Ofsaid!

   Pauza competițională ne dă prilejul să umblăm un pic la statistică. Puțin mai mult decât de obicei, mai ales că avem și rezultatele finale și oficiale ale sezonului regulat. Cele treizeci de etape încheiate nu de mult au consfințit un număr de 562 de goluri în 240 de jocuri, adică o medie cu puțin peste 2,34 goluri/meci.

   Dacă descoasem mai mult clasamentul după 30 de etape vom vedea că au fost 63 de jocuri încheiate la egalitate, 70 de jocuri încheiate cu victoria oaspeților, iar restul de 107 jocuri s-au încheiat cu victoria majorității suporterilor care ar fi trebuit să fi fost în tribune. Dacă faceți totalul punctelor obținute pe teren și totalul punctelor din clasament veți observa o diferență de nouă puncte, adică exact numărul de puncte extrase de federație din contul sibienilor.

  Din altă perspectivă putem vedea că echipa cu cele mai multe victorii este CFR (20) la polul opus situându-se Mioveni (4); echipele cu cele mai multe meciuri egale sunt Botoșaniul și Chindia (11) iar cu cele mai puține sunt CFR și Petrolul (3); cele mai puține înfrângeri le are Farul (4), iar cele mai multe sunt în dreptul Mioveniului și, surpriză, Petrolului (16). Cele mai multe goluri înscrise le au primele două clasate; Farul și CFR (54) în contrast cu echipa din Pitești care are cele mai puține (21). Cele mai puține goluri primite le are Moldovan (26), portarul Rapidului (singurul portar din campionat prezent în lotul național în această perioadă)  nelipsind nici o secundă de pe teren. Cele mai multe goluri au poposit în poarta Mioveniului (45).

   Să trecem și la faza a doua a campionatului. Despărțirea celor mai bune echipe de cele mai slabe a dus nu numai la meciuri mai echilibrate, ci și la un procent mai mare de puncte ce au revenit gazdelor. E drept că toate echipele gazdă au fost mai bine clasate decât oaspeții. Cele cinci victorii ale gazdelor și trei meciuri nule nu au adus prea multe schimbări în cele două clasamente. În cel mai important nu a adus chiar nici una. Doar decalajul dintre lideră și urmăritoare s-a mărit. FCSB - Univ. Craiova 1-1 pe muchie; CFR - Rapid 2-2 cu năbădăi; Farul - Sepsi 2-1 cu noroc; Voluntari - Hermannstadt 1-1 cu semințe; Petrolul - UTA 1-0 oare de ce?; Botoșani - Chindia 1-0 chinuit; 48 - Mioveni 3-0 real; „U” - Argeș 2-0 cu felicitări.

   În privința fazei etapei, cea de la ofsaidul care a anulat un gol clujenilor (un gol pe care nu l-ar fi meritat) părerea mea este că a fost ofsaid. Majoritatea celor care au judecat faza au considerat jucătorii implicați ca niște jaloane, adică perpendiculari pe suprafața gazonului. Vă rog să observați că toți jucătorii Rapidului sunt înclinați către stânga (spre centrul terenului) iar jucătorul CFR-ului este înclinat către poarta Rapidului. Dacă filmarea s-ar fi făcut exact de pe linie acest lucru ar fi fost mult mai vizibil. Deci călcâiul ultimului jucător rapidist este cu siguranță mai departe de linia porții decât umărul jucătorului clujean (ar putea avea chiar și jumătate de metru cum arată VAR-ul).

   Mai lipsesc clasamentele, așai? Păi, cum am mai spus. Nu are rost să înșir în clasamente numărul de victorii, de meciuri egale, de înfrângeri, de goluri marcate sau primite deoarece acestea nu mai au nici un rol. Tot ce contează sunt numărul de puncte (la mine sunt cu virgulă pentru că așa vor fi și în clasamentul final), iar în caz de egalitate contează doar ordinea echipelor de la finalul primei părți a campionatului (Farul, CFR, FCSB, Univ. Craiova, Rapid și Sepsi la grupa mare).

   În lupta pentru titlu: 1. Farul 35p; 2. CFR 32,5p; 3. FCSB 29,5p; 4. Univ. Craiova 28p. 5. Rapid 27p; 6. Sepsi 21p

   La retrogradare: 1. „48” 23p; 2. Petrolul 21p; 3. „U” 20p; 4. Botoșani 19p; 5. Voluntari 18p; 6. Hermannstadt 17p; 7. Chindia 16p; 8. UTA 13,5p; 9. Argeș 13,5p; 10 Mioveni 11p.

   Cu un gând bun către naționalele României am fi vrut să închei aceste rânduri, dar primele două rezultate ale acestora (0-4 în Norvegia la sub 19 ani unde mai avem în grupă Franța și Irlanda de Nord și 1-3 în amicalul din Italia la sub 18 ani) mă cam dezumflă. La ora la care scriu este gata să înceapă meciul Portugalia - România din Elite League U20 (competiție europeană unde avem până acum o victorie și trei înfrângeri).

   Opriți războiul!

   

    

A venit toamna... fotbalistic vorbind

       După ce am transpirat pe planșele sălilor de scrimă trăgând meci după meci și atac după atac pentru un buchet de medalii care nu a avut chiar atâtea fire galbene, albe și arămii pe câte ne-am fi dorit, după ce ne-am răcorit în apele mondialeleor și europenelor de natație ițind un nou superperformer român ieșit din neant și producând admirație, după ce ne-am murdărit pe zgura pariziană și ne-am întins pe imașul londonez cu rezultate când mai bune când mai rele, culminând cu semifinala de pe „Centre Court” și în timp ce Alpii și Pirineii pregătesc sosirea pe Champs Elisee probabil a aceluiași fenomenal sloven în acelaș tricou galben, iată că sportul rege ne înfierbântă comentariile și scrutăm cu speranță și decretăm cu argumente cum va arăta în primăvară topul după primele 30 de etape.

    Săptămâna viitoare vom lovi pentru prima oară balonul rotund într-o nouă ediție a campionatului românesc cu același hulit Burleanu la FRF și controversat Iorgulescu la LPF. Cine va fi campioana? Cine va juca la anul în Europa? Cine va retrograda? Cine va fi golgeter? Cine va debuta la națională în tricou? Cine va îmbrăca treningul lui Edi Iordănescu? Sau al lui Mutu? Cine?, cine?, cine?...

   Până atunci să salutăm speranțele pe care ni le-a lăsat Dan Petrescu după primul meci oficial al sezonului al unei echipe românești, să aruncăm o privire peste rezultatele din pregătiri ale combatantelor, să analizăm transferurile efectuate, să privim peste țintarul tras mai mult sau mai puțin la sorți (uneori lovit cu pumnul), să stăm cu picioarele în apă rece și cu un coif confecționat din Gazeta de Nord - Vest pe cap, în ogradă, până om avea și noi un ștrand pentru sătmăreni.

   Până atunci să ne îngrijim copiii și nepoțeii pentru că dom' primar reabilitează creșele în iulie, iar în august personalul pleacă în concediu (există un exemplu concret în acest sens). N-o fi el cel care trebuia să verifice asta dar tot trebuie să-i atragem atenția asupra unor anomalii ce se petrec în ograda lui. Noi om merge cu copiii la meciuri că tot nu se mai mănâncă semințe. Am auzit că nici nu se mai înjură.

   Una peste alta trebuie să recunoaștem că avem niște performanțe impresionante în sport, nu și în fotbal, performanțe care nu se datorează unui minister de profil. Poate am putea accepta efortul palid al COR-ului, dar nici acela nu s-a ridicat la nota 5. Ceea ce am obținut pe planșe, în bazine, pe terenuri (în aer liber și în săli), pe saltele (eventual tatamiuri), pe șosele, pe pârtii sau pe munte, s-au reușit în marea lor majoritate prin eforturi individuale sau în grupuri mici, dedicate.

   Regresul atletismului și al gimnasticii, pe de o parte, al boxului și parțial al canotajului (aici vreau să mă refer la toate ambarcațiunile cu tracțiune musculară) pe de alta, ar putea găsi o explicație în zicala „omul potrivit la locul potrivit”. Acolo unde s-au obținut rezultate au fost puși în fruntea federațiilor, în componența acestora și promovați ca antrenori nu numai foști sportivi de performanță ci și buni manageri și, mai ales, integri din punct de vedere moral.

   Un contraexemplu am putea vedea la fotbal, unde Rapidulețul meu, s-a pricopsit cu un Mutu. Mutu ca fotbalist a fost un mare talent dar bunul simț nu-l prea caracteriza. Nici studiul nu-i este pe plac. Cum ar putea fi atunci un bun antrenor? Părerea mea este că Rapidul l-a acceptat doar pentru a mai detensiona relațiile cu federația (Mutu fiind proaspăt debarcat de la under 21 pentru nereușite, mai pe șleau spus, era omul federației). Păi dacă relațiile cu federația au redevenit încordate de ce să-l mai ținem? Și dacă avem motive contractuale să-l ținem de ce nu-l facem sursă de venit? Îi lăsăm salariul și îi promovăm doar imaginea. Ca portdrapel sau mascotă. O să-mi spuneți că-i dinamovist. Păi n-a jucat decât vreo șase luni la Dinamo. E argeșean, dar n-a luat decât 10% din talentul lui Dobrin, 5% din seriozitatea lui Dani Coman, vreo 30% din ambiția lui Bebe Barbu și 90% din miștocăreala lui Cornel Penescu). Cam atât.

   Opriți războiul.

Un scandal așa, ca să fie...

   Am văzut meciul de hochei Ungaria - România din ultima etapă a Campionatului Mondial (seria a doua valorică, WCH 1A). După cum am scris pe site-ul www.gazetanord-vest.ro încă dinaintea disputării jocului, România era deja retrogradată și Ungaria promovată. Orice acuzație de blat își pierde sensul. Imediat după terminarea jocului, stream-ul pe care urmăream meciul și-a încheiat transmisia așa că n-am avut cum să văd faza cu imnul secuiesc. Dar...

   Dar când au învățat ungurii din tribună imnul secuiesc? Dar de ce este vorba de blat dacă pe nimeni nu interesa rezultatul final? Dar de ce pe lângă etnicii români și maghiari născuți în România mai erau o grămadă de etnici slovaci, cehi, ucrainieni, ruși și un canadian, născuți care pe unde și naturalizați români? Dar de ce să nu-mi cred confratele de la TVR, Hossu Longin, aflat în tribune care spunea că numai galeria venită din secuime a cântat imnul secuiesc, nu și jucătorii? Dar de ce n-am avut în galerie și bucureșteni, brașoveni... ... sătmăreni?

   Știați că în ultimii doi ani campioana Ungariei la hochei a fost S.C. Miercurea Ciuc (4-2 în finala cu Corona Brașov în 2020-2021 și 4-1 în finală cu Ferencvaros anul acesta)? Asta fără a uita să participe și în Campionatul și Cupa României. Până în urmă cu doi ani exista pe lângă Campionatul Ungariei și o Cupă MOL la care participau formații de top din Ungaria și România și formații în afirmare din Slovacia. Cupa s-a desființat și trei echipe românești din patru (Steaua a renunțat) au rămas să joace în campionatul vecinilor. Este vorba de Corona Brașov (supranumiți Lupii), ACSH Ghiorghieni și SC Miercurea Ciuc.

   Componenții lotului s-au deplasat către tribune pentru a mulțumii micii galerii care i-a susținut pe parcursul întregului turneu. Era un semn de respect. Nu zic că nu au fost voci care s-au alăturat celor din tribune inclusiv când au cântat imnul secuiesc. Nu cunosc textul acestui cântec să-mi dau seama dacă este antiromânesc, dar oricum nu toată echipa a fost implicată. De la asta și până la a câștiga capital politic câțiva sătmăreni care votează pe plan județean și local legi care afectează mândria de a fi român, care afectează cultura, tradiția și sentimentele celor mai mulți dintre noi (indiferent de etnie) e cale lungă. E un gest cozmetic, cum ar fi spus lingvistul August Scriban prin 1939. Mai nou i-aș spune ipocrizie.

   Nu același lucru am simțit (m-am revoltat atunci) acum câțiva ani când o întreagă echipă de juniori a României a cântat imnul Ungariei tot după o înfrângere în fața vecinilor noștri. Am salutat atunci sancțiunile generale drastice luate împotriva lotului și a federației. Acum cred că ar fi natural să fie pedepsiți doar cei câțiva jucători implicați direct (dacă au fost implicați și dacă imnul are un mesaj antiromânesc), dar să nu li se taie capul.

   „Of! Fotbal unde ești? / În Giulești, Giulești, Giulești.” spunea un vechi refren din galeria rapidistă. Acolo se iubește, se suferă, se acuză și se iartă mai abitir ca oriunde. Era în Cișmigiu un colț al chibiților unde se strângeau rapidiști, dinamoviști, steliști și progresiști și discutau în contradictoriu până se stingea lumina. Și cea naturală și cea a vechilor felinare electrice. Fără înjurături, fără bătăi. Apoi lumea pleca acasă după ce și-a spus oful. Ce timpuri?

   Derbiul etapei e din nou în Ardeal. După ce au rămas fără visuri de încoronare oltenii vin în Gruia cu gândul la locul doi. Așa ar fi frumos, dar cred că meciul de duminică seara de la ora 20,30, depinde foarte mult de rezultatul din semifinalele Cupei României. La ora la care scriu aceste rânduri nu știu cine este cea de-a doua finalistă. Dacă este Craiova, CFR-ul are o sarcină mai ușoară.

   Celelalte două partide din Grupa Campionat nu prea par interesante decâ dacă apar surprize de genul Argeșul bate pe litoral (sămbătă ora 16,30). Nu cred că FCSB-ul își permite să trimită visători pe teren sâmbătă de la ora 21 în meciul cu Voluntari.

   Cele trei meciuri din Grupa Retrogradare programate în aceeași zi și l-a aceeași oră s-ar putea să nu afecteze asupra clasamentului în ceea ce privește disputa pentru barajul pentru barajul (iterație intenționată) pentru Cupa Confederației. Ceea ce am afirmat este valabil doar dacă Sepsi câștigă Cupa României a cărei finală se joacă după încheierea campionatului. Ar fi încurcătură mare. De-ale FRF-ului și LPF-ului. Deci 48 - Sepsi, Mioveni - Rapid și Academia - Botoșani se dispută luni de la ora 20,30. Pe parcurs om vedea ce(?) și cum(?). 

   Jocurile fără implicații sunt vineri. Chindia - Gaz Metan (ora 17,30) unde dacă apar surprize apar și suspiciuni. Probabil arbitrajul ar fi cel mai încriminat și prin arbitraj federația. La Dinamo - UTA (ora 21,30) orice rezultat este ok dacă nu sunt surprize la Ploiești (cred că acolo joacă nomazii).

   Opriți războiul!

   

Al cincilea egal

     „Ai vrut egal? Poftim egal!” mi-a trântit unul dintre cei care, ca și mine, au impresia că părerile lor contează. Totuși, șapte etape, adică 56 de meciuri și doar cinci rezultate de egalitate...!? O caracteristică aparte a etapei ce s-a încheiat luni ar fi numărul mare de victorii ale gazdelor (șase), Până la urmă, cinci dintre ele au fost nu numai previzibile ci și aproape sigure dacă ne gândim că primele trei clasate din grupa campionat au jucat acasă și cele două retrogradate au evoluat în deplasare.

   Deci o etapă normală. Până și egalul de la Ploiești dintre Chindia și favorita mea este un rezultat normal. Din păcate pentru dinamoviști acest egal le-a luat și ultima speranță de a mai prinde locul 13, loc care le-ar fi ferit de un baraj împotriva Sibiului sau a Clujului. Asta pentru că în ultima etapă târgoviștenii joacă cu Mediașul.

    Au mai rămas trei etape în grupa campionat și două în grupa retrogradare. În bătălia pentru titlu se cunosc echipele care vor urca pe podium dar nu și ce treaptă va ocupa fiecare. Ardealul are prima șansă, capitala a doua și Oltenia a treizecea. Adevărul este că numai ultimele două dezvoltă un fotbal de calitate, dar pragmatismul primeia este cunoscut. La oricine pot apare sincope. La olteni cadența ar putea face minuni tocmai datorită caracterului lor mândru și ușor infatuat. La bucureșteni există un Becali. La transilvăneni ar putea apare leșinul din cauza oboselii sau a bătrâneții (nu numai a jucătorilor ci și a jocului). În grupa asta cred că și locul șase este deja adjudecat.

   Încrâncenarea pentru supraviețuire cred că a luat sfârșit. Despre Clinceni și Mediaș se știe de mult. Despre Dinamo și Chindia am aflat acum. Unii ar spune că dâmbovițenii ar mai avea șanse. Trebuie să le spun că UTA e la șase puncte și jumătate de ei, iar Mioveniul, chiar dacă pierde cele două jocuri cu UTA și Rapid, vor păstra totuși locul 12. Vă spun mai încolo de ce.

   Hai să disecăm etapa! Cum gândeam, ultimele trei etape ale sezonului programează și cele trei mari derbiuri a căror rezultate vor stabili campioana, vicecampioana și medalia de bronz.

   Primul mare răspuns îl vom primi duminică seară după ce se încheie Universitatea Craiova - FCSB (19,30 ora de începere a jocului). Cică va fi un nou record de spectatori în Bănie. Am putea flecări despre ce se întâmplă dacă... Dar are rost? Ce-o fi o fi numa joacă faină să fie!

   Partida de la Pitești de sâmbătă seară (20,30) ar putea învolbura discuțiile despre șansele Clujului. Eu personal nu cred că se va întâmpla asta. Cred că doar cele trei întâlniri directe ale trioului vor elucida enigma.

   Ambițiile lui Hagi și ale lui Ciobotariu au litoral liber de exprimare sâmbătă de la ora 17,30. Scăpați de furcile caudine cei doi se vor ataca succesiv, căutând fiecare punctele nevralgice ale celuilalt. Cred că marinarii au mai multe șanse.

   De dincolo, din partea cu regrete a clasamentului, se distinge partida de luni, ora 20,30, de pe stadionul Rapid - Giulești, unde gazdele vor încerca să demonstreze că la Ploiești a fost doar un relaș după turul de forță. Oaspeți le sunt juveții pașoptiști care sunt oricând în stare să producă avarii. Sper că nu și acum.

   Două partide în care gazdele sunt favorite sunt cele de vineri, ora 20,30 de la Botoșani și duminică, ora 14,30, de la Sf. Gheorghe. Oaspeții, Dinamo respectiv Chindia, par resemnați.

   O partidă în care egalul pare plauzibil se dispută sâmbătă de la ora 15 la Arad. Plauzibil dar nu și obligatoriu. S-ar putea ca Mioveniul să nu se poată ridica la presiunea adversativă pe care o va recepta din partea publicului iar gazdele să dea satisfacție presiunii plăcute venită din tribune.

   Toată lumea credea că Gaz Metan și Academica nu vor mai obține nici un punct până la sfârșitul prezentului campionat. Iată că nu e chiar așa. Vineri de la ora 17,30, în deschiderea etapei a opta din primăvara fotbalistică, la Mediaș, una din cele două echipe, poate chiar amândouă, va obține puncte sau vor obține punct.

   Stop război!

Câteva considerente înainte de returul Grupei Campionat

CFR Cluj: Pentru echipa din capitala Ardealului primăvara a debutat cu o astenie inexplicabilă pentru unii sau perfect explicabilă pentru alții. Depinde cum privești lucrurile. Cât timp iarna își mai arăta tentaculele peste tâmplele Carpaților, ceferiștii au mai adunat 7 puncte (două victorii și un egal), dar ultimele două partide, cele disputate tocmai cu contracandidatele aflate oarecum la o distanță apreciabilă, au adus un joc în derută (cel cu oltenii) și un joc în suferință (cel cu bucureștenii). Adică zero puncte. Dacă arăți cu degetul numai spre Petrescu nu este suficient. El este principalul vinovat (strategia lui motivațională tocmai s-a întors împotriva echipei), dar i-aș mai adăuga și pe cei cu pixurile și telefoanele  din birouri. N-aș lăsa nici scormonitul insistent al presei la o parte, dar asta le este menirea. Finalul își va găsi totuși răspunsuri doar la grajduri unde armăsarii tind să devină mârțoage.

 FCSB: Patru victorii și o înfrângere (acasă cu oltenii) le-au adus bucureștenilor posibilitatea să declare că sunt la mâna lor, adică dacă vor obține numai victorii câștigă titlul indiferent de ce fac celelalte echipe. Același lucru l-ar putea spune și clujenii, dar forma de moment spune altceva. Acel „dacă” din fraza de mai sus nu se referă doar la întâlnirile cu principalele rivale, ci și la cele cu nebăgatele în seamă din Voluntari, Constanța și Pitești. Orice sincopă fracturează „mâna lor”. E adevărat că același lucru este valabil și la contracandidate. La echipa din „Cetatea ciobanului Bucur” domnește un alt cioban, Becali, cioban ce ar putea oricând să distrugă tot ce au construit până acum banii lui. Să sperăm că va prima competiția sportivă și cel mai bun să câștige.

Universitatea Craiova: Cea de-a treia candidată la titlul de campioană are și ea șanse reale și, ținând cont de cele ce am spus mai sus, chiar dacă nu depinde numai de ea, ne-am putea trezi cu prazul deasupra cepelor. Să nu uităm totuși de capriciile ce-i apucă din când în când pe componenții echipei din Bănie. Și mai e un element care, după părerea mea, ar trebui să-i motiveze, dar după părerea celor mai mulți analiști ai fenomenului sportiv îi îngreunează. Este vorba de lupta pe două fronturi, Universitatea Craiova fiind singura dintre cele trei calificată în semifinalele Cupei României. Prin jocul lor frumos, deschis, bazat pe atac au obținut la rândul lor patru victorii în tur, singura înfrângere fiind la Voluntari.

Voluntari, Farul, Argeș: Voi trata cele trei echipe de pe același plan chiar dacă fiecare au caracteristici individuale sau, cuplate două câte două, interese similare. Toate trei sau liniștit în ceea ce privește lupta pentru podiumul campionatului. Argeșul și Voluntariul mai luptă, chiar între ele, în cupă. Voluntariul și Farul au doar câte trei înfrângeri în tur. Farul și Argeșul au doar câte o victorie în tur.

   Ca privire generală asupra Grupei Campionat este de remarcat faptul că din cele cincisprezece meciuri disputate în tur o singură partidă s-a încheiat la egalitate (Farul - CFR), restul încheinduse la diferențe de unul, două, trei sau chiar patru goluri (FCSB - Voluntari). Această constatare dă dreptate celor care promovează această metodă de disputare a finalului de campionat. După cum se vede crește spectaculozitatea jocurilor, o singură partidă încheindu-se fără gol.

   În ceea ce privește Grupa Retrogradare trebuie să atragem atenția că aceasta nu se dispută după sistemul tur retur ci într-o singură manșă după o schemă acasă/deplasare determinată de FRF și/sau LPF în funcție de locul ocupat în clasament în sezonul regulat.

   Aici vom scoate în evidență doar lupta pentru ocuparea primelor două locuri ce duc la un baraj pentru a ajunge în final în copetiția europeană Conference League și lupta pentru evitarea locurilor 13 și 14 care duc la barajul pentru evitarea retrogradării. De remarcat și aici numărul scăzut de meciuri egale, trei, din cele 40 de partide disputate. Quot erat demonstrandum.

   În prima luptă sunt angrenate Rapid, Sepsi și Botoșani (câte una din cele trei regiuni istorice). Cele cinci victorii consecutive ale giuleștenilor le dau un moral asupra celorlalte două. Mai au de jucat cu locurile opt (chiar în această etapă), 10, 12 și 13. Sepsi a avut și ea un parcurs fără înfrângere obținând patru victorii în cele cinci etape de până acum. Mai au de jucat cu locurile șapte (cum spuneam mai sus, în această etapă), 10, 13 și 16 în ultimele patru etape. Botoșaniul are două înfrângeri și trei victorii până acum, dar are finalul cu meciuri mai ușoare, adică cu 10, 12, 14 și 15.

   Nu înțeleg de ce nu se fac clasamentele cu jumătăți de puncte, acolo unde este cazul, ci se oferă bonusuri care de fapt sunt false. Parcă am fi în politică. Îți dau ceva ce n-ai și nici nu vei avea! Să lămurim puțin lucrurile. Voluntari, Sepsi, 48 Craiova, Mioveni, Chindia și Dinamo au de fapt cu jumătate de punct mai puțin dect arată clasamentele

   Să ne uităm un pic peste etapa din această săptămână.

   Meciul șoc al etapei se dispută la Voluntari (duminică de la ora 19) unde tot sudul țării și o parte din est așteaptă ca schemele lui Ciobotariu să dea peste cap argumentele motivaționale îmbătrânite ale lui Petrescu. Să nu uităm totuși că Voluntariul se uită acum mai mult spre Cupa României decât spre Campionatul României. Ceea ce-i dă un aer de VN (viteză normală pe calea ferată) CFR-ului.

   FCSB-ul se află într-o situație un pic mai dificilă la Constanța, luni de la ora 21, unde gazdele au de spălat niște rușini recente (meciurile cu FCSB, Voluntari și, mai ales, Craiova) și nici nu au alte preocupări. Cred că va fi cel mai spectaculos meci al etapei.

   Universitarii craioveni au cel mai ușor meci dintre cele șase din Grupa Campionat. Precis că argeșenii vor intra pe teren luni, de la ora 18, cu gândul la returul din Cupa României și nu vor fi prea atenți la incursiunile cavaleriei ușoare (Gustavo, Baiaram) sau pătrunderii în forță a tancurilor (Markovici, Ivan) din Bănie. Dar și oltenii au un retur de cupă... Printre altele aș remarca penibilitatea arbitrajului ce i-a avantajat miercuri la Sf. Gheorghe.

   De departe cel mai atractiv meci al etapei aceasta din Grupa Retrogradare este întâlnirea de pe Rapid-Giulești (sâmbătă de la ora 21). O victorie a gazdelor ar elucida problema ocupantei locului șapte. Sepsi nu cred că și-a luat gândul de la o prezență în finala Cupei României, dar nici nu cred că-și vor menaja forțele pe cel mai nou stadion al țării.

   După cum rezultă și din analiza Grupei Retrogradare, placa turnantă a acestei competiții este echipa olteană. Pașoptiștii sunt singurii care mai au de jucat cu cele trei echipe ce-și dispută primele două locuri (cu iz european). Prima dintre ele este echipa din Botoșani, pe care o va întâlni luni, de la ora 15,30 în deplasare.

   UTA - Chindia (sâmbătă de la 13,30) este jocul care ar putea oferi nomazilor din Târgoviște iarba fermecată pentru a mai avea șanse să evite barajul. Pentru textiliști un banal egal n-ar fi un dezastru.

   Clinceni - Mioveni (vineri, 17,30) și Gaz Metan - Dinamo (tot vineri, 20) sunt două partide cu final cunoscut. Din păcate Dinamo nu prea mai poate scăpa de acest nenorocit loc 14, loc care le va face ca în barajul de menținere în primul eșalon să dea piept cu U. Cluj sau Hermanstadt, echipe cu pretenții. Locul 13 ar fi un pic mai norocos, adversar în baraj putînd fi Slobozia sau Chiajna. Greu de ajuns pe 13 deoarece târgoveștenilor le-ar fi suficientă victoria din jocul cu Gaz Metan dacă Dinamo nu obține 12 puncte în ultimele patru jocuri (Botoșani, UTA, Gaz Metan și Academica, nu neaparat în această ordine).

   E timpul minunilor!

O seară în Giulești

    Textul de mai jos cu titlul de mai sus au fost scrise în toamna lui 2010 la un meci de cupă cu Petrolul.

   Potcoava! Un local crescut dintr-o dugheană chiar în polii vechii potcoave a Giuleştiului, al cărei magnetism atrăgea odinioară, duminică de duminică, atât pe acarii şi frânarii din spatele tribunei a doua, cât şi pe actorii Teatrului Giuleşti, aflat îndărătul singurei peluze de pe acea vreme, astăzi moartă. Aşadar Potcoava, devenit între timp local cu pretenţii, unde bucătăria, ce poartă amprenta unei şcoli cu ştaif în argoul bucureşteanului sadea, e plină.

    Lume bună, rafinată. Aproape la tot pasul îţi vine să saluţi o cunoştinţă, abia apoi te dumireşti că numai tu îi cunoşti pe ei, nu şi ei pe tine. Îi vezi zilnic pe ecranul plasmei fortificând conturile mogulilor prin legea audienţei. Caut şi eu un Tolontan, un Buzărin sau un Mircea M. Ionescu să mă bag în seamă, dar nu-s p-aici. În sfârşit dau ochii pentru câteva secunde cu Cristi Costache, fostul ofiţer de presă al Rapidului (actual director de nuştiuce la acelaşi Rapid). Astfel m-am legitimat şi eu, în ochii mei, că am ce căuta acolo.

   Gata! Peste o oră începe meciul şi trebuie să retrăiesc clipele din copilărie când mă prezentam la joc cu mult înainte de începerea acestuia. Intru. Masa presei nu mai este la locul ei. Cu doar doi trei ani în urmă, din dreapta treptelor ce duceau spre tribuna oficială, puteam privi deasupra noastră şi mă desfătam cu chipurile relaxate ale unui Colea Răutu sau Florian Pitiş. Nu mai sunt. Nu mai sunt nu numai datorită faptului că masa presei s-a mutat în stânga, ci şi pentru că loja lor s-a mutat undeva deasupra, în eternitate, unde străjuiesc asupra spiritului Rapidului pe care l-au moştenit şi l-au lăsat moştenire.

   Începe meciul. Acordurile Imnului Rapidului (text şi muzică Victor Socaciu) tocmai s-au stins. Miron (un prieten sătmărean) adus mai mult cu forţa pe un teren unde se joacă fotbal, îmi spune că n-a crezut că va fi atras de ceea ce vede şi aude. Lăsând la o parte "scandările de bun găsit şi de bun sosit" dintre rivalii de o viaţă, "găzarii" şi mai ales "frânarii" au fost superbi pe tot parcursul jocului. Prin minutul 18, la doi zero, mi-l pomenesc pe Miron spunând "echipa noastră joacă mai bine!". Tac şi încerc să nu-mi citească pe chip satisfacţia ce mă copleşea la gândul că poate tocmai s-a mai adăugat un exemplar la numărul de rapidişti de pe mapamond.

   Pauză. 3-0. Căpitanului Rapidului, Costin Lazăr, tocmai i se năştea al doilea fecior, Nicolas Adrian. Avea să afle după meci. Noi, abia a doua zi. Voie bună în tribune, dar şi în loje. George (îmi permit să-i spun aşa lui Copos în virtutea celor câteva luni de foşti colegi de cancelarie la Liceul din Tăşnad şi a "lecţiilor" de tenis pe care mi le-a cam predat pe terenul înfiinţat la dorinţa lui în curtea aceluiaşi liceu), nu-şi putea ascunde satisfacţia unui joc deosebit al celor pentru care cheltuieşte anual circa 6-7 milioane de euro.

   Un Cola şi nişte floricele de porumb deosebesc atmosfera de azi de cea cu Ci-Co şi seminţe de floarea soarelui (mai rar de dovleac). După 4-0 arbitrul meciului se apropie de al patrulea oficial şi îi şopteşte oarece. După nici un minut revine pe marginea terenului şi sub pretextul unor indicaţii preia setul de cartonaşe uitate probabil la vestiar în antract şi îl strecoară în buzunarele echipamentului. "Uf! Bine că nu au fost probleme majore" cred că-şi închipuie Ionel Ivan şi totodată mi-aduc aminte că am păţit ceva similar pe teren la Abatorul în urmă cu vreo 15 ani. A doua zi mi-am dat seama că presa nu a remarcat incidentul. Oare cum ar fi reacţionat?

   La plecare simt o umbră în spatele meu care doreşte să se ascundă. Era George ce încerca să treacă neobservat de barajul de fotoreporteri, cameramani şi redactori. Din păcate "Înălţimea mea" de un metru şi ceva și suplețea lui Miron nu i-a permis să ducă la bun sfârşit intenţia. După 5-0 cred că a fost doar orgoliul la mijloc. A doua zi, în drum spre Satu Mare, savuram momentele petrecute şi îmi imaginam cum am să le descriu prietenilor, adică vouă, noua experienţă din templul giuleştean.

   Să revenim în 2022. Etapa a treia din cele două grupe (pentru titlu și pentru retrogradare) în care s-a divizat primul nostru eșalon fotbalistic are, pentru fiecare din ele, un cap de afiș și cel puțin câte un meci cu rezultat cunoscut. La perdanți chiar două. Dacă în grupa izbânditorilor trei din primele patru echipe clasate joacă acasă, la perdanți cinci din primele șase echipe joacă acasă. La o asemenea distribuție ne-am putea aștepta la cel puțin șase victorii ale gazdelor. CFR, UTA și Sepsi nu prea au cum să se încurce. Despre restul mai vorbim.

    Derbiul etapei cu siguranță se dispută pe Arena Națională, duminică de la ora 19. Orice rezultat ne dă cel puțin o certitudine. O victorie a gazdelor (FCSB) ne dă certitudinea că oltenii nu mai pot visa mai mult de locul trei, dar și pentru acela trebuie să lupte. Pe de altă parte o victorie a celor ce Fac Ce Spune Becali ne va face finalul de campionat mai palpitant, bucureștenii fiind la mâna lor pentru a se încununa. Un rezultat de egalitate ar trimite aproape sigur tricourile de campioni în Ardeal și titlul de vicecampioni în Pipera, iar o victorie a celor de la Univ. Craiova ar defini ocupantele podiumului, interesantă urmând să rămână doar lupta pentru ordinea de pe treptele inferioare ale platformei premianților.

   La Cluj, în Gruia, luni de la ora 21, meciul de închidere al etapei ar trebui să consființească victoria gazdelor (CFR) în fața saturaților din Regat (FC Argeș). Dar mai știi? Mingea tot sferică e și la noi, în Transilvania. Nu și-ar ierta Petrescu o sincopă în fața lui Prepeliță.

   Pe Voluntari și Farul nu le despart decât un loc în clasament și două puncte în top în favoarea primeia. Jocul de sâmbătă de la ora 17,30 le dă prilejul marinarilor să treacă în fața marinarilor de uscat (apropo de ancora de pe blazonul ilfovenilor). Hagi ar trebui să demonstreze că numeroșii lui internaționali merită laude. Sau... au obosit...?

   Prima partidă oficială de pe stadionul Rapid, la care sper să mă aflu și eu în tribune, se va desfășura sâmbătă de la ora 20,30. Ar fi fost derbi chiar dacă nu ar fi fost un început. Ce naiba! Doar joacă primele două clasate. Faptul că meciul se desfășoară la cea de-a doua clasată întărește termenul de derbi. Prima clasată, FC Botoșani, prin antrenorul ei Marius Croitoru, are toată simpatia mea pentru faptul că a acceptat ca această partidă să se desfășoare în Giulești. Ar fi avut dreptul să refuze acest lucru deoarece, oficial, Stadionul Giulești nu era trecut la începutul competiției pe hârtiile federației ca gazdă pentru partide din competiție.

   Partidele dintre juveții lui Mititelu și Mioveni (vineri, 19,30) și Sepsi - Clinceni (luni, 18) nu seamănă una cu alta. Dacă în prima nu se cunoaște cine pe cine încurcă, în cea de-a doua ardelenii sunt siguri de victorie și dacă joacă doar cu români.

   Același lucru se poate spune și despre întâlnirile Chindia - Dinamo (vineri, 20,30) și UTA - Gaz Metan (sâmbătă, 12). În prima se mai speră, în a doua Gazul disperă.

   Revin cu o nouă seară în Giulești!

  

Scopul scuză extremele?

    Titlul reprezintă o persiflare a unei binecunoscute expresii care îmi provoacă repulsie din punct de vedere moral. Ce se întâmplă atunci când nu există nici un scop bine determinat, dar se recurge la acțiuni dure, extreme, care produc rău cuiva și resentimente altora? Ce se întâmplă atunci când „cuiva” înseamnă vreo 50 de milioane de oameni iar „altora” coincide cu câteva miliarde de locuitori ai planetei. 750 de milioane de „altora” sunt aici la noi, în Europa.

   Scopul, bată-l Dumnezeu,  se schimbă mereu, în funcție de nereușitele de pe front. De fapt nu prea există un scop. Este o nălucă, o himeră cu contur mereu neclar și schimbător. O vraiște-n papură ce apare și dispare după cum i-i somnul muscalului. Ceas după ceas, din zori până-n chindie, mintea-i bolnavă improvizează stratageme de distrugere. De fapt de autodistrugere. Timpul nu-l va ierta!

   Noi, toți ceilalți, ne temem că nu avem variante. De fapt sunt, dar sunt prea multe și se încurcă una pe alta. Ar trebui strânse toate aceste variante într-un bol și judecate de un cap limpede. Atenție! Capul limpede nu trebuie să fie un singur om, ci un cumul de minți ad-hoc. Un cumul neaparat eterogen.

   Hai să ne căutăm extremele noastre din bătrânul nostru campionat de fotbal. În lupta pentru campionat extremele se numesc CFR, pe de o parte, și Voluntari, Farul respectiv Argeș pe de alta. Ultimele vor juca probabil și rolul de arbitri, nu neaparat pentru titlul de campioană cât mai ales pentru stabilirea ordinii celorlalte două locuri de pe podium. În această etapă arbitri despre care vă vorbeam joacă acasă.

   În cazul luptei pentru evitarea retrogradării situațua este puțin invers, adică cele din partea superioară a clasamentului au scopul contestabil (Botoșani, UTA, Sepsi și Rapid), la extrema sudică, Gazului Metan și Clinceniului nu le mai este de nimeni tăgăduită poziția direct retrogradantă. Arbitri par a fi Chindia și juveții pașoptiști. Arbitrii ăștia ar trebui totuși să fie atenți, pentru că dacă sunt prea darnici s-ar putea trezi în vâltoarea luptei pentru evitarea locurilor ce duc la baraj, locuri pe care deocamdată se lăfăie Mioveni și Dinamo. Particularitatea acestei etape este că toate echipele de pe locurile 2 - 6 joacă în deplasare.

   Derbiul etapei implică iar echipa constănțeană. Și eu am fost frustrat că Farul n-a primit lovitura de pedeapsă în meciul cu FCSB, dar Hagi n-avea voie să se plângă de acest lucru. Fără ajutorul consistent și continuu al arbitrajelor în perioada regulată n-ar fi fost între primele șase echipe ale campionatului. Acum (sâmbătă de la ora 20,30) trebuie să demonstreze fotbal în fața actualei și probabil al viitoarei campioane, CFR.

   Partida de la Voluntari (vineri, ora 20,30) ar avea un cuvânt puternic de spus în configurația podiumului. Univ. Craiova este cam obligată să câștige dacă mai speră la titlul de vicecampioană. Egalul n-ar fi decât o cimentare a podiumului, iar o victorie a gazdelor ar duce la părăsirea interesului tău, cititorule, pentru lupta pentru locul doi și s-ar îndrepta către lupta pentru locul trei.

   Normal, la Pitești, FCSB este din nou favorită (duminică, de la ora 19), dar nu mult a trecut de când din aceeași poziție au făcut ce a spus Becali și le-a pierit zâmbetul. Au lăsat un punct întreg și încă jumătate lui Prepeliță și pitpalacii săi (sâc!).

   Capul de afiș al grupei ce dorește să se salveze de la matineu este partida de la Botoșani (vineri, ora 17,30), dintre gazde și UTA, adică primele două clasate. Ca rapidist le doresc un egal, dar, din păcate, nu toți cei care citesc aceste rânduri sunt rapidiști. Cei mai mulți doresc o victorie a ardelenilor. Nu sunt puțini nici cei care suferă pentru Botoșani.

   Un caracter aparte, în parte decisiv, are și partida din Groapa de pe Ștefan cel Mare, unde gazdele, dacă nu câștigă, își pot lua vacanță până la baraj. O victorie a dinamoviștilor în fața secuilor din Sf. Gheorghe (duminică, ora 16) ar da puțină culoare acestei zone a clasamentului.

   Cam în aceeași situație se regăsește și partida de la Mioveni (luni, ora 20,45), ba chiar mai abitir. O victorie a gazdelor în fața nomazilor din Târgoviște iar implica direct pe oaspeți. Nu prea văd un asemenea deznodământ dar, de-a lungul timpului, am observat că balonul este sferic.

   Rapidulețul meu aș dori să-mi aducă din nou momente de bucurie sâmbătă de la ora 15,30. Așa ar fi normal dacă ținem cont că adversarul, Academica din Clinceni (trebuie să mă chinui să evit cacofonia; mult s-au gândit până au găsit denumirea asta?) și-a cam luat adio de la Liga I. Sper că pentru mult timp. Sentința este valabilă până vor reuși să strângă în jurul echipei vreo zece mii de suporteri din care măcar vreo trei mii să fie prezenți la fiecare meci.

   Cenușăreasa etapei se desfășoară din nou la Mediaș (sâmbătă de la ora 12,30). Am toată stima pentru galeria ardelenilor care nu ține cont de starea precară a echipei, de jocul fără noimă și îi încurajează pe juniorii titulari din minutul 1 și până la cinci sau șase la zero. Beneficiari vor fi juveții (Asamoah, Baeten, Bauza, Ondaan, Diallo, Huyghebaert, Kovacic, Van Durmen, Marquet, Paramatti, și Sidibe) lui Mititelu. Pe Napoli l-au botezat în Jiu.

   Opriți muscalul!