor și a biodiversității, în energie, în transformarea digitală sau în educație. De exemplu, proiectele de modernizare a căilor ferate sunt sprijinite de componenta de grant a PNRR al României, în timp ce componenta de împrumut va finanța dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier.

   Reformele și investițiile în domenii precum gestionarea apei, gestionarea deșeurilor și renovarea clădirilor vor fi, de asemenea, sprijinite în principal prin componenta de împrumut. MRR este elementul central al NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre.

 

 

 

 

Comisia Europeană a stabilit tabloul de bord pentru MRR

    În 28 septembrie a.c., Comisia Europeană a adoptat două acte delegate în contextul „Mecanismului de redresare și rezistență” (MRR), pe baza contribuțiilor din partea statelor membre, a Parlamentului European și a părților interesate: 

        1. stabilește modul în care statele membre trebuie să raporteze cu privire la performanța globală a MRR și la stadiul progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, acesta include definirea unor indicatori comuni de raportare;

        2. stabilește metodologia de raportare cu privire la cheltuielile sociale în cadrul planurilor de redresare și rezistență ale statelor membre.

   Aceste acte delegate au intrat în vigoare la 2 decembrie, ceea ce a permis Comisiei Europene să finalizeze și să lanseze tabloul de bord privind redresarea și reziliența și datele pe care le conține, inclusiv indicatorii comuni și raportarea cu privire la cheltuielile sociale.

   În acest context. miercuri, 15 decembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat tabloul de bord privind redresarea și rezistența, o platformă publică on-line menită să arate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR în ansamblu, precum și a planurilor naționale individuale de redresare și rezistență.

    Tabloul de bord este, în primul rând, un instrument de afișare transparentă a informațiilor destinate cetățenilor UE cu privire la punerea în aplicare a MRR. Acesta va servi, de asemenea, ca bază pentru pregătirea rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a MRR și a raportului de evaluare către Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru dialogul privind redresarea și reziliența dintre Parlament și Comisie.

    Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența conține secțiuni dedicate îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și secțiuni privind plățile din cadrul MRR. Pe site sunt disponibile și date specifice compilate de Comisia Europeană, cum ar fi cheltuielile pentru fiecare domeniu de politică și o defalcare a cheltuielilor verzi, digitale și sociale în cadrul mecanismului. Tabloul de bord furnizează, de asemenea, informații calitative prin intermediul unor analize tematice ale punerii în aplicare a planurilor în domenii de politică specifice.

   Tabloul de bord conține două tipuri de informații: 

   Date colectate de Comisie în cadrul monitorizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și rezistență. Acestea includ informații privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, astfel cum au fost raportate de statele membre și evaluate de Comisie. Sunt incluse, de asemenea, informații privind plățile, precum și date elaborate de Comisie, cum ar fi cheltuielile din fiecare dintre cele șase domenii de politică ale MRR și cheltuielile sociale din cadrul mecanismului, astfel cum sunt definite în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. 

   Date colectate de statele membre cu privire la 14 indicatori comuni de raportare, astfel cum sunt definiți în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. Aceste date permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune ale MRR, indicând, de asemenea, performanța globală a MRR. Majoritatea indicatorilor de raportare măsoară contribuția MRR la mai mulți piloni de politică. De exemplu, indicatorul „Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate” contribuie atât la pilonul 4 (coeziunea socială și teritorială), cât și la pilonul 6 (politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele) al MRR. Statele membre vor raporta cu privire la indicatorii comuni de două ori pe an, până la 28 februarie și 31 august. Comisia va actualiza ulterior datele de pe site-ul web al tabloului de bord până în aprilie și octombrie. Prima raportare cu privire la indicatorii comuni va avea loc pe 28 februarie 2022, după care Comisia Europeană va actualiza site-ul web al tabloului de bord până în aprilie 2022.

   Această primă versiune a tabloului de bord conține date privind planurile prezentate până în prezent de statele membre, aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei (22 de planuri până la ora actuală). Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce vor fi aprobate mai multe planuri. Jaloanele și țintele vor fi considerate ca fiind îndeplinite odată ce un stat membru a furnizat Comisiei dovezi că a îndeplinit jalonul sau ținta, iar Comisia le-a evaluat pozitiv printr-o decizie de punere în aplicare (o etapă la care nu s-a ajuns încă pentru niciun stat membru).

   Cele șase direcșii în care acționează MRR sunt:

    1. Energie verde

    Realizarea ambiției UE în materie de climă și energie va necesita un efort investițional susținut pentru a accelera desfășurarea energiilor regenerabile și a infrastructurii energetice în cadrul Uniunii. Creșterea ponderii surselor regenerabile va necesita, de asemenea, o agendă de reforme ambițioasă. Statele membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență multe măsuri dedicate energiei curate, cum ar fi investițiile în generarea de energie regenerabilă, atât în ​​tehnologiile regenerabile deja mature, cât și în soluții inovatoare, precum și reforme care vizează crearea unui mediu de reglementare stabil și adecvat. sinergiile dintre investițiile publice și private, simplificarea procedurilor administrative și adoptarea de noi sau prelungirea schemelor de sprijin existente. 

    2. Servicii publice digitale 

 

   Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public. Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii a devenit, prin urmare, o provocare cheie pentru autoritățile publice. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii, inclusiv mai multă eficiență și economii pentru guverne, cetățeni și întreprinderi. Deși soluțiile digitale au potențialul de a îmbunătăți funcționarea și disponibilitatea diferitelor subseturi de servicii publice, există încă un decalaj semnificativ pentru a atinge această viziune și obiective. Măsurile care vizează digitalizarea serviciilor publice și introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare pentru modernizarea și îmbunătățirea proceselor administrației publice ocupă un loc important în planurile naționale de redresare și reziliență. 

 

  3. Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și pentru crearea de locuri de muncă

   Criza COVID-19 a scos în evidență nevoia de a adapta în continuare instituțiile de pe piața muncii, de a construi sisteme incluzive de educație, formare și bunăstare și de a promova locuri de muncă de calitate ca piatră de temelie a creșterii economice. Planurile naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții și reforme pentru a aborda provocările structurale cheie, inclusiv cele legate de tranziția dublă. În special, măsurile urmăresc să sprijine crearea de locuri de muncă și tranziția către noi sectoare și tipuri de locuri de muncă, să îmbunătățească eficiența reglementărilor și instituțiilor pieței muncii și să consolideze integrarea pe piața muncii a grupurilor cu participare mai scăzută pe piața muncii, inclusiv a femeilor. Pe termen mediu, mecanismul pentru redresare și reziliență va face piețele forței de muncă din UE să fie mai bine pregătite pentru când va lovi următoarea criză. 

   4. Sănătate 

 

    Pandemia de COVID-19 a scos la iveală slăbiciuni structurale ale sistemelor de sănătate din UE, iar reformele și investițiile sunt necesare pentru a consolida capacitatea, calitatea și reziliența sistemelor de sănătate. Astfel de reforme și investiții nu numai că vor pregăti UE pentru viitoarele crize de sănătate, ci sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere o cerere tot mai mare de asistență medicală rezultată din cauza îmbătrânirii semnificative a populației UE. Statele membre și-au manifestat un angajament ferm față de îmbunătățirea sistemelor de sănătate prin includerea unor măsuri în planurile lor, de exemplu, pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare, prevenirea la nivel superior, creșterea calității diagnosticării și tratării pacienților, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății și modernizarea unităților de sănătate.

   5. Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice

 

    Tranzițiile digitale, demografice și ecologice în curs impun administrațiilor publice să facă transformări organizaționale, tehnologice și culturale. De asemenea, pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea ca administrațiile publice să răspundă mai rapid la noile probleme și solicitări din partea cetățenilor și a întreprinderilor. Facilitatea pentru redresare și reziliență oferă statelor membre resurse fără precedent pentru a efectua investiții și a implementa reformele necesare pentru a îmbunătăți performanța administrației publice. Statele membre au inclus în planurile lor măsuri de investiții care urmăresc să pună în aplicare furnizarea de servicii orientate către cetățeni sau să pună în aplicare mecanisme pentru a asigura calitatea și accesibilitatea serviciilor publice și reforme care vizează îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor, simplificarea proceselor sau îmbunătățirea calitatea managementului financiar public. 

   6. Educaţie 

 

   Sistemele de educație și formare din UE se confruntă cu provocări cheie care riscă să persistă sau să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19. Este necesară o acțiune structurată pentru a facilita redresarea și pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării. Facilitatea pentru redresare și reziliență va promova investiții și reforme la scară largă în educație, care au potențialul de a avea un impact pe termen mediu și lung. Statele membre au ales să folosească Facilitatea pentru a sprijini calitatea, incluziunea și eficacitatea educației, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor lor de învățământ, cu un accent puternic pe educația digitală, și pentru măsuri specifice pentru a compensa pierderile de învățare rezultate din pandemie. 

Comisia Europeană înlesnește tranziția digitală pentru întreprinderi și cetățeni

 

   Programul „Europa digitală” este primul program de finanțare al UE al cărui obiectiv principal este să aducă tehnologiile digitale mai aproape de întreprinderi și de cetățeni. Cu un buget total planificat de 7,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pe o perioadă de 7 ani, acesta va accelera redresarea economică și va modela transformarea digitală a societății și a economiei europene, de care vor beneficia în special întreprinderile mici și mijlocii. Programul „Europa digitală” va fi implementat prin intermediul unor programe de lucru multianuale.

   Comisia a adoptat trei programe de lucru pentru programul „Europa digitală”, în cadrul cărora sunt evidențiate obiectivele și domeniile tematice specifice care vor beneficia de o finanțare totală de 1,98 miliarde EUR. 

   Acest prim set de programe de lucru prevede investiții strategice care vor contribui în mod decisiv la realizarea obiectivelor Comisiei în vederea transpunerii în practică a deceniului digital al Europei. Programul „Europa digitală” își propune să sprijine suveranitatea tehnologică a Europei și să introducă pe piață soluții digitale în beneficiul cetățenilor, al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

   Programul de lucru principal, cu un buget de 1,38 miliarde EUR, se va concentra pe investițiile din domeniile inteligenței artificiale (IA), cloud computing-ului și spațiilor de date, infrastructurii de comunicații cuantice, competențelor digitale avansate și utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, până la sfârșitul anului 2022. Pe lângă acest program de lucru principal, Comisia a publicat două programe de lucru specifice: primul se axează pe finanțarea din domeniul securității cibernetice și dispune de un buget de 269 de milioane EUR până la sfârșitul anului 2022, iar cel de al doilea se axează pe înființarea și asigurarea funcționării rețelei de centre europene de inovare digitală și dispune de un buget de 329 de milioane EUR, până la sfârșitul anului 2023.

   Programul de lucru principal pentru programul „Europa digitală” va include investiții, în special în următoarele domenii:

• implementarea unor spații comune de date (de exemplu, spații de date pentru sectoarele producției, mobilității și finanțelor) care vor facilita schimbul transfrontalier de date pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate, și pentru sectorul public, precum și implementarea unei infrastructuri și a unor servicii agregate de tip cloud-to-edge, care vor constitui coloana vertebrală a soluțiilor digitale ce vor garanta securitatea fluxurilor de date;
• construirea de instalații de testare și experimentare pentru soluții bazate pe IA, cu scopul de a stimula utilizarea IA de încredere (inclusiv de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate) pentru a răspunde principalelor provocări societale, inclusiv provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și asistența medicală durabilă (de exemplu, implementarea unor infrastructuri de testare a IA pentru sănătate, precum și pentru orașele și comunitățile inteligente);
• implementarea unei infrastructuri de comunicații cuantice securizate pentru UE (EuroQCI), care va asigura o reziliență ridicată la atacurile cibernetice;
• înființarea și organizarea de studii de master în domeniul principalelor tehnologii digitale avansate pentru a stimula competențele digitale în Europa, inclusiv acțiuni cum ar fi organizarea de cursuri intensive în domeniul digital pentru IMM-uri, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competente și în Strategia pentru IMM-uri, prezentate în 2020;
• înființarea, operarea, asigurarea întreținerii și dezvoltării continue de servicii digitale care să sprijine interoperabilitatea transfrontalieră a soluțiilor utilizate de administrațiile publice (de exemplu, identitatea digitală europeană).

   Programul de lucru privind securitatea cibernetică va include investiții în dezvoltarea de echipamente, instrumente și infrastructuri de date avansate în materie de securitate cibernetică. Acesta va finanța dezvoltarea și utilizarea optimă a cunoștințelor și competențelor legate de securitatea cibernetică, va promova schimbul de bune practici și va asigura implementarea pe scară largă a unor soluții de securitate cibernetică de ultimă generație la nivelul economiei europene.

   În cadrul programului „Europa digitală” se va implementa o rețea de centre europene de inovare digitală care va contribui la îndeplinirea obiectivelor acestuia, deoarece va oferi acces la testarea tehnologică și va sprijini transformarea digitală a organizațiilor private și publice din întreaga Europă, inclusiv transformarea administrațiilor de la nivel național, regional sau local, după caz. Centrele europene de inovare digitală vor constitui un instrument important în cadrul politicilor UE, în special în cadrul politicii industriale și al politicii pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, acestea urmând să sprijine întreprinderile și sectorul public în dubla tranziție verde și digitală.

   Până la sfârșitul lunii noiembrie vor fi publicate primele cereri de propuneri pentru programul „Europa digitală”, următoarele fiind prevăzute în 2022. Programele de lucru vor fi implementate în principal prin granturi și achiziții publice. Câteva acțiuni, cum ar fi cele din cadrul inițiativei „Destinația Pământ”, vor fi implementate prin gestiune indirectă, iar organizațiile partenere vor asigura actualizările necesare.

    Cum să obțineți finanțare în cadrul programului Europa digitală  

    În primii ani, programul Europa digitală va fi implementat prin intermediul a patru programe de lucru: 

   - pentru toate acțiunile, cu excepția celor implementate de celelalte trei programe de lucru Programul de lucru DIGITAL Europe 2021-2022 (.pdf) 

   - pentru huburile europene de inovare digitală - DIGITAL Europe - Programul de lucru EDIH 2021-2023 (.pdf)

   - pentru acțiuni de securitate cibernetică - DIGITAL Europe - Programul de lucru pentru securitate cibernetică 2021-2022 (.pdf)

   - pentru acțiunile de calcul de înaltă performanță (programul de lucru va fi pregătit de întreprinderea comună EuroHPC).

    Acestea vă oferă informații cu privire la conținutul apelurilor de granturi și achiziții deschise pentru propuneri în 2021 și 2022. Primele apeluri vor fi publicate până la sfârșitul lunii noiembrie.

   Pagina web cu oportunități de finanțare și licitație vă oferă o imagine de ansamblu asupra cererilor de propuneri („apeluri”) care urmează sau sunt deja deschise. Fiecare apel are propriul document de apel, legat de un anumit subiect. Acesta oferă informații mai precise cu privire la unele dintre problemele pe care Comisia Europeană ar dori să le abordați în propunere. Pagina web cu oportunități de finanțare și licitație găzduiește serviciile pentru gestionarea propunerilor și proiectelor dvs. de-a lungul ciclului de viață.

   Trimiteți propunerea dvs Dacă doriți să răspundeți la un apel, trebuie să trimiteți o propunere înainte de ora 17:00, ora Bruxelles-ului, în ziua termenului indicat pentru apel. Vă rugăm să rețineți că acest termen limită și ora specifică sunt stricte și trebuie respectate. Comisia Europeană recomandă insistent să vă prezentați propunerea în timp util și să nu așteptați până în ultimul moment. Toate propunerile trebuie trimise online. 

    Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a identifica un potențial partener cu anumite competențe, facilități sau experiență, utilizați opțiunile de căutare de parteneri. Odată ce termenul limită a trecut, toate propunerile sunt evaluate în funcție de criteriile publicate în Programul de lucru, rezultând o listă de propuneri în ordinea priorităților. În evaluare pot fi implicați experți independenți specializați în domeniile relevante. 

    Când evaluarea se încheie, solicitanții sunt informați cu privire la rezultat. Comisia Europeană va întocmi un acord de grant cu fiecare dintre participanții de succes, în limitele bugetului alocat. Acordul de finanțare descrie activitățile care trebuie întreprinse, în conformitate cu obiectivele apelului, durata proiectului, bugetul, tarifele și costurile, precum și contribuția Comisiei Europene, drepturile și obligațiile și alte specificități legate de tema care acoperă acord de grant specific. Termenul de semnare a acordurilor de grant este de până la 9 luni de la închiderea apelului.

„Lider European” și „Euro Quiz”, două competiții pentru înlăturarea analfabetismului funcțional

   Analfabetismul funcțional este o plagă care se instituie din ce în ce mai pregnant asupra tinerilor și mai puțin tinerilor „învățăcei”. Încă de la începutul anilor '80 învățământul în România a coborât ștacheta valorii sale. După 1990 calitatea învățământului din România a scăzut continuu pe măsură ce vechii dascăli, de calitate, îmbătrâneau sau se reorientau profesional spre activități mai profitabile. Punctul de maxim al idiotizării populare a fost ajungerea unei anumite doamne docile într-o funcție de maximă importanță pentru România.

   Reprezentanța Comisiei Europene în România dă startul competițiilor „Lider European” și „Euro Quiz”. Ești un elev curios care vrea să învețe lucruri noi și să își dezvolte abilitățile de vorbire în public? Atunci Comisia Europeană ți-a pregătit două concursuri: „Lider European”, dacă ești la liceu și „Euro Quiz”, dacă ești la gimnaziu.

   „Lider European” își propune să îți dezvolte abilitățile personale de leadership și de vorbire în public, în vreme ce „Euro Quiz” are drept scop încurajarea lucrului în echipă, îmbogățirea cunoștințelor despre Uniunea Europeană și dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor. Competițiile se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației.

   Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a declarat: „Vă mulțumesc pentru entuziasmul vostru și al profesorilor voștri care sunt alături de noi în aceste proiecte educaționale. Abia aștept sa va întâlnesc atât în online cât și fizic și să vorbim despre Europa și despre viitorul vostru. Pentru că Europa este despre voi, este a voastră și va arăta așa cum vă doriți. Mă bucur să văd că vă implicați deja în construirea ei!”

   Ce trebuie să faci ca să participi?

   Să îți găsești câțiva colegi sau prieteni cu care să formezi un mini-grup și un profesor care să vă coordoneze. Înscrierea se face apoi pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene, la link-ul https://romania.representation.ec.europa.eu/lider-european_ro.

   Data limită de înscriere pentru „Lider European” ediția 2021 este 17 noiembrie. Proiectele se trimit până pe 30 noiembrie, iar pe 10 decembrie 2021 vor fi anunțați cei opt finaliști (trei locuri pe podium și cinci mențiuni). Echipele câștigătoare vor avea șansa să își susțină proiectul chiar la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, pe data de 16 decembrie 2021.

   „Euro Quiz” va fi organizat în primăvara anului 2022, iar date suplimentare privind înscrierea vor fi publicate la link-ul https://romania.representation.ec.europa.eu/euro-quiz_ro.

   Grăbește-te să te înscrii la webinarii! Pe 9, 10 și 11 noiembrie 2021, Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează o serie de webinarii, în care elevi și profesori din toată țara vor putea afla mai multe informații despre „Lider European” și „Euro Quiz”. Hai și tu! 780 de școli, 1.050 de profesori și 2.640 de elevi sunt deja înscriși la întâlnirile online. Anul trecut, 650 de liceeni au participat la concursul „Lider European” și peste 400 de elevi, la „EuroQuiz”.

   Acum este rândul tău!

Circa 4000 de IMM-uri vor primi 358 de milioane de Euro de la UE pentru a contracara efectele pandemiei

 

   În urma unor presiuni făcute de către politicienii români de la Bruxelles și din țară, Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 358 de milioane EUR (1,772 miliarde lei) pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) afectate de pandemia de coronavirus și de măsurile restrictive pe care guvernul român a trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului. Sprijinul public a fost aprobat în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe pentru investiții în activități productive, până la o sumă maximă de 1 milion EUR (4,9343 milioane RON) per beneficiar.

   Schema va fi deschisă IMM-urilor care își desfășoară activitatea în sectoarele afectate în mod deosebit de epidemia de coronavirus, precum industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea. Pentru a fi eligibile, societățile trebuie să fi fost înființate în România până la 31 decembrie 2018 și trebuie să fi înregistrat profituri din exploatare pe parcursul anului 2019.

   Se preconizează că schema va aduce beneficii unui număr de 4.000 de societăți. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar: 1.-  nu va depăși 1,8 milioane EUR per beneficiar; 2 -  se acordă până la 31 decembrie 2021. Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.

   În același context, Comisia Europeană a mai aprobat în 15 oct. o schemă franceză de 700 milioane de Euro și o schemă italiană de 31,9 miliarde de Euro. Totodată s-au mai acordat la sfârșitul lunii septembrie ajutoare regionale Poloniei, sprijin public pentru serviciul italian de feriboturi Laziomar și sloturi pe aeroportul Paris-Orly către Vueling în contextul recapitalizării Air France.

   Probabil dacă se făceau demersuri în acest sens ar fi primit și România sprijin public pentru porturile din Constanța, Sulina și de pe Dunăre, respectiv sloturi pentru aeroportul Otopeni către Băneasa în contextul recapitalizării Tarom. Nu are cine să facă lobby. Bătălia pentru ciolan și voturi între USR, PNL și în parte PSD nu le-a lăsat timp pentru mărunțișuri. Primii nu știu ce ciozvârtă vor înfuleca da voturi vor pierde cu siguranță. PSD-ul și, credeți-mă, UDMR-ul vor câștiga masiv voturi.

   Dacă aș fi fost ziarist de investigație m-aș fi interesat ce legătură au cele 4000 de firme imbujorate cu parlamentarii români de la Bruxelles și București. Ce ziceți? Găseam vreo 500 atinse de mana corupției? Sau de duhul sfânt?

 

43 de state de pe patru continente sunt conectate la „Certificatul digital al UE privind COVID”

   Alte 17 state sunt interesate să adere și încă 28 de state au cerut detalii tehnice 

 

   Aproape 600 de milioane de certificate digitale ale UE privind COVID au fost generate arată raportul elaborat luni, 18 octombrie de către Comisia Europeană. Raportul arată că certificatul UE a fost unul din elementele esențiale ale răspunsului Europei la pandemia de COVID-19. Certificatul, care atestă vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19, facilitează călătoriile în condiții de siguranță pentru cetățeni și a fost, de asemenea, esențial pentru sprijinirea industriei europene a turismului care a fost grav afectată de criză. Certificatul digital al UE privind COVID este un succes la nivel mondial: acesta a stabilit un standard global și în prezent este singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional.

Succesul sistemului de certificate digitale ale UE privind COVID în cifre

• Statele membre ale UE au eliberat peste 591 de milioane de certificate digitale ale UE privind COVID.
• 43 de țări sunt deja conectate la sistemul UE. 27 de state membre ale UE, 3 țări din Spațiul Economic European (SEE), Elveția și alte 12 țări și teritorii. În total, Comisia a fost contactată de 60 de țări terțe interesate să adere la sistemul UE. Pe lângă cele deja conectate, sunt în curs discuții tehnice cu 28 dintre aceste țări.
• Sectorul transportului aerian a beneficiat în mare măsură de certificatul digital al UE privind COVID, care a devenit operațional exact la timp pentru perioada de vârf a călătoriilor din vară. Asociația Airports Council International (ACI Europe) a raportat că, în iulie 2021, volumul total al pasagerilor a crescut de peste două ori față de iulie 2020. ACI Europe atribuie această evoluție introducerii certificatului digital al UE privind COVID, precum și relaxării restricțiilor de călătorie.
• Potrivit unui sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, aproximativ două treimi (65 %) dintre respondenți au considerat că certificatul digital al UE privind COVID este cel mai sigur mijloc de a călători liber în Europa în timpul pandemiei de COVID-19.
• 20 de state membre ale UE utilizează, de asemenea, certificatul digital al UE privind COVID în scopuri interne, cum ar fi accesul la evenimente de amploare și în restaurante, cinematografe și muzee, cu o bază juridică națională suplimentară.

Etapele următoare

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape valabilitatea certificatelor de vaccinare și de vindecare, precum și utilizarea testelor de depistare a anticorpilor și a celor antigenice rapide pentru certificatele de vindecare și să reexamineze opțiunile de îndată ce se primesc noi orientări științifice.

Lucrările tehnice de îmbunătățire a funcționalităților sistemului de certificate digitale ale UE privind COVID vor continua în cadrul rețelei de e-sănătate astfel.

• își va continua eforturile de conectare a altor țări la sistemul UE;
• va colabora cu statele membre la nivel tehnic pentru punerea în aplicare a Regulamentului referitor la certificatul digital al UE privind COVID;
• va solicita orientări din partea ECDC și a Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) cu privire la evoluțiile relevante în ceea ce privește dovezile științifice.

   Până la 31 martie 2022, Comisia va prezenta un alt raport privind aplicarea regulamentului. Acest raport poate fi însoțit de o propunere legislativă de prelungire a perioadei de aplicare a regulamentului, ținând seama de evoluția situației epidemiologice. Comisia nu exclude faptul că va prezenta o astfel de propunere într-o etapă anterioară, pentru a se asigura că procedura legislativă necesară poate fi încheiată în timp util.

Istoric

   La 14 iunie 2021, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul referitor la certificatul digital al UE privind COVID. Regulamentul solicită Comisiei să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului până la 31 octombrie 2021.

   Regulamentul stabilește un cadru comun pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare sau vindecare de COVID-19, pentru a facilita libera circulație a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora pe durata pandemiei de COVID-19. Acesta este însoțit de Regulamentul (UE) 2021/954, care extinde cadrul UE referitor la certificatele digitale privind COVID la resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau care au reședința legală pe teritoriul unui stat membru și care au dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu legislația UE.

   La 31 mai, Comisia a propus o actualizare a recomandării Consiliului referitoare la coordonarea restricțiilor privind libera circulație în UE, care au fost instituite ca răspuns la pandemia de COVID-19. Având în vedere că situația epidemiologică se îmbunătățea, iar campaniile de vaccinare se accelerau pe întreg teritoriul UE, Comisia a propus ca statele membre să relaxeze treptat măsurile privind călătoriile, inclusiv, în primul rând, pentru deținătorii certificatului digital al UE privind COVID. Consiliul a convenit asupra recomandărilor actualizate la 14 iunie.