ZMS continuă cu „Transylvanian piano trio” și un „Concert simfonic”

   „Zilele muzicale sătmărene” au două puncte de reper în săptămâna aceasta. Marți, 4 octombrie de la ora 19, pe baza abonamentului cu nr. 4 sau pe baza biletului cumpărat de la sediul Filarmonicii Dinu Lipatti puteți audia cunoscutul grup „Transylvanian piano trio” format din sătmăreanul Vlad Răceu (vioară), clujeanul Octavian Lup (violoncel) și sigheteanca Aurelia Vișovan (pian). Despre ei, ca grup, am mai scris în această pagină exact cu un an în urmă.

 

   Joi, 6 octombrie ora 19, vom avea un ”Concert simfonic” susținut de dirijorul Valentin Doni și, din nou, pianista Aurelia Vișovan. Pentru cei care nu și-au luat încă abonamentul anual (valabil cel cu nr. 5 la acest concert) bilete se pot găsi de asemenea la casieria filarmonicii.

   Programul pregătit de renumiții artiști este deosebit de interesant. Marți vom compara, dacă îmi este permis, realizările a doi compozitori, a doi monștri sacri ai muzicii, fiecare având câte o compoziție rezervată unui „Trio pentru pian, vioară și violoncel”. Dacă Wolfgang Amadeus Mozart a tratat subiectul în gama do major, Felix Mendelssohn-Bartholdy s-a orientat spre gama re minor.

   Joi, ZMS își încep programul cu uvertura operei „Oberon” a lui Carl Maria von Weber, continuă cu „Concertul pentru pian nr. 1” în mi minor al lui Frederic Chopin și se încheie în aplauzele dumneavoastră cu „Simfonia nr. 6, Pastorala” în fa major a lui Ludwig van Beethoven. În ceea ce privește uvertura operei „Oberon”, după cum veți citi în prezentarea sa, aparține de fapt lui Franz Liszt și a fost compusă la 20 de ani distanță după moartea lui Weber.

   Despre dirijorul Valentin Doni, în urmă cu un an jumătate, mai precis pe 21 martie 2021, am avut plăcerea să-i dezvălui biografia.

   Aurelia Vișovan 

   Aurelia este o pianistă, clavecinistă și fortepianistă română de renume internațional, câștigătoare a ediției 2019 a Concursului Musica Antiqua Brugge (fortepiano). Ea susține în mod regulat concerte și recitaluri atât la instrumente istorice, cât și la pian modern, în săli precum Großer Saal a Filarmonicii din Berlin, Elbphilharmonie Hamburg, BOZAR, Auditorio de Zaragoza, Brucknerhaus Linz, Die Glocke Bremen, Casa da Musica Porto, Musikverein Vienna, Ateneul Român din București, și la festivaluri precum Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Vorpommern, Festivals de Wallonie. A apărut ca solist cu Philharmonisches Kammerorchester Dresda, Orchestra de Cameră Radio Română, Orchestra de Tineret Română, Orchestra Filarmonicii din Seto, Filarmonica de Stat Transilvania, Das Sinfonieorchester Berlin, printre altele. În 2017, Aurelia Vișovan a interpretat în premiera mondială noul descoperit „Concert pentru pian” al lui George Enescu. 

    A înregistrat CD-uri atât ca solist, cât și ca muzician de cameră, pe instrumente de epocă și pe pian modern, pentru casele de discuri Ricercar, Berlin Classics, Passacaille sau KNS Classical. 
    Aurelia Vișovan a câștigat peste 25 de premii, printre care premiul I la Concursul Internațional de Pian Santa Cecilia din Porto, premiul special pentru cea mai bună interpretare a unei opere comandate la „Concursul internațional de pian Premio Jaén”, premiul al V-lea la „Concursul internațional de pian Takamatsu Concurs” și premiul al II-lea la „Concursul internațional de clavecin Paola Bernardi” din Bologna.
   Născută în 1990 la Sighetu Marmației, Vișovan a studiat cu Adriana Bera, Monica Chifor și Gerda Türk și a absolvit „Universitatea de muzică și arta spectacolului” din Viena unde a studiat pianul cu Martin Hughes și clavecinul cu Gordon Murray. În 2021 a obținut titlul de doctor la „Academia de muzică” din Cluj-Napoca, cu o teză axată pe instrumentele istorice cu claviatură.
   Aurelia Vişovan este în prezent profesor de pian la Universitatea de Muzică din Nürnberg, Germania.

   Oberon 

       „Oberon” sau „Jurământul Elf-King” este o operă romantică în trei acte cu dialog vorbit, compusă în 1825–26 de Carl Maria von Weber. Singura operă în limba engleză realizată vreodată de Weber, libretul lui James Robinson Planché a fost bazat pe poemul german Oberon de Christoph Martin Wieland, care se baza pe romantismul epic Huon de Bordeaux, o poveste medievală franceză.

    Împotriva sfatului medicului său, din motive financiare, Weber a dat curs proiectului comandat de impresarul său, actorul Charles Kemble.  După ce i s-a oferit ca subiect să aleagă Faust sau Oberon, el a călătorit la Londra pentru a finaliza muzica, învățând limba engleză pentru a putea urma mai bine libretul, înainte de premiera operei. Cu toate acestea, presiunea repetițiilor, a angajamentelor sociale și a compunerii de numere suplimentare i-au distrus sănătatea, iar Weber a murit la Londra, nu mult după aceea, pe 5 iunie 1826.

   Opera s-a jucat pentru prima dată la Covent Garden din Londra, pe 12 aprilie 1826 și a fost un triumf cu multe bisuri. Libretul a fost tradus în germană mai târziu, în 1826, de către Theodor Hell și tocmai în această traducere germană opera este interpretată cel mai frecvent. Weber a fost nemulțumit de structura operei așa cum a fost produsă la Londra și intenționa să revizuiască opera la întoarcerea sa în Germania, dar a murit la Londra înainte de a începe lucrul la revizuire. Este logic să presupunem că traducerea germană ar fi avut aprobarea compozitorului și că în acea limbă ar fi fost făcute revizuiri, dar el a auzit-o doar în engleză și nu a lucrat la o revizuire înainte de moartea sa. De atunci, alți compozitori și libretiști au revizuit lucrarea, în special Franz Wüllner, Gustav Mahler (care, pregătind o nouă versiune interpretativă, a rearanjat unele numere și a compus o muzică de legătură bazată pe material din partitura existentă) și romancierul-compozitor Anthony Burgess, care a scris un nou libret pentru „Oberon” și a aranjat uvertura pentru cvartetul de chitară.  Franz Liszt a făcut un aranjament al uverturii în 1846 pentru pian solo.

 

 

 

Boncănitul unui „Cerb de aur” și urletul unui Lup din Apuseni în armonie pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti

    Pentru săptămâna aceasta Filarmonica Dinu Lipatti ne oferă o nouă surpriză. Agreabilă surpriză. Sub titlul „De la clasic la pop” vocea și pianul frumoasei Paula Seling alături de bagheta și violoncelul mai tânărului Octavian Lup ne vor purta prin lumi pe care mulți le credeau incompatibile, prin lumi slujitoare ale aceluiași zeu: muzica.

   Avem ocazia joi, de la 18,30, să întinerim de la Bach, Mozart sau Massenet la imprevizibilul jazz, melancolicul folk sau tumultosul pop. Avem ocazia să reascultăm muzica preferată și să ne imbogățim cultura muzicală cu alte genuri pe aceleași portative. Notele, la cele muzicale mă refer, sunt aceleași, în număr de șapte. Ce a putut inventa omul cu aceste șapte altitudini în atitudine vom putea afla în sala Filarmonicii Dinu Lipatti.

   Pentru această săptămână abonamentele nu sunt valabile, iar prețul biletului este de 42 de lei. Cei ce au dreptul la reduceri (elevi, studenți, pensionari) vor plăti doar 21 de lei.

    Paula Seling

   S-a născut pe 25 decembrie 1978 în Baia Mare. A absolvit Colegiul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare în 1997, iar apoi Școala Superioară de Jurnalistică din București. A studiat canto și pian. Paula  vorbește, scrie și compune în franceză, engleză și română. În plus ea mai are performanțe bune și în italiană. Este un susținător deschis al libertăților personale, al drepturilor individuale și al drepturilor omului. 

   A cântat alături de Al Bano, Anita Doth (solista trupei 2 Unlimited), Tony Hawks și în deschiderea concertelor extraordinare susținute în România de Joan Baez (27 iunie 1997), Chick Corea (9 noiembrie 1998), Michael Bolton (7 iulie 2007), Beyonce (26 octombrie 2007). A colaborat cu realizatoarea de videoclipuri Andreea Păduraru obținând pentru una din aceste colaborări și un premiu (împreună cu regizoarea) în anul 2003 pe MTV. Căsătorită în 2005, Seling și-a deschis propria casă de producție Unicorn Records, împreună cu fratele ei, Paul Seling, și cu soțul ei.

   Paula Seling a decis să cânte rock, jazz, jazz-rock, soul, ritm și blues și mai multe, dar, din păcate, nu și-a dat seama cât de mare a fost acest obiectiv. La acea vreme, muzica unplugged a devenit atât de populară încât Paula a sugerat oamenilor de la Fundația Phoenix să adauge acest gen de muzică la un album. Dana Cristescu a avut ideea de a-l implica pe Nicu Alifantis cu compunerea și producerea acestui album. Paula  Selling își amintește că el i-a oferit niște cântece care urmează să fie înregistrate la început. Prin urmare, ea a ales "Ploaie în Luna lui  Marte",  pentru a fi prima piesă:  "toți ochii luminoși se  uitau la mine cu amabilitate așa cum am fost în căutarea  publicului și sute de voci au cântat cu mine <<Infernaaaal ploouuaaa și noooi ne iubeaaam... >>, este un sentiment uimitor. A fost frumos să vad că oamenii erau fericiți și se bucurau de muzica mea! "

   Artista băimăreană a a lansat peste patrusprezece albume (inclusiv trei albume de Crăciun) și peste douăzeci de single-uri, inclusiv două top zece hit-uri în Top 100 românesc, un hit european minor, care a intrat în topurile din Finlanda și Norvegia, precum UK Singles Chart, și are o poziție bună pe diagrama la nivel mondial în topul de popularitate Starcount, care a însăilat artiștii din întreaga lume.

   În 2009 lansează videoclipul single-ului Believe de pe albumul cu același nume, album ce avusese lansarea cu o lună înainte, adică pe 10 iunie, la Silver Church.

Paula Seling la Festivalul Tinereții Amara 2019

   Pe 6 martie 2010, împreună cu partenerul ei de scenă Ovi, se califică în finala Eurovision 2010 de la Oslo cu piesa Playing With Fire. Pe 29 mai 2010, alături de Ovi obține locul 3 în finala Eurovision 2010 de la Oslo.

   În anul 2011, acceptă invitația Walt Disney România, pentru a-și împrumuta pentru prima oară vocea într-un film animat, aceasta fiind Holley Viteză în filmul Mașini 2 (Cars 2), în original vocea aparținându-i lui Emily Mortimer. În 2012, ea a fost aleasă de Walt Disney pentru a înregistra piesa "Duhul Meu Flies" ("Chiar pot zbura"), pentru Pixar Academy Award.

   Pe 8 mai 2014, participând în semifinala a doua de la Eurovision 2014, împreună cu Ovi, se califică în finala Eurovision de la Copenhaga cu piesa "Miracle". Pe 10 mai 2014, Paula și Ovi, obțin locul 12 în finala Eurovision 2014 de la Copenhaga.

   În data de 24 mai 2014, Paula Seling a fost declarată cea mai frumoasă participantă de la Eurovision 2014. Paula a adunat aproape 30.000 de voturi pe site-ul wiwiblogs.com, adjudecându-și astfel coronița de ”Eurovision Next Top Model 2014” în detrimentul irlandezei Kasey Smith și a olandezei Ilse DeLange. Este pentru a doua oară în ultimii patru ani, când Paula a reușit să obțină titlul de cea mai frumoasă concurentă a concursului muzical european, după ce în 2010 tot ea a fost câștigătoarea.

   Paula Seling a cântat la pian de la vârsta de 6 ani, studiind la "School of Performing Arts" cu Mariana Tilca. La vârsta de 10 ani, ea a început să cânte în corul școlii, devenind în curând un solist, iar la vârsta de 15 ani, ea s-a alăturat trupei Enders

   Despre „Cerbul de aur” vă las în compania Paulei:

Ceva mai târziu, în anul 2002 m-am gândit că eram suficient de matură artistic încât să încerc să mă pregătesc pentru Cerbul de Aur. Festivalul acesta avea, aşa, un fel de parfum de poveste, pentru mine era un simbol al pragului spre “profesionalism”, era un test la care trebuia să mă supun, fie şi pentru că, de ani de zile, il urmăream împreună cu părinţii mei, făceam “pronosticuri”, dădeam note şi mai ales… visam. Visam că voi putea, cândva, să ajung acolo.

M-am pregătit cam cum mă pregăteam când mergeam la concursurile de pian şi nu aveam voie să îmi mai folosesc mâinile decât pentru a studia (nici măcar curat sau ordine prin casă nu aveam voie să fac  ) … Mi-am amânat toate spectacolele din perioada aceea şi studiam câte trei ore pe zi. Mi-amintesc că fiecare notă din partitura de voce sau de pian pe care o aveam de interpretat o studiasem de sute de ori… Pentru că mereu mi-a fost teamă de neprevăzut… şi îmi doream să fiu pregătită pentru orice.

Trebuia să cânt două piese. Le gândisem în aşa fel încât amândouă să fie subliniate de partitura de pian.
Prima piesă şi o bună parte din a doua erau doar pian şi voce. Am intrat pe scenă aproape cu ochii închişi, recapitulându-mi ce pregătisem… Mi-era puţin teamă, aveam multe emoţii. M-am aşezat pe scaun. Cu hotărâre şi cât mai mult “feeling” :), am luat primele acorduri… şi nimic!

Pianul nu mergea… Şi neprevăzutul s-a întamplat!!! Pianul, cel mai bun prieten al meu, cedase… Am simţit cum mă podideşte plânsul. Nu ştiam ce să mai fac, nu-mi venea să cred că mi s-a întamplat asta, chiar în ziua concursului! Şi, cu o ultimă “suflare” mi-am încercat norocul – poate totuşi au uitat să-i dea drumul, poate nu se stricase… Slava Domnului , asa a fost… Bine ca mi-am amintit la timp ca exista și un buton de start. Și m-am ales cu un inceput “emoționat” atât cât să dea bine la “interpretare”. Și am reușit ! Am câștigat cel mai important premiu din viața mea.

Un alt lucru pe care mi-l amintesc de la Braşov a fost faptul că, în ziua Galei, când toată lumea îşi fremăta mâinile de emoţie şi stres, m-am întâlnit cu un ziarist pentru a-i spune câteva cuvinte despre competiţie.
Ne-am aşezat la masă şi, cu o atitudine lejeră şi plină de încredere îmi spune: “Uite ce e: Noi o să facem acum intreviul ăsta pretinzând că tu nu ştii că ai luat Cerbul…”

 

Mi s-a oprit inima în loc! Îmi doream atât de mult acest premiu, dar nu îndrăznisem să sper… Şi totuşi visasem cu ochii deschişi, dar nu aş fi vrut să aflu, nu încă… Am început să plâng… De fericire, evident, şi poate şi pentru că mi-aş fi dorit să aud asta atunci, seara, când stăteam singură cu gândurile şi rugăciunile mele, în primul rând din faţa scenei.

 

Seara premierei a fost incredibilă: Scorpions, una dintre formaţiile mele preferate de când eram copil, era invitată la Braşov să încheie Cerbul de Aur cu un recital. Ei bine, m-au invitat pe scenă şi mi-au dedicat cea mai frumoasă piesă a lor – Still loving you :). Atunci am plâns, jur! Era incredibil!
Şi apoi a început corespondenţa! Şi acum cei de la Phoenix au mailurile în care managerul trupei îmi propunea să fac un duet cu ei.
… Noi i-am crezut, dar a trecut mult de atunci…

   Octavian Lup 

   Când avea 7 ani, lui Octavian Lup, azi violoncelist la Opera Națională din București, doctor în muzică și profesor la Colegiul Național de Arte ”Dinu Lipatti” din București și la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, i s-a pus în brațe instrumentul care avea să-i schimbe viața.

 

   25 de ani mai târziu, violoncelul și muzica lui îl însoțesc încă, pretutindeni. Datorită lor, Octavian a ajuns să fie semifinalist la concursul internațional George Enescu, participant la alte competiții mari de muzică clasică sau să cânte pe scene din toată lumea alături de nume importante din muzica clasică. Azi e considerat unul dintre cei mai talentați violonceliști din România.

 

   Tanarul violoncelist cu o ascensiune remarcabila in ultimii ani pe firmamentul muzicii romanesti s-a nascut la Cluj in 1987, si a urmat cursurile Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti la clasa profesorului Marin Cazacu, si ulterior pe cele ale Conservatorului National Superior din Paris cu celebrii Roland Pidoux si Xavier Philipps. De asemenea, a fost selectat ca participant la Kronberg Academy cello masterclass si a reprezentat UNMB la un stagiu de doua saptamani la Haga, pe tema improvizatiei in muzica.

   Posesor al unui deosebit talent, s-a remarcat si prin rezultatele obtinute la concursuri de marca, fiind semifinalist al Concursului International “George Enescu” si castigator al premiului II la Concursul “David Popper” din Ungaria.

Ca apreciere a valorii sale, Octavian Alin Lup a fost deja invitat sa concerteze in tari precum Austria, Elvetia, Israel, Maroc, Franta, Olanda, Spania, etc.

 

 

Mozart și Schumann în viziunea românilor de pe cele două maluri ale Prutului

       Poate că sunt cam pretențios să afirm că municipiul Cluj s-ar afla pe malul Prutului, dar ideea ar fi că și pe dreapta și pe stânga Prutului trăiesc tot români. Dacă nu mă credeți pe mine întrebați-i pe Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Sângele lor se află în ADN-ul nostru. Creațiile lor și-au pus amprenta pe realizările noastre. În loc de Ștefan cel Mare pe tron îl avem pe Mihail Agafița la pupitru, iar în loc de sceptrul lui Mihai Viteazul ne vom supune violoncelului lui Octavian Lup.

   Joi, de la ora 18,30, pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti vor urca cei doi, împreună cu orchestra simfonică a lăcașului nostru de cultură pentru o seară de excepție. O seară în care vom trăi uvertura la „Nunta lui Figaro” a lui Mozart, vom pătrunde „Concertul în La Minor pentru violoncel și orchestră” a lui Schumann și, din nou, vom respira Mozart prin „Simfonia nr. 41 în Do Major - Jupiter”. Pentru a vă afla în sală sunt valabile abonamentele cu nr. 16 sau biletele procurate de la sediu.

   Conform regulilor şi a măsurilor impuse de autorităţi, sala poate primi doar 30% din capacitatea sa, astfel numărul locurilor este limitat. La concert pot participa persoanele care: sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare sau care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2. După părerea mea ar trebui ca 50% din sală să poată fi ocupată deoarece incidența înregistrată la 14 zile a scăzut sub 0,3%. Azi este 0,171%.

 Octavian Lup

   Tânărul violoncelist cu o ascensiune remarcabilă în ultimii ani pe firmamentul muzicii românești s-a născut la Cluj în 1987. Începe activitatea muzicală la vârsta de 7 ani și studiază violoncelul la Liceul de Muzică ‚Sigismund Toduță’ din Cluj-Napoca sub îndrumarea profesorului Râpă Gabriel, iar mai apoi cu profesoara Todor Gabriela.

     În anul 2010 devine absolvent al Universității Naționale de Muzică din București la clasa maestrului Marin Cazacu și își continuă studiile la Conservatorul Național Superior din Paris, unde îi are ca mentori pe celebrii violonceliști Roland Pidoux și Xavier Phillips. În prezent este doctorand şi profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică București. În anul 2012, a intrat în latura improvizației în muzică, fiind reprezentantul Universității Naționale de Muzică din București la Haga, unde a avut loc un stagiu intensiv de 2 săptămâni, în compania celor mai sonore nume din domeniul improvizației. În 2012 si 2016 este selectat să partcipe ca membru activ la Kronberg Academy cello masterclass sub îndrumarea lui Frans Helmerson si Gary Hoffman.

   Este membru al cvartetului de violoncele „Cellisimo” alături de maeștrii: Marin Cazacu, Alexandra Guțiu și Răzvan Suma. De asemenea este prim violoncelist al orchestrei „Camerata Regală” şi membru al ansamblului „Orchestra Romană de Tineret”.

   Recitaluri și concerte în România: București, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Tulcea, Botoșani, Arad, Constanța, Brașov, Iași, Sibiu, Sinaia etc. și în țări precum Ungaria, Spania, Maroc, Israel, Elveția, Austria, Franța, Olanda, Germania și Portugalia.

    Concertează ca solist cu filarmonicile din Cluj, Arad, Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Orchestra de Cameră Radio București, Camerata Regală Bucureşti. Pe lângă activitatea solistică şi orchestrală desfăşoară şi o importantă activitate pedagogică atât la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti cât şi la Colegiul Naţional de Artă Dinu Lipatti.

   De-a lungul timpului a avut ocazia să cânte sub bagheta unor dirijori celebri precum Kristian Jarvi, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Horia Andreescu, Christian Badea, Tiberiu Soare, dar şi solişti precum Pinchas Zukerman, Sarah Chang, David Garret, Alexandru Tomescu, Marin Cazacu. Printre muzicienii de prestigiu care l-au îndrumat se află: Marin Cazacu, Roland Pidoux, Xavier Phillips, Antoine Lederlin, Erkki Lahesmaa, Lazlo Fenyo, David Pia, Alvaro Huertas, Vladimir Mendhelsson, Krysztof Chorzelski, Axel Schacher, Frans Helmerson.

Dintre premiile naționale și internaționale amintim:
• Premiul 1 și Marele Premiu la toate olimpiadele naționale la care participă între anii 2001-2007
• Câștigătorul selecției naționale „Eurovision Young Musicians”, în finala de la Lucerna, Elveția
• Marele Premiu la concursul international „George Georgescu” Tulcea
• Marele Premiu la concursul national „W.A.Mozart” Târgoviște
• Premiul 2 la concursul internațional „David Popper” Ungaria
• Marele Premiu la concursul national „Paul Constantinescu” București
• Marele Premiu la concursul national „Mihail Jora” București
• Semifinalist al concursului „George Enescu” 2014 şi 2016.

Mihail Agafiţa  

   Mihail Agafiţa este un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, susţinând, în decursul a 25 ani, peste 750 concerte simfonice şi spectacole de operă şi balet alături de colective din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Italia, Polonia, Cehia, Ucraina şi Belarus, precum și diverse turnee în Germania, Danemarca, Grecia, Elveția și Portugalia.

 

   Născut în 1973 în Republica Moldova, Mihail Agafiţa studiază dirijatul la Institutul de Stat al Artelor din Chişinău, absolvind apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de dirijat al distinsului profesor Dumitru Goia sub a cărui îndrumare studiază ulterior ca masterand la cursul de studii aprofundate, specializarea Stilistică dirijorală – Dirijat orchestră. În anii 2005 –  2007 se perfecţionează la cursurile de măiestrie susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău.

   Din 2004 deţine funcţia de Dirijor Permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 obţine prestigioasa poziţie de Prim Dirijor şi Director Artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul aceleeaşi instituţii.

   Între anii 2009 – 2013 este Dirijor Permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către mass-media. Colaborează cu personalităţi de renume ale lumii muzicale.

   Momente inedite ale carierei sale le constituie colaborarea cu Orchestra Filarmonicii din Moscova, precum şi evoluţia în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” (Bucureşti, 2011) la pupitrul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Remarcabilă a fost și lansarea ideii de a extinde acest prestigios Festival în Republica Moldova, precum și realizarea acesteia prin concertele de la Chișinău în anii 2017 și 2019. Importante de asemenea au fost şi colaborările cu Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti, RTV Slovenia Symphony Orchestra  din Ljubljana, dar și multe alte realizări însemnate.

   Din anul 2010 Mihail Agafiţa devine membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. Repertoriul său impresionant conţine creaţii muzicale de diverse genuri şi stiluri de la preclasic la contemporan, printre care şi lucrări în primă audiţie. Încă de la debutul carierei sale dirijorale a fost apreciat pentru personalitatea şi talentul său artistic, pentru forţa şi sensibilitatea interpretării operelor muzicale, precum şi pentru tehnica dirijorală impecabilă care i-a permis reproducerea fidelă a particularităţilor stilistice inerente fiecărei creaţii abordate.

   În anul 2010, i-a fost conferit titlul onorific Maestru în Artă, iar în 2016 cel mai înalt titlu onorific al Republicii Moldova în domeniul culturii – Artist al Poporului. În februarie 2012, în semn de apreciere pentru merite deosebite şi pentru contribuţia adusă scenei lirice, Opera Naţională Română din Cluj i-a conferit trofeul „Lya Hubic”, iar în ianuarie 2016 Ministerul Culturii al Republicii Moldova i-a acordat maestrului premiul „Gavriil Musicescu” pentru contribuție excepțională la promovarea creației simfonice și prestație deosebită în spectacole de excepție. În 2019 i s-a conferit titlul onorific „Cetățean de Onoare al raionului Călărași”. În decembrie 2020, i s-a acordat Premiul pentru Excelență în Artă, TVR Moldova, pentru consolidarea spațiului cultural comun și contribuție la promovarea artei muzicale pe ambele maluri ale Prutului.