Caricatură

     Chiar nu mă așteptam la așa ceva. Mircea Lucescu nu mai e bun decât de sfetnic. Un sfetnic de la care să diseci care sfaturi sunt bune și care nu. Probabil vârsta este cea care-i joacă feste. Ceea ce s-a întâmplat în ultimul an la națională nu șterge o carieră cu foarte multe reușite. Caracterul format de-a lungul timpului de a se ști un învingător în ciuda tuturor impedimentelor îl fac ca acum să nu realizeze, mai bine zis să nu accepte, înfrângerea. Nu-i vorba de înfrângerea cu Canada sau de „înfrângerea” cu Cipru. Este vorba de înfrângerea spirituală pe plan profesional.

    Confuziile în analizele propriilor jucători și în ale jucătorilor echipelor adverse, capacitate în care excela în perioada sa de glorie, îl duc la decizii eronate, decizii care se repercutează implacabil asupra tabelei de marcaj. Păcat. Am fost unul dintre cei care i-am admirat parcursul profesional atât ca fotbalist cât și ca antrenor. Ba chiar am interacționat în câteva rânduri. Mai precis de două ori. Prima dată am fost copil de mingi la un meci Stegul Roșu Brașov - Dinamo pe „Tineretului” din Bartolomeu, ocazie cu care mi-a făcut semn să-i așez mingea pentru o lovitură de colț, mai apoi l-am arbitrat într-un meci amical Corvinul Hunedoara (unde era antrenor-jucător, iar Dumitrache jucător) - Gloria Buzău (cu Culae Lupescu antrenor și Dudu Georgescu în echipă).

    După Mondialul din 1970 am citit în revista „Fotbal” un articol intitulat „E greu să fii soția lui Mircea Lucescu?”. Cred că acela a fost momentul în care am început să-l îndrăgesc, iar când a ajuns, peste ani, antrenor la Rapid eram în culmea bucuriei. Astăzi dacă aș avea putere l-aș îndemna să se retragă. Nu să nu mai iubească fotbalul, pentru că așa ceva nu este posibil, ci doar să rămână la postura de sfetnic. Atât despre națională.

    Să trecem la campionat. Cu etapa a noua revine în atenția microbistului român campionatul intern: Superliga. Pare a fi o etapă a oaspeților, în șapte din cele opt partide aceștia fiind mai bine situați în clasament. Doar pe „Ion Oblemenco” gazdele sunt favorite din acest punct de vedere.

    Craiova - Constanța (duminică, ora 18) Derbiul etapei. Chiar spuneam că în ochii statisticienilor gazdele sunt favorite. Să fie chiar așa? Experiența mea îmi spune că în acest caz nu vor fi răsturnate calculele, dar de atâtea ori realitatea mi-a dat peste nas încât nu știu ce să mai zic. Cred că fotbalul va avea de câștigat în acestă horă;

    „U” - Rapid (vineri, ora 21) Meciul de pătrundere în toamna fotbalistică. Grea misiune pentru Gâlcă. Nici a lui Sabău nu e ușoară. Perioada de transferuri ce tocmai s-a încheiat i-a adus pe Postolachi la ardeleni și pe Bolgado la giuleșteni în ultima zi. Nu cred că vor fi și integrați ca titulari. Mă aștept la un meci deschis în care orice rezultat este posibil. Asta nu înseamnă că dorința mea nu este să câștige Rapidul;

    Arad - Pitești (sâmbătă, ora 16) Meciul revelațiilor. Trebuie să recunoaștem că suntem impresionați de rezultatele celor două echipe. De fapt de jocul acestora, joc care place, chiar dacă în ambele echipe s-au produs mutații importante atât în loturi cât și pe bancă sau în birouri; Aș prefera ca punctele să râmână pe malul Mureșului;

    Galați - Botoșani (duminică, ora 15,15) Acum, că au rămas doar două echipe din Moldova, este mai ușor să definim acest meci ca derbiul Moldovei. Prilej pentru Leo Grozavu să demonstreze că ambițiile sale declarative au și acoperire prin joc și rezultate. Laszlo Balint este un adversar destul de incomod și capabil să-i facă față chiar dacă zilele trecute s-a ridicat de pe masa de operție (o chestie pe la genunchi);

    Petrolul - Dinamo (luni, ora 21) Meciul de închidere al etapei. Câte amintiri îți pot produce un astfel de meci...? Dar nu vă mai bâzâi cu trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Despre „mâine” mi-e frică să vorbesc așa că nu-mi rămâne decât meciul de luni. Cred că bucureștenii se vor impune cu relativă ușurință;

    Sibiu - Slobozia (luni, ora 16) Țin cu sașii, desigur. Slobozia ocupă un loc pe care după părerea mea nu-l merită;

    Miercurea Ciuc - FCSB (duminică, ora 21) Dacă nici acum...!? Dacă nici acum campioana nu se impune...? Nu prea cred în blesteme. Încerc să caut explicații prin alte cotloane. Unele cu caracter laic, gen intempestivitatea latifundiarului, decriptarea schemelor cipriotului, lehamitea seniorilor... chestii din astea;

    Metaloglobus - CFR (sâmbătă, ora 21,30) Cenușăreasa etapei. Oaspeții fac impresia unei echipe pe cale de dezmembrare. Părerea mea nu este chiar asta chiar dacă umblă zvonuri pe la rubrica vânzare-cumpărare. Mă aștept la o revigorare a jocului frânarilor. Ar fi ocazia ideală, adversarul dovedindu-se intimidat de nivelul competiției.

    Opriți războiul! 

     

Ofsaid!

   Pauza competițională ne dă prilejul să umblăm un pic la statistică. Puțin mai mult decât de obicei, mai ales că avem și rezultatele finale și oficiale ale sezonului regulat. Cele treizeci de etape încheiate nu de mult au consfințit un număr de 562 de goluri în 240 de jocuri, adică o medie cu puțin peste 2,34 goluri/meci.

   Dacă descoasem mai mult clasamentul după 30 de etape vom vedea că au fost 63 de jocuri încheiate la egalitate, 70 de jocuri încheiate cu victoria oaspeților, iar restul de 107 jocuri s-au încheiat cu victoria majorității suporterilor care ar fi trebuit să fi fost în tribune. Dacă faceți totalul punctelor obținute pe teren și totalul punctelor din clasament veți observa o diferență de nouă puncte, adică exact numărul de puncte extrase de federație din contul sibienilor.

  Din altă perspectivă putem vedea că echipa cu cele mai multe victorii este CFR (20) la polul opus situându-se Mioveni (4); echipele cu cele mai multe meciuri egale sunt Botoșaniul și Chindia (11) iar cu cele mai puține sunt CFR și Petrolul (3); cele mai puține înfrângeri le are Farul (4), iar cele mai multe sunt în dreptul Mioveniului și, surpriză, Petrolului (16). Cele mai multe goluri înscrise le au primele două clasate; Farul și CFR (54) în contrast cu echipa din Pitești care are cele mai puține (21). Cele mai puține goluri primite le are Moldovan (26), portarul Rapidului (singurul portar din campionat prezent în lotul național în această perioadă)  nelipsind nici o secundă de pe teren. Cele mai multe goluri au poposit în poarta Mioveniului (45).

   Să trecem și la faza a doua a campionatului. Despărțirea celor mai bune echipe de cele mai slabe a dus nu numai la meciuri mai echilibrate, ci și la un procent mai mare de puncte ce au revenit gazdelor. E drept că toate echipele gazdă au fost mai bine clasate decât oaspeții. Cele cinci victorii ale gazdelor și trei meciuri nule nu au adus prea multe schimbări în cele două clasamente. În cel mai important nu a adus chiar nici una. Doar decalajul dintre lideră și urmăritoare s-a mărit. FCSB - Univ. Craiova 1-1 pe muchie; CFR - Rapid 2-2 cu năbădăi; Farul - Sepsi 2-1 cu noroc; Voluntari - Hermannstadt 1-1 cu semințe; Petrolul - UTA 1-0 oare de ce?; Botoșani - Chindia 1-0 chinuit; 48 - Mioveni 3-0 real; „U” - Argeș 2-0 cu felicitări.

   În privința fazei etapei, cea de la ofsaidul care a anulat un gol clujenilor (un gol pe care nu l-ar fi meritat) părerea mea este că a fost ofsaid. Majoritatea celor care au judecat faza au considerat jucătorii implicați ca niște jaloane, adică perpendiculari pe suprafața gazonului. Vă rog să observați că toți jucătorii Rapidului sunt înclinați către stânga (spre centrul terenului) iar jucătorul CFR-ului este înclinat către poarta Rapidului. Dacă filmarea s-ar fi făcut exact de pe linie acest lucru ar fi fost mult mai vizibil. Deci călcâiul ultimului jucător rapidist este cu siguranță mai departe de linia porții decât umărul jucătorului clujean (ar putea avea chiar și jumătate de metru cum arată VAR-ul).

   Mai lipsesc clasamentele, așai? Păi, cum am mai spus. Nu are rost să înșir în clasamente numărul de victorii, de meciuri egale, de înfrângeri, de goluri marcate sau primite deoarece acestea nu mai au nici un rol. Tot ce contează sunt numărul de puncte (la mine sunt cu virgulă pentru că așa vor fi și în clasamentul final), iar în caz de egalitate contează doar ordinea echipelor de la finalul primei părți a campionatului (Farul, CFR, FCSB, Univ. Craiova, Rapid și Sepsi la grupa mare).

   În lupta pentru titlu: 1. Farul 35p; 2. CFR 32,5p; 3. FCSB 29,5p; 4. Univ. Craiova 28p. 5. Rapid 27p; 6. Sepsi 21p

   La retrogradare: 1. „48” 23p; 2. Petrolul 21p; 3. „U” 20p; 4. Botoșani 19p; 5. Voluntari 18p; 6. Hermannstadt 17p; 7. Chindia 16p; 8. UTA 13,5p; 9. Argeș 13,5p; 10 Mioveni 11p.

   Cu un gând bun către naționalele României am fi vrut să închei aceste rânduri, dar primele două rezultate ale acestora (0-4 în Norvegia la sub 19 ani unde mai avem în grupă Franța și Irlanda de Nord și 1-3 în amicalul din Italia la sub 18 ani) mă cam dezumflă. La ora la care scriu este gata să înceapă meciul Portugalia - România din Elite League U20 (competiție europeană unde avem până acum o victorie și trei înfrângeri).

   Opriți războiul!

   

    

Francofonia

   Privirea mea peste umăr din această săptămână se oprește prin clasa a cincea, când la prima oră de franceză mi s-a inoculat ideea că suntem francofoni. Bucuros că la clasa mea se predă franceza și nu rusa ca la majoritatea celorlalte clase, m-am atașat de această limbă și mi-a fost relativ ușor să graseiez ca Luis de Funes, să articulez nazal precum Jean Paul Belmondo sau să pronunț fatal precum Edith Piaf. Nu mi-a fost greu să trec de la rigiditatea limbii germane (primele două clase le-am făcut în limba lui Goethe) la nuanțarea din iluminismul lui Voltaire.

   Termenul francofonie a apărut spre sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a descrie ţările şi persoanele vorbitoare de limbă franceză. Dobândeşte semnificaţia cunoscută până astăzi, când francofonii realizează existenţa unui spaţiu lingvistic propice schimburilor culturale. Oamenii de litere au fost la originea acestei mişcări. Un demers oarecum natural având în vedere semnificaţia limbii franceze pentru patrimoniul lingvistic universal. Nucleul interguvernamental al Francofoniei a fost creat la 20 martie 1970, dată care este celebrată în fiecare an drept  Ziua Internaţională a Francofoniei.

   Din punct de vedre cronologic, prima mare organizație non-guvernamentală a instituțiilor de limbă franceză a fost Asociația universităților parțial sau în întregime de limbă franceză (AUPELF), creată în 1961, și redenumită Agenția universitară a Francofoniei. Din această organizație, care are drept membre aproape 1000 de instituții de învâțământ superior de pe cele cinci continente, fac parte și 19 universități și instituții naționale românești. Noi, la Satu Mare, avem două extensii ale acestora: Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad.

   De ce am abordat acest subiect? Recent la Djerba, în Tunisia, a avut loc cea de-a XVIII ediție a summit-ului Francofoniei și a avut ca temă „Conectivitatea în diversitate: digitalul – vector de dezvoltare și solidaritate în spațiul francofon”. Summit-ul n-a durat decât două zile, 19 și 20 noiembrie, dar acesta a fost însoțit de o serie de manifestări deosebit de interesante din 13 și până în 21 noiembrie într-un spațiu generos denumit „Satul francofoniei”. Spre deosebire de alte prezențe pe meleaguri americane unde ne făcuserăm de râs, reprezentanții României s-au comportat la înălțime. Ce-i drept am și avut onoarea ca pavilionul țării noastre să fie amplasat la intrarea principală, alături de cel al Franței. 

   Ceremonia de deschidere a Satului Francofoniei a avut loc în data de 13 noiembrie 2022 și a beneficiat de prezența doamnei Haoua Acyl, reprezentantul OIF pentru Africa de Nord și a doamnei Hayet Guettat, Ministrul Culturii din Tunisia, care au vizitat și Pavilionul României. Secretarul general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo, a vizitat „Satul francofoniei” și pavilioanele țărilor membre. Delegația României a fost condusă de András István Demeter, secretar de stat la Ministerul Culturii.

  Standul României ilustrează conceptul de „Unitate prin diversitate”. Spațiul standului este împărțit în trei zone: harta, costumele și meșteșugul și este alcătuit din trei panouri în culorile tricolorului românesc, conectate printr-un element vizual original: un lanț ADN digital, inspirat de elemente populare românești.

   Costumele populare românești sunt unice prin simbolistica și frumusețea lor. Fiecare costum reprezintă o anumită zonă geografică și, deși foarte diferite stilistic, alăturarea costumelor într-o horă a unirii formează un ansamblu vizual unitar din punct de vedere al bunului gust și al simplității. 

   În ceea ce privește meșteșugurile au fost reprezentate detalii de execuție ale fotelor, ale iilor, ale ștergarelor sau ale picturilor autentic românești. Printr-un efect de decupaj, imaginile ies din planul panoului și se îndreaptă spre privitori pentru o senzație de apropiere și de volumetrie. Totodată, standul României prezintă și opera artistică „Hora fericirii”, realizată de sculptorul Aurel Vlad.

   România a fost prezentă și pe scena „Satului francofoniei” unde a avut loc un concert susținut de „Irina Sârbu Band”. În programul artiştilor români se regăsesc atât compoziţii româneşti - melodii din Bucureştiul de altădată, swing românesc, câteva prelucrări folclorice (Hora staccato, Hora mărţişorului, Căluşarii, Ciocârlia), dar şi compoziţii în limba franceză (Champs Elysee, C'est si bon, La vie en rose, Que reste-t-il de nos amous, Johnny tu n'est pas un ange). 

   Dacă Emmanuel Macron a avertizat despre un potențial declin al Francofoniei în întreaga lume, franceza rămâne a cincea cea mai vorbită limbă, cu 321 de milioane de vorbitori de franceză pe cele cinci continente. În timp ce Djerba (Tunisia) găzduiește summit-ul Francofoniei, Emmanuel Macron a vorbit despre declinul acesteia în întreaga lume.

   La întrebarea „cum se descurcă cu adevărat Francofonia?” președintele Franței a dat un răspuns chiar în timpul summit-ului: „Se descurcă destul de bine, chiar dacă în țările din Magreb, vorbim mai puțin franceză decât acum 20 sau 30 de ani.  Astăzi, peste 321 de milioane de oameni vorbesc franceza în lume. Este a cincea cea mai vorbită limbă după engleză, chineză, hindi și spaniolă. Franceza este limba oficială pentru 32 de țări și, împreună cu engleza, este singura limbă care este prezentă pe cele cinci continente.” Sporul agresiv de creștere a populației din Africa ar putea crește numărul vorbitorilor de limbă franceză până la 750 de milioane.

   Opriți războiul!

Derbiul turului de campionat

    Chiar în ultima etapă a turului, mai bine zis chiar în deschiderea ultimei etape a turului de campionat, se va disputa derbiul campionatului. A campionatului de până acum. Cine ar fi crezut că Farul și Rapid vor ocupa primele două locuri la sfârșitul turului? Poate hazardul care a aranjat bilele la formarea țintarului.

   Luni seară, odată cu ultimul meci al etapei a patrusprezecea, s-a consemnat cea de-a șasea victorie a gazdelor. În rest un egal și o victorie a Rapidului la Mediaș. Iar a fost o etapă săracă în ceea ce privește miracolul fotbalului: golul. Doar 15 realizări, ceea ce a coborât media golurilor pe meci la 2,(2) goluri/meci.

   Argeș - Voluntari 0-0 (scor alb, partidă albă); Hermannstadt - Rapid 0-2 (ca-ntre vișinii); Botoșani - 48 1-0; Farul - „U” 2-0; Univ. Craiova - Petrolul 2-1 (la partidele de sâmbătă nu am fost în țară); Chindia - Mioveni 1-0 (chinuit și miorlăit); FCSB - UTA 2-1 (joc minunat); CFR - Sepsi 2-1 (joc frumos, cartonașe țepene în jebul lui Kovacs). Cam asta a fost!

   Ultima etapă ar trebui să fie antrenantă deoarece cinci din primele șapte clasate joacă în deplasare și patru din ultimele cinci clasate joacă acasă. Lăsând la o parte poliloghia din șapou bazată mai mult pe emoții decât pe cifre, tot ar trebui să ne pregătim pentru meciuri spectaculoase.

   Rapid - Farul (vineri, ora 20,30) Ziceam despre fraza prolixă din șapou. Păi cu doar trei puncte din cele două partide restanță, CFR-ul ar coborî Rapidul pe locul trei. Poate că FRF-ul a încercat să le înfrâneze frustrările rapidiștilor în Cupa României, neacordându-le dumbrăvițenilor un penalti care se vedea și de pe portavion. Strategiile lui Mutu și Hagi ar trebui să se confrunte numai pe teren. Nu s-ar putea juca partida aceasta fără arbitri și fără arbitraje?

   Sepsi - FCSB (luni, ora 21) A doua partidă ca importanță pentru partea superioară a clasamentului se dispută la Sf. Gheorghe. O victorie a gazdelor ar rupe clasamentul în două: primele șase și lumea a doua. Să fie din nou revoltat Bergodi la sfârșitul partidei?

   „U” - CFR (duminică, ora 21) Derbiul clujean ar putea părea disproporționat. Istoria ne spune altceva.

   48 - Hermannstadt (sâmbătă, ora 21,45) De remarcat că pentru prima oară în acest campionat primele patru partide ca importanță au fost programate după ora 20. Meciul reprezintă un nou duel Oltenia - Ardeal. Până acum „ai noștri” nu stau rău. Să vedem după.

   UTA - Univ. Craiova (sâmbătă, ora 18,15) Un alt meci în care Carpații Meridionali despart combatantele. Cred că va fi un meci frumos, cu faze spectaculoase la ambele porți. Nu uitați de bere și semințe (cola și chipsurile sunt dăunătoare sănătății).

   Petrolul - Argeș (luni, ora 18,15) Ca și în derbiul turului se întâlnesc două echipe istorice ce ne-au reprezentat în câteva rânduri în competițiile europene, ambele având titluri de campioană în palmares. Petrolul (fondat în 1924 cu numele de Juventus București) cu patru titluri (unul interbelic) și trei cupe și Argeșul (fondat în 1953 cu numele de Dinamo Pitești) cu două titluri au semnat în cartea de onoare a fotbalului românesc.

   Voluntari - Chindia (sâmbătă, ora 17) Gazdele fără susținători și oaspeții fără casă se vor întâlni într-o partidă fără țară. Din nou 8 țări prezente în primul 11 al voluntărenilor în precedenta partidă. Chindia au și ei șapte națiuni în lot.

   Mioveni - Botoșani (duminică, ora 13,30) Meciul de matineu este și Cenușăreasa etapei. Așa e și normal. Sper totuși ca moldovenii să nu se obișnuiască prea mult cu această oră. Sunt singura echipă din Mioldova. Poli Iași nu-i sigur că promovează iar Oțelul Galați n-ar face decât să-i ia locul în caz de colaps. Nici asta nu-i sigur!

   Opriți războiul!

După „Burleanu lasă-ne!” și „Edi fă și tu ceva!”...

    ...îndrăgitul și hulitul nostru campionat intern de fotbal revine cu cea de-a douăsprezecea etapă. Nu sunt meciuri care să răpească, prin sonoritate, atenția mai vechilor sau mai noilor împătimiți ai fenomenului. Poate doar derbiul etapei să mai parfumeze un pic amintirile unui Hagi din adolescență sau de maturitatea unui Domide. Uitându-mă peste componența etapei mi-a atras atenția faptul că echipele de pe locurile 6-11 joacă în corpore în deplasare.

 

   Farul - UTA (duminică, ora 18,30). Derbiul etapei. Partidă dificilă pentru textiliști. Gazdele, favorite detașat, au tendința de a privi cu lejeritate meciurile considerate ușoare (vezi meciurile cu Chindia și Sibiu din debutul campionatului). Un alt factor care le-ar putea ușura truda oaspeților este întreruperea campionatului, întrerupere care s-ar putea să le fi afectat parcursul de metronom al marinarilor, mai ales că au avut o puzderie de jucători răspândiți pe la naționalele României de toate nivelurile. Altfel spus, în urma acestei „odihne” Farul este cea mai obosită echipă.

   CFR - Petrolul (sâmbătă, ora 21,30). După anul înființării celor două cluburi s-ar putea crede că există un lung șir de meciuri directe în istoricul lor. Șirul nu este scurt, dar nici nu atinge un număr din trei cifre și asta pentru că echipa ardeleană nu a jucat în mileniul trecut pe platoul de la mare înălțime decât sporadic. Abia de două decenii, adică tocmai de când prahovenii șchioapătă, fac furori prin campionatul românesc.

   Hermannstadt - Sepsi (duminică, ora 13). Nepotrivită ziua și ora la care se dispută acest derbi transilvănean. Ținând cont că joacă locurile trei și șapte s-ar fi putut găsi o oră de mai mare audiență. Este impresionantă seria pe care o dezvoltă acest rapidist, despre Măldărășanu e vorba, cu o echipă pe care el a promovat-o și nu prea a schimbat-o. Grosul echipei, inclusiv al titularilor, este același cu care a sărbătorit promovarea în primăvara acestui an. Sper ca și după acest meci să rămână singura echipă neînvinsă.

   Univ. Craiova - Voluntari (vineri, ora 21). Al patrulea meci (și ultimul) în care gazdele sunt favorite. Din cele șase meciuri disputate acasă oltenii au câștigat ultimele patru. Printre învinse se află Farul, Botoșaniul și FCSB, echipe cu pretenții, zic eu. Echipa din proximitatea Bucureștiului nu prea s-a simțit comod în deplasare. Cu excepția egalului de la FCSB și victoria complet surprinzătoare din debutul campionatului de la Sf. Gheorghe, voluntărenii nu au mai reușit nici un punct. Oltenii mari favoriți dar cu ifose care uneori le-au amărât zaibărul.

   Chindia - Rapid (luni, ora 21). La închiderea etapei avem un meci deosebit de interesant. Toni Petrea, proaspăt debutant cu o victorie (2-1 în cupă cu Steaua) pe banca târgoviștenilor, și pauza impusă de meciurile cu consecință nefastă ale echipei naționale, ar putea fi două repere care să lucreze în favoarea gazdelor. Nevoia de a nu pierde ritmul, Mutu și soliditatea unui lot cu obiective înalte, pe de altă parte, sunt atuurile Rapidului în meciul care se va desfășura probabil la Ploiești.

   FCSB - Argeș (duminică, ora 21,30). Contrar așteptărilor gazdele nu mai sunt favorite. Cel puțin prin prisma locurilor ocupate în clasament. Spun asta doar ca să zgândăr în necazul altora. Nu-i frumos! Sigur că Dică și Coman sunt favoriți. Argeșul nu trece nici el printr-o perioadă prea fertilă. Scaunul lui Prepeliță nu mai are decât două picioare, astfel încât echilibristica de care trebuie să dea dovadă include și o comportare mai mult decât decentă a echipei sale pe Arena Națională.

   Mioveni -  48 (sâmbătă, ora 19). Juveții lui Mititelu vor să demoleze barajul pe care Flaviu Stoican încearcă să-l construiască la Mioveni în calea șuvoaielor de orice fel. După comportarea bună din Giulești, chiar dacă au pierdut, argeșenii speră. Pașoptiștii nu numai că au jucat bine în fața giuleștenilor dar i-au și bătut. Cred că în această partidă crampoanele vor fi destul de ascuțite și ghiulurile uitate pe degete. Nevoia împinge de multe ori la acte necugetate. Ce bine ar fi să n-am dreptate.

   Botoșani - „U” (luni, ora 18). Cenușăreasa etapei. Partida a fost programată luni mai mult pentru faptul că „U” a jucat abia joi partida sa din Cupa României. Nu cunosc rezultatul acelui meci deoarece tastez aceste rânduri înainte de disputarea partidei. Ardelenii ar face bine să continue forma bună din ultimele trei etape (un egal și două victorii) și să profite de degringolada din tabăra moldovenilor (trei înfrângeri și 11 goluri încasate în aceleași ultime trei etape).

   Opriți războiul!

Un scandal așa, ca să fie...

   Am văzut meciul de hochei Ungaria - România din ultima etapă a Campionatului Mondial (seria a doua valorică, WCH 1A). După cum am scris pe site-ul www.gazetanord-vest.ro încă dinaintea disputării jocului, România era deja retrogradată și Ungaria promovată. Orice acuzație de blat își pierde sensul. Imediat după terminarea jocului, stream-ul pe care urmăream meciul și-a încheiat transmisia așa că n-am avut cum să văd faza cu imnul secuiesc. Dar...

   Dar când au învățat ungurii din tribună imnul secuiesc? Dar de ce este vorba de blat dacă pe nimeni nu interesa rezultatul final? Dar de ce pe lângă etnicii români și maghiari născuți în România mai erau o grămadă de etnici slovaci, cehi, ucrainieni, ruși și un canadian, născuți care pe unde și naturalizați români? Dar de ce să nu-mi cred confratele de la TVR, Hossu Longin, aflat în tribune care spunea că numai galeria venită din secuime a cântat imnul secuiesc, nu și jucătorii? Dar de ce n-am avut în galerie și bucureșteni, brașoveni... ... sătmăreni?

   Știați că în ultimii doi ani campioana Ungariei la hochei a fost S.C. Miercurea Ciuc (4-2 în finala cu Corona Brașov în 2020-2021 și 4-1 în finală cu Ferencvaros anul acesta)? Asta fără a uita să participe și în Campionatul și Cupa României. Până în urmă cu doi ani exista pe lângă Campionatul Ungariei și o Cupă MOL la care participau formații de top din Ungaria și România și formații în afirmare din Slovacia. Cupa s-a desființat și trei echipe românești din patru (Steaua a renunțat) au rămas să joace în campionatul vecinilor. Este vorba de Corona Brașov (supranumiți Lupii), ACSH Ghiorghieni și SC Miercurea Ciuc.

   Componenții lotului s-au deplasat către tribune pentru a mulțumii micii galerii care i-a susținut pe parcursul întregului turneu. Era un semn de respect. Nu zic că nu au fost voci care s-au alăturat celor din tribune inclusiv când au cântat imnul secuiesc. Nu cunosc textul acestui cântec să-mi dau seama dacă este antiromânesc, dar oricum nu toată echipa a fost implicată. De la asta și până la a câștiga capital politic câțiva sătmăreni care votează pe plan județean și local legi care afectează mândria de a fi român, care afectează cultura, tradiția și sentimentele celor mai mulți dintre noi (indiferent de etnie) e cale lungă. E un gest cozmetic, cum ar fi spus lingvistul August Scriban prin 1939. Mai nou i-aș spune ipocrizie.

   Nu același lucru am simțit (m-am revoltat atunci) acum câțiva ani când o întreagă echipă de juniori a României a cântat imnul Ungariei tot după o înfrângere în fața vecinilor noștri. Am salutat atunci sancțiunile generale drastice luate împotriva lotului și a federației. Acum cred că ar fi natural să fie pedepsiți doar cei câțiva jucători implicați direct (dacă au fost implicați și dacă imnul are un mesaj antiromânesc), dar să nu li se taie capul.

   „Of! Fotbal unde ești? / În Giulești, Giulești, Giulești.” spunea un vechi refren din galeria rapidistă. Acolo se iubește, se suferă, se acuză și se iartă mai abitir ca oriunde. Era în Cișmigiu un colț al chibiților unde se strângeau rapidiști, dinamoviști, steliști și progresiști și discutau în contradictoriu până se stingea lumina. Și cea naturală și cea a vechilor felinare electrice. Fără înjurături, fără bătăi. Apoi lumea pleca acasă după ce și-a spus oful. Ce timpuri?

   Derbiul etapei e din nou în Ardeal. După ce au rămas fără visuri de încoronare oltenii vin în Gruia cu gândul la locul doi. Așa ar fi frumos, dar cred că meciul de duminică seara de la ora 20,30, depinde foarte mult de rezultatul din semifinalele Cupei României. La ora la care scriu aceste rânduri nu știu cine este cea de-a doua finalistă. Dacă este Craiova, CFR-ul are o sarcină mai ușoară.

   Celelalte două partide din Grupa Campionat nu prea par interesante decâ dacă apar surprize de genul Argeșul bate pe litoral (sămbătă ora 16,30). Nu cred că FCSB-ul își permite să trimită visători pe teren sâmbătă de la ora 21 în meciul cu Voluntari.

   Cele trei meciuri din Grupa Retrogradare programate în aceeași zi și l-a aceeași oră s-ar putea să nu afecteze asupra clasamentului în ceea ce privește disputa pentru barajul pentru barajul (iterație intenționată) pentru Cupa Confederației. Ceea ce am afirmat este valabil doar dacă Sepsi câștigă Cupa României a cărei finală se joacă după încheierea campionatului. Ar fi încurcătură mare. De-ale FRF-ului și LPF-ului. Deci 48 - Sepsi, Mioveni - Rapid și Academia - Botoșani se dispută luni de la ora 20,30. Pe parcurs om vedea ce(?) și cum(?). 

   Jocurile fără implicații sunt vineri. Chindia - Gaz Metan (ora 17,30) unde dacă apar surprize apar și suspiciuni. Probabil arbitrajul ar fi cel mai încriminat și prin arbitraj federația. La Dinamo - UTA (ora 21,30) orice rezultat este ok dacă nu sunt surprize la Ploiești (cred că acolo joacă nomazii).

   Opriți războiul!

   

România a încasat joi prefinanțarea de 1,9 miliarde Euro pentru PNRR

   PNRR-ul României face parte din programul NextGenerationEU al UE conceput pentru ca statele membre să iasă mai puternice din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a încuraja tranziția verde și cea digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre. Comisia Europeană a transferat României 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a planului național de redresare și rezistență. Această sumă se succedă celor 1,8 miliarde EUR acordate României sub formă de granturi în 2 decembrie 2021. În total, România a primit până în prezent 13 % din alocarea totală în cadrul Mecanismului de redresare și rezistență (MRR).

 

   Se preconizează că țara noastră va primi suma totală de 29,2 miliarde EUR, din care 14,2 miliarde EUR formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe întreaga durată a planului (PNRR). Acordurile de împrumut și de grant au fost semnate separat din motive procedurale legate de modificările intervenite în componența guvernului român în toamna anului 2021.

   Componenta de împrumut și cea de granturi ale PNRR se întăresc reciproc în multe domenii, ceea ce îi permite României să investească în transportul durabil, în protejarea pădurilor și a biodiversității, în energie, în transformarea digitală sau în educație. De exemplu, proiectele de modernizare a căilor ferate sunt sprijinite de componenta de grant a PNRR al României, în timp ce componenta de împrumut va finanța dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier.

   Reformele și investițiile în domenii precum gestionarea apei, gestionarea deșeurilor și renovarea clădirilor vor fi, de asemenea, sprijinite în principal prin componenta de împrumut. MRR este elementul central al NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre.

 

 

 

 

Comisia Europeană a stabilit tabloul de bord pentru MRR

    În 28 septembrie a.c., Comisia Europeană a adoptat două acte delegate în contextul „Mecanismului de redresare și rezistență” (MRR), pe baza contribuțiilor din partea statelor membre, a Parlamentului European și a părților interesate: 

        1. stabilește modul în care statele membre trebuie să raporteze cu privire la performanța globală a MRR și la stadiul progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, acesta include definirea unor indicatori comuni de raportare;

        2. stabilește metodologia de raportare cu privire la cheltuielile sociale în cadrul planurilor de redresare și rezistență ale statelor membre.

   Aceste acte delegate au intrat în vigoare la 2 decembrie, ceea ce a permis Comisiei Europene să finalizeze și să lanseze tabloul de bord privind redresarea și reziliența și datele pe care le conține, inclusiv indicatorii comuni și raportarea cu privire la cheltuielile sociale.

   În acest context. miercuri, 15 decembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat tabloul de bord privind redresarea și rezistența, o platformă publică on-line menită să arate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR în ansamblu, precum și a planurilor naționale individuale de redresare și rezistență.

    Tabloul de bord este, în primul rând, un instrument de afișare transparentă a informațiilor destinate cetățenilor UE cu privire la punerea în aplicare a MRR. Acesta va servi, de asemenea, ca bază pentru pregătirea rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a MRR și a raportului de evaluare către Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru dialogul privind redresarea și reziliența dintre Parlament și Comisie.

    Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența conține secțiuni dedicate îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și secțiuni privind plățile din cadrul MRR. Pe site sunt disponibile și date specifice compilate de Comisia Europeană, cum ar fi cheltuielile pentru fiecare domeniu de politică și o defalcare a cheltuielilor verzi, digitale și sociale în cadrul mecanismului. Tabloul de bord furnizează, de asemenea, informații calitative prin intermediul unor analize tematice ale punerii în aplicare a planurilor în domenii de politică specifice.

   Tabloul de bord conține două tipuri de informații: 

   Date colectate de Comisie în cadrul monitorizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și rezistență. Acestea includ informații privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, astfel cum au fost raportate de statele membre și evaluate de Comisie. Sunt incluse, de asemenea, informații privind plățile, precum și date elaborate de Comisie, cum ar fi cheltuielile din fiecare dintre cele șase domenii de politică ale MRR și cheltuielile sociale din cadrul mecanismului, astfel cum sunt definite în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. 

   Date colectate de statele membre cu privire la 14 indicatori comuni de raportare, astfel cum sunt definiți în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. Aceste date permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune ale MRR, indicând, de asemenea, performanța globală a MRR. Majoritatea indicatorilor de raportare măsoară contribuția MRR la mai mulți piloni de politică. De exemplu, indicatorul „Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate” contribuie atât la pilonul 4 (coeziunea socială și teritorială), cât și la pilonul 6 (politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele) al MRR. Statele membre vor raporta cu privire la indicatorii comuni de două ori pe an, până la 28 februarie și 31 august. Comisia va actualiza ulterior datele de pe site-ul web al tabloului de bord până în aprilie și octombrie. Prima raportare cu privire la indicatorii comuni va avea loc pe 28 februarie 2022, după care Comisia Europeană va actualiza site-ul web al tabloului de bord până în aprilie 2022.

   Această primă versiune a tabloului de bord conține date privind planurile prezentate până în prezent de statele membre, aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei (22 de planuri până la ora actuală). Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce vor fi aprobate mai multe planuri. Jaloanele și țintele vor fi considerate ca fiind îndeplinite odată ce un stat membru a furnizat Comisiei dovezi că a îndeplinit jalonul sau ținta, iar Comisia le-a evaluat pozitiv printr-o decizie de punere în aplicare (o etapă la care nu s-a ajuns încă pentru niciun stat membru).

   Cele șase direcșii în care acționează MRR sunt:

    1. Energie verde

    Realizarea ambiției UE în materie de climă și energie va necesita un efort investițional susținut pentru a accelera desfășurarea energiilor regenerabile și a infrastructurii energetice în cadrul Uniunii. Creșterea ponderii surselor regenerabile va necesita, de asemenea, o agendă de reforme ambițioasă. Statele membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență multe măsuri dedicate energiei curate, cum ar fi investițiile în generarea de energie regenerabilă, atât în ​​tehnologiile regenerabile deja mature, cât și în soluții inovatoare, precum și reforme care vizează crearea unui mediu de reglementare stabil și adecvat. sinergiile dintre investițiile publice și private, simplificarea procedurilor administrative și adoptarea de noi sau prelungirea schemelor de sprijin existente. 

    2. Servicii publice digitale 

 

   Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public. Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii a devenit, prin urmare, o provocare cheie pentru autoritățile publice. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii, inclusiv mai multă eficiență și economii pentru guverne, cetățeni și întreprinderi. Deși soluțiile digitale au potențialul de a îmbunătăți funcționarea și disponibilitatea diferitelor subseturi de servicii publice, există încă un decalaj semnificativ pentru a atinge această viziune și obiective. Măsurile care vizează digitalizarea serviciilor publice și introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare pentru modernizarea și îmbunătățirea proceselor administrației publice ocupă un loc important în planurile naționale de redresare și reziliență. 

 

  3. Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și pentru crearea de locuri de muncă

   Criza COVID-19 a scos în evidență nevoia de a adapta în continuare instituțiile de pe piața muncii, de a construi sisteme incluzive de educație, formare și bunăstare și de a promova locuri de muncă de calitate ca piatră de temelie a creșterii economice. Planurile naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții și reforme pentru a aborda provocările structurale cheie, inclusiv cele legate de tranziția dublă. În special, măsurile urmăresc să sprijine crearea de locuri de muncă și tranziția către noi sectoare și tipuri de locuri de muncă, să îmbunătățească eficiența reglementărilor și instituțiilor pieței muncii și să consolideze integrarea pe piața muncii a grupurilor cu participare mai scăzută pe piața muncii, inclusiv a femeilor. Pe termen mediu, mecanismul pentru redresare și reziliență va face piețele forței de muncă din UE să fie mai bine pregătite pentru când va lovi următoarea criză. 

   4. Sănătate 

 

    Pandemia de COVID-19 a scos la iveală slăbiciuni structurale ale sistemelor de sănătate din UE, iar reformele și investițiile sunt necesare pentru a consolida capacitatea, calitatea și reziliența sistemelor de sănătate. Astfel de reforme și investiții nu numai că vor pregăti UE pentru viitoarele crize de sănătate, ci sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere o cerere tot mai mare de asistență medicală rezultată din cauza îmbătrânirii semnificative a populației UE. Statele membre și-au manifestat un angajament ferm față de îmbunătățirea sistemelor de sănătate prin includerea unor măsuri în planurile lor, de exemplu, pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare, prevenirea la nivel superior, creșterea calității diagnosticării și tratării pacienților, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății și modernizarea unităților de sănătate.

   5. Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice

 

    Tranzițiile digitale, demografice și ecologice în curs impun administrațiilor publice să facă transformări organizaționale, tehnologice și culturale. De asemenea, pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea ca administrațiile publice să răspundă mai rapid la noile probleme și solicitări din partea cetățenilor și a întreprinderilor. Facilitatea pentru redresare și reziliență oferă statelor membre resurse fără precedent pentru a efectua investiții și a implementa reformele necesare pentru a îmbunătăți performanța administrației publice. Statele membre au inclus în planurile lor măsuri de investiții care urmăresc să pună în aplicare furnizarea de servicii orientate către cetățeni sau să pună în aplicare mecanisme pentru a asigura calitatea și accesibilitatea serviciilor publice și reforme care vizează îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor, simplificarea proceselor sau îmbunătățirea calitatea managementului financiar public. 

   6. Educaţie 

 

   Sistemele de educație și formare din UE se confruntă cu provocări cheie care riscă să persistă sau să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19. Este necesară o acțiune structurată pentru a facilita redresarea și pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării. Facilitatea pentru redresare și reziliență va promova investiții și reforme la scară largă în educație, care au potențialul de a avea un impact pe termen mediu și lung. Statele membre au ales să folosească Facilitatea pentru a sprijini calitatea, incluziunea și eficacitatea educației, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor lor de învățământ, cu un accent puternic pe educația digitală, și pentru măsuri specifice pentru a compensa pierderile de învățare rezultate din pandemie.