Materie primă pentru alegeri

    Din ce în ce mai puțin răstimp avem până ne prezentăm în fața urnelor. Presa în general, rețelele de socializare, aparatul partidelor politice împăienjenit mai mult sau mai restrâns pe harta țării, corturile de strângere de semnături așezate în principal în calea celor neînregimentați politic, aerul unei toamne pigmentate cu promisiuni, inundații și alte capricii rare ale climei, biomasa carpatină surprinsă de capriciile timpului și ale timpurilor... cam totul se află într-o stare mai mult sau de loc letargică, de aștepare sau din contră de frământare.

    S-a bătut apa-n piuă în cele mai multe cazuri. De ce? Pentru că intenția de a merge la vot nu prea depinde de asta. Nici cui i se va oferi votul nu este afectat de ce se întâmplă acum, în zilele curente. De fapt acum, cu 65 de zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, fiecare dintre noi s-a hotărât pe cine nu vom vota și suntem mai puțin interesați pe cine vom vota. Mă refer aici la cei care nu au o culoare politică bine definită, la cei care gândesc multilateral latura socială a viitorului, la cei care se orientează documentat spre latura economică de dezvoltare și/sau la cei care oscilează între stânga și dreapta. Nu au o țintă precisă a numelui persoanei care va fi amprentat pe buletinul său de vot.

    De fapt nici actualii anunțați candidați nu sunt siguri că se vor afla pe colile A4 ce vor fi introduse în urnă. Ciudat este că doar un singur candidat se cunoaște aprioric că se va afla pe aceste coli și acela împotriva voinței sale. Teama respectivului nu se referă la turul întâi, unde cu siguranță mașinăria de partid îl va purta spre turul secund. Grija lui este turul doi, unde toate celelalte puteri politice (cu excepția unei uniuni) se vor alia împotriva lui, ceea ce ar duce la părăsirea vieții politice de rang înalt. Asta dacă nu care cumva în turul doi va avea ca adversar un extremist.

    Surprizele pot veni însă din manipulări. Manipulări rusești, americane sau românești. Mai puțin manipulări europene deoarece aceștia n-au o „școală” în această direcție. Rușii prin rețelele sociale, americanii prin presiuni media și românii prin manevre de tip balcanic. Mai țineți minte cum o uniune și-a îndeplinit baremul la precedentele alegeri parlamentare? Cum au apărut voturi pro uniune în zone în care populația nici limba română nu o stăpânește dar să mai vorbească și în graiuri venetice? Doar prin astfel de matrapazlâcuri ar putea ajunge un extremist în turul doi la prezidențiale. Și atunci? Atunci alegem din nou unidirecțional.

    Așa că pentru prezidențiale mă aștept la surprize. Mă aștept ca lista posibililor candidați să fie bulversată aproape în totalitate. Mă aștept la retrageri spectaculoase, mă aștept la dezvăluiri incriminatoare, mă aștept la candidați surpriză cu șanse mari, mă aștept la lovituri în aparatul genital sau la decapitări, în general mă aștept la un spectacol nefast sau, din contră, la o deșteptare a românului.

    Nu cred că am încheiat capitolul prezidențiale dar vreau să fac loc și unor păreri personale despre parlamentare. Stabilirea datei în care au loc alegerile parlamentare nu a fost tocmai lipsită de interes. Coincidența cu data serbării Zilei Naționale a României nu este tocmai o congruență fortuită. Este mai degrabă o potriveală forțată. Mai ales dacă se mai dau trei zile libere înainte și încă două după. De ce? Pentru că tot românul când prinde un asemenea răgaz pleacă. Pleacă la casa de vacanță, pleacă la munte, pleacă în excursii. Pleacă. Pleacă din județ sau pleacă doar departe de urne. Pe cine avantajează? Păi pe cei cu un aparat politic bine împânzit pe județele patriei (marile partide politice) și pe cei cu un nucleu de votanți dedicați, gen uniuni de tot felul. Să nu uităm că pentru parlamentare nu poți vota decât în propriul fief electoral.

    Opriți războaiele!