Păstoritul cârlanilor

   Un nou val de tineri vor păși într-o nouă etapă a dezvoltării lor spirituale, intelectuale și profesionale. O nouă generație va părăsi porțile liceelor pentru a-și consolida drumul pe care și l-au ales sau, mai periculos, le-a fost ales. Unii abia acum scotocesc prin oportunități pentru a-și alege calea. Câți dintre ei vor reuși în ceea ce și-au propus? Câți își vor schimba pe parcurs primele imbolduri? Câți își vor depăși năzuințele? Câți vor eșua? Probabil că răspunsurile la aceste întrebări sunt numere în șir descrescător. Altfel spus foarte puțini dintre ei să fie categorisiți drept epave.

   Eminescu spunea „Dintre pasări călătoare / Ce străbat pământurile, / Câte-o să le-nece oare / Valurile, vânturile?”. Nu vreau să dau o tentă negativă acestei priviri peste umăr. Vreau doar să atrag atenția că pentru cei care acum respiră un aer cu totul nou, la altă înălțime, este nu doar un moment de sărbătoare ci și unul care le poate modela viața. Atenția și seriozitatea cu care își cântăresc aptitudinile și posibilitățile versus dorințe și îndemnuri vor fi în mare măsură decisive în dezvoltarea lor ulterioară. Tot Eminescu încheie acel strigăt de atenționare cu versurile cu adânci învățături „Nențeles rămâne gândul / Ce-ți străbate cânturile, / Zboară vecinic, îngânându-l, / Valurile, vânturile.”.

   Păstorii de până acum, părinții și profesorii din liceu, nu mai vor avea aceeași putere de îndrumare ca și până acum. Pentru cei mai mulți dintre ei nici nu este necesară aceeași încorsetare. Barza își aruncă puii din cuib pentru a-i învăța să zboare. Cei care izbesc pământul sau cei cocoloșiți nu vor zbura nicicând.

   Reforma puternică din viața lor ar putea fi momentul prielnic pentru pastori. Prin pastori numesc aici pe cei care influențează (influencer în franceză) în bine sau în rău viața unui absolvent de liceu. Sunt de obicei din afara cadrului familial și din afara mediilor pe care le frecventau tinerii înainte de absolvire. Aceștia apar de obicei în cursul ultimului an de liceu și dispar cam după un an sau doi. Au totuși importanța lor pentru că pot influența, în bine sau în rău cum spuneam, opțiunile subiectului.

   Bacalaureatul dă împlinirea. Bacalaureatul dă sentimentul că ai reușit și că vei reuși în viață. Este primul mare examen al vieții și, în mare măsură, cuprinde rezultatul muncii în primele aproape două decenii de viață. E adevărat că sunt și excepții (pozitive sau negative), dar de regulă, acest pas este definitoriu.

   După bacalaureat în fața tânărului sătmărean apare o dilemă. Pentru cei mai mulți zic, deoarece unii și-au ales calea de dinainte. Facultate, bani sau huzur? Dacă facultate, aceasta să fie umană sau reală? Dacă bani, aceștia să fie câștigați ușor sau cinstit? Dacă huzur. acesta să fie pe spatele părintelui sau al pastorului? Și așa fiecare întrebare dă naștere unui set de alte întrebări, iar timpul pentru reacție e scurt. Prea scurt.

   Îl ascultam deunăzi pe Vasile Țopa, rectorul unei universități din România, a treia ca valoare culturală acceptată din România (universitate cu extensie în Satu Mare), cum că viitorul ar fi tehnologia. Înclin să-i dau dreptate fără a uita că talentul trebuie să fie definitoriu. Arta și sportul pot fi țeluri la fel de importante ca și știința. Ceea ce ar trebui să determine conștiențele să aleagă este talentul. Foarte rar se întâmplă ca talentul să nu fie însoțit de plăcere. De iubirea de a face acel lucru.

   Nu au trecut în totalitate vremurile când bacalaureatul sătmărean trebuia să ia drumul Clujului, sau al Timișoarei, sau al Bucureștiului, sau al Târgu Mureșului, ba chiar al Iașiului, pentru a se defini. Autoritățile locale, cu pași mărunți, au adus la Satu Mare Clujul și Aradul. E loc de mai mult pentru ca tinerii absolvenți să rămână să consolideze economia, arta și sportul local. Cei mai mulți din cei plecați nu se mai întorc. Rămânem doar cu cei nerealizați și atunci când mergem la vot nu avem din cine alege!

   Opriți războiul!

Comisia Europeană a stabilit tabloul de bord pentru MRR

    În 28 septembrie a.c., Comisia Europeană a adoptat două acte delegate în contextul „Mecanismului de redresare și rezistență” (MRR), pe baza contribuțiilor din partea statelor membre, a Parlamentului European și a părților interesate: 

        1. stabilește modul în care statele membre trebuie să raporteze cu privire la performanța globală a MRR și la stadiul progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, acesta include definirea unor indicatori comuni de raportare;

        2. stabilește metodologia de raportare cu privire la cheltuielile sociale în cadrul planurilor de redresare și rezistență ale statelor membre.

   Aceste acte delegate au intrat în vigoare la 2 decembrie, ceea ce a permis Comisiei Europene să finalizeze și să lanseze tabloul de bord privind redresarea și reziliența și datele pe care le conține, inclusiv indicatorii comuni și raportarea cu privire la cheltuielile sociale.

   În acest context. miercuri, 15 decembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat tabloul de bord privind redresarea și rezistența, o platformă publică on-line menită să arate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR în ansamblu, precum și a planurilor naționale individuale de redresare și rezistență.

    Tabloul de bord este, în primul rând, un instrument de afișare transparentă a informațiilor destinate cetățenilor UE cu privire la punerea în aplicare a MRR. Acesta va servi, de asemenea, ca bază pentru pregătirea rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a MRR și a raportului de evaluare către Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru dialogul privind redresarea și reziliența dintre Parlament și Comisie.

    Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența conține secțiuni dedicate îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și secțiuni privind plățile din cadrul MRR. Pe site sunt disponibile și date specifice compilate de Comisia Europeană, cum ar fi cheltuielile pentru fiecare domeniu de politică și o defalcare a cheltuielilor verzi, digitale și sociale în cadrul mecanismului. Tabloul de bord furnizează, de asemenea, informații calitative prin intermediul unor analize tematice ale punerii în aplicare a planurilor în domenii de politică specifice.

   Tabloul de bord conține două tipuri de informații: 

   Date colectate de Comisie în cadrul monitorizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și rezistență. Acestea includ informații privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, astfel cum au fost raportate de statele membre și evaluate de Comisie. Sunt incluse, de asemenea, informații privind plățile, precum și date elaborate de Comisie, cum ar fi cheltuielile din fiecare dintre cele șase domenii de politică ale MRR și cheltuielile sociale din cadrul mecanismului, astfel cum sunt definite în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. 

   Date colectate de statele membre cu privire la 14 indicatori comuni de raportare, astfel cum sunt definiți în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. Aceste date permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune ale MRR, indicând, de asemenea, performanța globală a MRR. Majoritatea indicatorilor de raportare măsoară contribuția MRR la mai mulți piloni de politică. De exemplu, indicatorul „Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate” contribuie atât la pilonul 4 (coeziunea socială și teritorială), cât și la pilonul 6 (politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele) al MRR. Statele membre vor raporta cu privire la indicatorii comuni de două ori pe an, până la 28 februarie și 31 august. Comisia va actualiza ulterior datele de pe site-ul web al tabloului de bord până în aprilie și octombrie. Prima raportare cu privire la indicatorii comuni va avea loc pe 28 februarie 2022, după care Comisia Europeană va actualiza site-ul web al tabloului de bord până în aprilie 2022.

   Această primă versiune a tabloului de bord conține date privind planurile prezentate până în prezent de statele membre, aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei (22 de planuri până la ora actuală). Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce vor fi aprobate mai multe planuri. Jaloanele și țintele vor fi considerate ca fiind îndeplinite odată ce un stat membru a furnizat Comisiei dovezi că a îndeplinit jalonul sau ținta, iar Comisia le-a evaluat pozitiv printr-o decizie de punere în aplicare (o etapă la care nu s-a ajuns încă pentru niciun stat membru).

   Cele șase direcșii în care acționează MRR sunt:

    1. Energie verde

    Realizarea ambiției UE în materie de climă și energie va necesita un efort investițional susținut pentru a accelera desfășurarea energiilor regenerabile și a infrastructurii energetice în cadrul Uniunii. Creșterea ponderii surselor regenerabile va necesita, de asemenea, o agendă de reforme ambițioasă. Statele membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență multe măsuri dedicate energiei curate, cum ar fi investițiile în generarea de energie regenerabilă, atât în ​​tehnologiile regenerabile deja mature, cât și în soluții inovatoare, precum și reforme care vizează crearea unui mediu de reglementare stabil și adecvat. sinergiile dintre investițiile publice și private, simplificarea procedurilor administrative și adoptarea de noi sau prelungirea schemelor de sprijin existente. 

    2. Servicii publice digitale 

 

   Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public. Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii a devenit, prin urmare, o provocare cheie pentru autoritățile publice. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii, inclusiv mai multă eficiență și economii pentru guverne, cetățeni și întreprinderi. Deși soluțiile digitale au potențialul de a îmbunătăți funcționarea și disponibilitatea diferitelor subseturi de servicii publice, există încă un decalaj semnificativ pentru a atinge această viziune și obiective. Măsurile care vizează digitalizarea serviciilor publice și introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare pentru modernizarea și îmbunătățirea proceselor administrației publice ocupă un loc important în planurile naționale de redresare și reziliență. 

 

  3. Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și pentru crearea de locuri de muncă

   Criza COVID-19 a scos în evidență nevoia de a adapta în continuare instituțiile de pe piața muncii, de a construi sisteme incluzive de educație, formare și bunăstare și de a promova locuri de muncă de calitate ca piatră de temelie a creșterii economice. Planurile naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții și reforme pentru a aborda provocările structurale cheie, inclusiv cele legate de tranziția dublă. În special, măsurile urmăresc să sprijine crearea de locuri de muncă și tranziția către noi sectoare și tipuri de locuri de muncă, să îmbunătățească eficiența reglementărilor și instituțiilor pieței muncii și să consolideze integrarea pe piața muncii a grupurilor cu participare mai scăzută pe piața muncii, inclusiv a femeilor. Pe termen mediu, mecanismul pentru redresare și reziliență va face piețele forței de muncă din UE să fie mai bine pregătite pentru când va lovi următoarea criză. 

   4. Sănătate 

 

    Pandemia de COVID-19 a scos la iveală slăbiciuni structurale ale sistemelor de sănătate din UE, iar reformele și investițiile sunt necesare pentru a consolida capacitatea, calitatea și reziliența sistemelor de sănătate. Astfel de reforme și investiții nu numai că vor pregăti UE pentru viitoarele crize de sănătate, ci sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere o cerere tot mai mare de asistență medicală rezultată din cauza îmbătrânirii semnificative a populației UE. Statele membre și-au manifestat un angajament ferm față de îmbunătățirea sistemelor de sănătate prin includerea unor măsuri în planurile lor, de exemplu, pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare, prevenirea la nivel superior, creșterea calității diagnosticării și tratării pacienților, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății și modernizarea unităților de sănătate.

   5. Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice

 

    Tranzițiile digitale, demografice și ecologice în curs impun administrațiilor publice să facă transformări organizaționale, tehnologice și culturale. De asemenea, pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea ca administrațiile publice să răspundă mai rapid la noile probleme și solicitări din partea cetățenilor și a întreprinderilor. Facilitatea pentru redresare și reziliență oferă statelor membre resurse fără precedent pentru a efectua investiții și a implementa reformele necesare pentru a îmbunătăți performanța administrației publice. Statele membre au inclus în planurile lor măsuri de investiții care urmăresc să pună în aplicare furnizarea de servicii orientate către cetățeni sau să pună în aplicare mecanisme pentru a asigura calitatea și accesibilitatea serviciilor publice și reforme care vizează îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor, simplificarea proceselor sau îmbunătățirea calitatea managementului financiar public. 

   6. Educaţie 

 

   Sistemele de educație și formare din UE se confruntă cu provocări cheie care riscă să persistă sau să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19. Este necesară o acțiune structurată pentru a facilita redresarea și pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării. Facilitatea pentru redresare și reziliență va promova investiții și reforme la scară largă în educație, care au potențialul de a avea un impact pe termen mediu și lung. Statele membre au ales să folosească Facilitatea pentru a sprijini calitatea, incluziunea și eficacitatea educației, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor lor de învățământ, cu un accent puternic pe educația digitală, și pentru măsuri specifice pentru a compensa pierderile de învățare rezultate din pandemie. 

Optsprezece

    Optsprezece este singurul cuvânt din limba română literară care conține cinci consoane consecutive. L-am descoperit acum vreo 50 de ani când mă jucam mai abitir cu literele și cifrele. Pe atunci pasiunea pentru logică, rebus, cifre și litere, citit... își disputa întâietatea cu cea pentru fotbal și sport în general. Era o perioadă în care timpul liber se îngemăna cu timpul ocupat. Probabil că această meteahnă o am și acum. Mă refer la cea de a nu avea timpi morți, chiar dacă azi, cu o simplă căutare prin lumea virtuală, descoperi cam tot ce-ți propui.

     Asta cu „descoperi ce-ți propui” are și un grad mare de ambiguitate. Dacă n-ai cultura necesară pentru a discerne asupra ceea ce-ți oferă calculatorul, telefonul sau mass-media tot analfabet funcțional rămâi. Educația, învățământul și socializarea sunt cele mai importante lucruri din viață atunci când te formezi ca om. De aceea familia, școala și anturajul nu trebuie niciodată înlăturate. Chiar dacă uneori sunt nocive îți pot determina drumul în viață. Repet! Capacitatea de a discerne este foarte importantă.

   Tata m-a părăsit, profesorul cutare m-a canonit, gașca din spatele blocului juca barbut... sunt elemente care pot influența atât pozitiv cât și negativ viața unui vlăstar. Discern și spun: asta nu înseamnă că nu am tată, nu înseamnă că materia respectivă nu trebuie învățată sau că nu mai ies la joacă cu cei din cartier. Pozitiv: pot închega o familie consolidată, să devin doctor tocmai în știința predată de amărâtul educator sau pot deveni un apărător al legii, al copiilor sau al societății. Negativ: pot fi un terchea-berchea, un scăpătat sau un infractor. De cele mai multe ori se mixează aceste oportunități în diferite proporții și devii ceea ce ești.

   Deci etapa a optsprezecea. Că de la ea am divagat. E o etapă în care șapte din cele opt echipe gazdă ocupă locuri pare în clasament. Excepție fac doar urmașii lui Dobrin aflați pe locul șapte. Să le luăm pe rând:

   Derbi de conjunctură. Locurile ocupate în clasament, 6 respectiv 4, le fac pe cele două combatante din meciul de luni seara, ora 20,30, să pretindă că jocul lor este derbiul etapei. Dacă ne uităm puțin în urmă totuși vedem că cele două nu se află într-o formă prea bună. Gazdele, botoșănenii, au o singură victorie în ultimele nouă etape, iar oaspeții, oltenii lui Reghe, au înregistrat duminică a treia înfrângere consecutivă. Ce-o da Domnu' la închiderea etapei?

   Interesul poartă fesul. Cam așa ar putea fi caracterizate partidele Chindia - CFR (sâmbătă, ora 15) și FCSB - UTA (duminică ora 21). Dacă la Ploiești durerea și oftica pricinuite de arbitri și soartă, și care încă mai sălășluiesc în glasul și ochii lui Săndoi, nu pot influența sarcasmul și pragmatismul lui Dan Petrescu, pe Arena Națională mă aștept ca textiliștii, în baza bunelor lor comportări pe stadioane străine (un singur meci pierdut din opt), să nu plece cu traista seacă din târlă.

   Iarna pe litoral. Cred că jocul de sâmbătă seara de la ora 20,30, ce se desfășoară pe malul vestic al Mării Negre, să aibă toate caracteristicile necesare pentru o partidă plăcută ochiului. Sper să văd două echipe interesate de joc și nu de advresar, clasament, speculații, revanșe sau pariuri. Într-un decembre nu prea vechi am petrecut și eu trei zile superbe la circa 17 grade. A fost interesant.

   Clepsidra. Atunci când ultimele fire de nisip părăsesc jumătatea superioară a obiectului din cauza obsedantului g (accelerația gravitațională), pentru ca timpul să nu stea în loc, clepsidra se întoarce. Cam așa am pățit și eu cu cele două echipe care își vor consolida locurile duminică de la ora 16. Dacă pe juveții pașoptiști nu-i vedeam chiar pe locul trei, dar în partea superioară a mijlocului clasamentului, pe voluntăreni îi credeam în schimb pe locul trei, dar din coadă. De ce oare nu-l bagă nimeni în seamă pe Liviu Ciobotariu? Nici ca jucător nu a fost de lepădat, iar ca antrenor, de la titlul de vicecampion cu ASA Tg. Mureș și până la acest loc trei cu Voluntari, nu a demonstart decât competență, valoare și discernământ. Să nu uităm ce loturi a avut la dispoziție și cu ce loturi s-a bătut. Nu are decât 50 de ani.

   Pe Argeș și pe Târnavă. Parafrazându-i pe Alecsandri și Nicolae Furdui Iancu, amândoi inspirați din popor, nu putem să trecem peste acest 1 Decembrie fără să vorbim despre jertfă și iubire, adică despre Ana și fata dragă, despre Meșterul Manole și ibovnic. Partida de luni, dela 17,30 dintre Argeș și Gaz Metan poate nu dezvoltă atâtea pasiuni și jertfă, dar ar putea deveni plăcută.

   Apărarea lui Socrate. Cam așa aș putea defini partida de la Mioveni dintre Râul Doamnei și Olt. Mioveni - Sepsi (duminică, ora 13,30) poate fi transpunerea carpatică a apologiei scrisă de Platon asupra discursului lui Socrate de apărare împotriva acuzațiilor de a fi fost un om „care a corupt tineretul, nu a crezut în zeii atenieni și a creat noi zeități”. Cuvântul „apologie” are aici sensul primar, de discurs întru apărarea credințelor sau a unor acțiuni care reies din anumite argumentări filosofice

   Dacă nici acum? Chestia asta cu „dacă nici acum?” se potrivește ambelor echipe ce se întâlnesc vineri de la ora 21 în deschiderea etapei. Dacă pentru Academica sensul întrebării se referă la obținerea primei victorii din campionat, pentru Dinamo răspunsul la această întrebare îi va edifica asupra valorii de antrenor a lui Rednic. De ce oare nu devine impresar? Cred că i s-ar potrivi mai bine cravata decât fermoarul.

   Hai rapid la imunizare!