joi, 11 februarie 2021

Lara Gut - Behrami și Vincent Kriechmayr și-au onorat poziția de favoriți și au devenit campioni mondiali la Super G

    În sfârșit s-au acordat primele medalii la actualele CM de schi alpin de la Cortina d'Ampezzo. Porniți în calitate de mari favoriți, elvețianca Lara Gut - Behrami și austriacul Vincent Kriechmayr au respectat calculele hârtiei și ale specialiștilor și au devenit campioni mondiali. Dacă în competiția feminină desfășurarea a fost liniară, 10 din primele 15 favorite ocupând primele 10 locuri, la masculin parcă a dat strechea în ei.

   Din păcate, românca noastră de 25 de ani, Monica Ania Caill (de fapt mama ei este româncă, ea concurând pentru România încă de la JO de la Soci, din 2014, când ne-a făcut surpriza să obțină un loc 22 la una din competițiile combinate) nu a mai luat startul. Încă nu cunosc motivul. Și-a anunța retragerea exact când trebuia să pornească în cursă. Performanța cea mai bună de anul acesta a fost un loc 37 obținut la Crans Montana în Super G-ul din 24 ianuarie. Ea nu concurează decât în probele de viteză: Super G și coborâre.

 

                      Unde-s ochii Larei ?

   La fete, după cum vă spuneam Lara nu prea a avut emoții. A câștigat destul de lejer, la 34 de sutimi diferență de conaționala ei Corinne Sutter și la 47 de sutimi de americanca Mikaela Shiffrin (o mică surpriză după părerea mea; mă așteptam să câștige bronzul Federica Brignone, din lotul gazdelor. Federica a obținut abia locul al zecelea, cumulând mici greșeli de-a lungul evoluției sale. Foarte bun rezultatul (locul 4) cehoaicei Ester Ledecka, singura sportivă din lume care a câtigat competiții de Cupă Mondială atât la schi alpin cât și la snowboard (placă). Pe cinci, o altă mică surpriză după părerea mea s-a situat Kajsa Vickhoff Lie din Norvegia.

   La băieți cursa a demarat cu trei ratări și nu ratări oarecare, toți cei trei fiind printre favoriți top 10 (austriacul Walder, francezul Meillard și elvețianul Caviezel). Avizați, următorii sportivi descoperă capcana (o poartă dispusă lateral, la câteva secunde după start, când tocmai s-a intrat într-un regim de viteză ridicat) și o evită micșorând viteza. Acalmia aparentă de după aliniază în prima fază pe primele trei locuri pe laureat, pe francezul Alexis Pinturault și pe italianul Dominik Paris. N-avea să se termine așa. Marea surpriză a produs-o neamțul Romed Baumann, din eșalonul doi valoric, care s-a cocoțat pe locul doi la numai 7 sutimi de secundă. Nici asta nu a fost suficient. Tocmai din eșalonul trei al elitei schiului mondial, canadianul Brodie Seger, a vut o comportare excelentă fiind cât pe ce să-i fure și bronzul lui Pinturault. I-au lipsit doar patru sutimi pentru a-l egala.

  Următoarea cursă vor avea loc sâmbătă, vineri fiind programate doar antrenamente la coborâre (masculin și feminin).

Au debutat, cu participare românească, Campionatele Mondiale de Biatlon

   În perioada 9 - 21 februarie, la Pokljuka, în Slovenia se desfășoară Campionatele Mondiale de Biatlon. Pentru români se speră la o comportare cât mai bună a brașovenilor George Buta (27 de ani, cu un procentaj de 85% ținte doborâte și o anduranță aproape de cea medie a plutonuilui) și Cornel Puchianu (31 de ani, doar 70% procentaj în poligon, schiat în media plutonului) cu care s-ar putea obține performanțe în jurul locului 40. Dacă se va urca în top 30 va fi o plăcută surpriză, cu promisiuni pentru sezonul viitor. Recentele locuri 32, respectiv 29 de la proaspăt încheiatele Campionate Europene de la Duszniki Zdroj (Polonia) nu sunt chiar așa de relevante, puțini sportivi din elita biatlonului fiind prezenți.

   Deocamdată s-a disputat doar proba releu pe echipe mixte în care România a fost reprezentată bine de Buta, slab de Puchianu și dezastruos de sportiva de origine ucraineană, Elena Chircova (26 ani). Din cauza acesteia, Ana Cotruș (23 ani) nici nu a mai apucat să intre în cursă, echipa României fiind depășită cu un tur și trimisă la vestiare. În final s-a consemnat locul 25, deplorabil pentru concursurile de echipă unde ne-am obișnuit cu locuri în top 20. Pe vremea Evei Tofalvi chiar ne-am apropiat de top 10.

   Despre implementările acestea cu sportive ucrainiene am mai scris. Sunt o prostie. De o valoare îndoielnică, au și o vârstă la care greu se mai poate îmbunătății ceva. Aș prefera ca sportive românce tinere să folosească banii federației pentru dezvoltarea în timp a unui lot valoros, românesc. Se încercase și la băieți dar acolo văd că au renunțat imediat.

   Releul pe echipe a fost câștigat de marea favorită Norvegia (în componeța Laegreid și J.T. Boe - băieți; Eckhoff și Roeiseland - fete), urmată de Austria și Suedia. Favoritele mele, Franța și Italia m-au cam dezamăgit ocupând în final locurile 5, respectiv 6. De remarcat faptul că Moldova a depășit România, frații de peste Prut obținând locul 22.


                          Trei din cei 4 norvegiani laureați cu Roiseland în prim plan

   Câteva repere numerice n-ar strica: Peste 300 de sportivi de elită din 38 de țări sunt așteptați să concureze în 12 evenimente pe parcursul a 9 zile de competiție în timpul Campionatelor Mondiale. Fără fani care să poată participa din cauza protocoalelor de sănătate COVID-19, s-a pus un accent și mai mare pe asigurarea celei mai bune experiențe a spectatorilor.

   Avem și declarația președintelui federației internaționale de biatlon (IBU), suedezul Olle Dahlin:
    „Lumea s-a schimbat semnificativ de când am găzduit ultima dată Campionatele Mondiale și, în mod firesc, a trebuit să ne adaptăm evenimentul principal pentru a reflecta asta. Dar ceea ce a rămas același este devotamentul sportivilor noștri și dorința noastră de a oferi cel mai bun mediu pentru ca aceștia să concureze. Suntem recunoscători echipei organizatoare din Pokljuka care a lucrat neobosit în circumstanțe foarte dificile pentru a se asigura că acest eveniment poate continua. Nu avem nicio îndoială că locația va oferi condiții excelente pentru biatlonul de talie mondială. Deși suntem dezamăgiți, nu vom avea fani în tribune, știm că milioane de oameni vor urmări acasă în întreaga lume.”


O nouă oportunitate pentru România de a-și relansa economia: Mecanismul de redresare și reziliență (MRR)

 Parla mentul European și-a dat acordul politic pentru împrumuturi și granturi de 672,5 miliarde Euro pentru reforme și investiții în Europa

 

   Nu avem  voie să pierdem această rachetă. Este imperios necesar ca la nivel de Guvern și Parlament să se studieze cu mare atenție aceste oportunități de către oameni competenți. Com-pe-tenți! Competenți și cât mai puțin coruptibili. „Mecanismul de redresare și reziliență este elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, planul menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19. Mecanismul va avea un rol decisiv în a asigura redresarea Europei de pe urma impactului economic și social al pandemiei, o mai mare reziliență a economiilor și a societăților din UE și avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.” ne transmite Comisia Europeană.

      MRR prevede ca cele 672,5 miliarde Euro să fie puse la dispoziția statelor membre sub formă de granturi (312,5 milarde Euro) și împrumuturi (360 miliarde Euro). Mai jos vă redau părțile esențiale ale comunicatului de presă în corespondență specială pe care ni l-a trimis prietenul nostru de la Comisia Europeană, Alexandru Oancea. Citindu-l vă puteți edifica asupra importanței acestui mecanism și de ce susțin că este imperios necesar ca economia României șă nu rateze și această oportunitate:

 „Planurile de redresare și reziliență

Aprobarea Parlamentului European creează premisele pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să intre în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie. Statele membre vor putea apoi să își prezinte în mod oficial planurile naționale de redresare și reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile de redresare și reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia este deja angajată într-un dialog intens cu toate statele membre cu privire la elaborarea acestor planuri.

O prefinanțare de 13 % din suma totală alocată statelor membre va fi pusă la dispoziție după aprobarea planurilor de redresare și reziliență, asigurându-se astfel faptul că fondurile oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență vor ajunge cât mai curând posibil acolo unde este nevoie de ele.

Structura și obiectivele Mecanismului de redresare și reziliență

   Mecanismul de redresare și reziliență este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența sanitară, economică, socială și instituțională; politicile pentru generația următoare.

   Mecanismul va permite UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică. Un procent de cel puțin 37 % din sumele alocate pentru investiții și reforme în planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie dedicat obiectivelor climatice. Cel puțin 20 % din sumele alocate pentru investiții și reforme din fiecare plan național ar trebui să fie dedicate tranziției digitale.

   Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta, de asemenea, statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în recomandările adresate fiecărei țări în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice și sociale.

Etapele următoare

   Consiliul trebuie acum să aprobe în mod oficial acordul convenit, care urmează apoi să fie semnat de președintele Consiliului ECOFIN și de președintele Parlamentului European. Regulamentul va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial, urmând să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării. Comisia speră că toate aceste proceduri necesare vor fi finalizate la timp pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să poată intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.”

   Citind apoi declarațiile celor mai importante personalități politice și administrative ale Europei mi-am dat seama că subiectul nu a fost tratat, ca de obicei, cu complezanță ci chiar s-au punctat elemente importante. Nu e de lepădat ideea că va exista viață și după COVID-19:

   Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Este esențial să învingem virusul cu ajutorul vaccinurilor, însă avem, de asemenea, datoria să ajutăm cetățenii, întreprinderile și comunitățile să iasă din criza economică. Mecanismul de redresare și reziliență va mobiliza 672,5 miliarde EUR în acest scop, prin investiții care vor sprijini tranziția verde și transformarea digitală a Europei, precum și reziliența sa pe termen lung, în beneficiul tuturor. Salut votul pozitiv al Parlamentului European, acesta reprezentând un pas important în direcția activării Mecanismului de redresare și reziliență.”

   Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a susținut-o: „Acest mecanism oferă țărilor UE șansa unică de a-și reconstrui și regândi economiile astfel încât să fie pregătite pentru lumea de după pandemia de COVID. Ni se oferă ocazia să consolidăm reziliența Europei și să îmbrățișăm un viitor mai digital și mai ecologic. Pentru aceasta avem nevoie de investiții și reforme adecvate. Pentru a se redresa în urma crizei și a face față provocărilor secolului 21, statele membre ar trebui să profite de oportunitățile oferite de finanțarea furnizată de Mecanismul de redresare și reziliență pentru a elimina blocajele din economiile lor și a insufla un nou elan unor politici și practici învechite. Îndemnăm statele membre să colaboreze în continuare strâns cu Comisia pentru a elabora planuri solide și credibile de redresare și reziliență, astfel încât să putem pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil. Mulțumesc Parlamentului European pentru sprijinul acordat și pentru rapiditatea cu care a aprobat Mecanismul de redresare și reziliență.”

   Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a îndemnat: „Votul de astăzi din Parlamentul European ne aduce cu un pas mai aproape de momentul intrării în vigoare a Mecanismului de redresare și reziliență. Sub șocul teribil al pandemiei, Europa a făcut un pas istoric înainte. Am făcut un lucru care era de neconceput acum nici un an: am creat un instrument comun, finanțat prin emisiunea comună de titluri de datorie, care urmărește atingerea unui obiectiv comun. Timp de mai multe luni, Comisia a colaborat intens cu guvernele naționale, acompaniindu-le în procesul de elaborare a planurilor de redresare și reziliență. Acum trebuie cu toții să ne intensificăm eforturile și să ne asigurăm că profităm de această ocazie unică pentru a ne transforma economiile, spre binele comun al tuturor europenilor.”

   Pentru cititorii noștri intereați de subiect și cunoscători ai limbii engleze le recomand site-ul MRZ dezvoltat de Comisia Europeană: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_en.



miercuri, 10 februarie 2021

Vara australiană: Australian Open - turul întâi

    Singurul cap de serie din Top 10 masculin și feminin care a părăsit competiția în lacrimi, chiar la propriu, a fost francezul Monfils. În rest fiecare a trecut mai lejer, Barty (12-0), sau mai greu  Schwartzman (21-18) de adversarul său, dacă luăm în considerare numărul total de ghemuri câștigate versus cele pierdute în întâlnirile fiecăruia. Româncele, în linii mari au cam respectat cele scrise de mine anterior, ceea ce mă face să cred că m-au citit cu atenție (sâc!).

 
                                 
  La colț!

   Hai să le disecăm. Aleatoriu aleg pentru început victoria normală, așteptată și conformă cu valoarea intrinsecă a Soranei Cristea în fața Patriciei Țig, chiar dacă topurile mondiale arătau luni altfel. Bogdan a fost învinsă natural de Collins, iar Buzărneasca ar fi avut ceva șanse în fața canadiencei Andreescu (în mare scădere de formă) dacă ar mai fi insistat un pic. Begu m-a dezamăgit în fața lui Stojanovic așa că din șapte fete am rămas cu două: Sorana Cristea și, normal, Simona Halep.

   La dublu nu s-a încheiat primul tur, dar Bogdan - Peterson au capotat, așa cum am preconizat, în fața favoritelor trei, iar derbiul total românesc, nu prea ne-a priit, sperând inițial că ambele vor face o figură frumoasă. Olaru/Mitu a trecut de Niculescu/Țig. Begu, Buzărnescu și Halep joacă mâine. Și Horia, la băieți tot mâine. Speranțe certe mai avem de la Horia cu noul său partener, brazilianul Melo, de la care mă aștept cel puțin la un sfert de finală și undeva într-un colțișor al inimii sper ca Olărița noastră să fi găsit în Mitu energia de care are nevoie pentru a-și pune în valoare creativitatea.

   G. Ruia

Vara australiană: Frumoasă, deșteaptă, valoroasă și cât mai târziu acasă - Sorana Cîrstea

    A fost o capodoperă de strategie a Soranei. Nu știu dacă a fost elaborată de ea, de echipa ei sau împreună. După cum s-a văzut în timpul jocului relația ei cu Cruciat (v-am spus despre episodul lor bizar de săptămâna trecută) a revenit la normal. Se pare că a fost doar un moft exacerbat de ambele părți. Astă noapte Sorana a fost magnifică. Voi începe cu victoria ei din turul doi urmând ca apoi, în următorul articol, să arunc o privire generală peste primul tur cu aplecație către românce (Horia joacă mâine).


                                     Frumusețea efortului util

 

   Sorana i-a predat Petrei Kvitova (Cehia) o lecție completă, în care valoarea sa personală, nu chiar așa decalată față de numărul 8 mondial și favorita numărul 9 a turneului pentru titlu de Grand Slam (asta deoarece capii de serie nu sunt stabiliți după ultima săptămână ci după turneele încheiate cu o săptămână înainte; e normal, stabilirea tablourilor fiind făcută înainte de finalele în curs de desfășurare), ambiția, dedicația și în primul rând strategia au fost decisive.

   Partida a debutat cu dublă greșeală și pierderea primului serviciu pentru Sorana. Era o scurtă perioadă de studiu. Sorana revine după 1-3 cu patru ghemuri consecutive în care ideea de bază a fost puterea și raliul. Schimburile de mingi erau intense, în forță, lungi și cu o cantitate mai mare de energie cheltuită de cehoaică. Sorana o plimba stânga dreapta la nesfârșit după care puncta cu câte o minge în contratimp sau, mai rar, câte o scurtă. La 5-3 pentru Sorana ambele își pierd serviciul și Sorana valorifică prima minge de set.

   Chiar dacă a fost pierdut setul doi de către Sorana, acesta a fost chintesența victoriei finale. Pentru Sorana nu conta în contul cui se scurg punctele din acest set. Ideea ei de bază a fost să o macine cu mingi și schimburi lungi și tari, dintr-un colț în altul al terenului până la epuizare. Petra a avut neinspirația ca în majoritatea cazurilor să returneze pe centru și doar loviturile decisive le trimitea lateral, lovituri după care Sorana nu se obosea prea mult. Erau și destul de rare pentru că nu prea îi lăsa timp de manevre. În sprijinul acestei afirmații avem cifrele temporale. În primul set, cele 10 ghemuri s-au terminat în medie după 4,8 minute fiecare, timp și așa foarte mare. Setul doi, care a cuprins doar șapte ghemuri a avut o medie de 5,85 minute pe ghem. Imens.

   Toate acestea au dus la un set trei în care dacă te uitai în privirea Petrei vedeai deznădejde, iar în gestica sa neputință. Era terminată. Renunța pur și simplu să mai alerge. Încerca să scurteze punctele dar nu mai putea. Ter-mi-na-tă!.  În doar 38 de minute Sorana a distrus-o pe Petra cu un 6-1 nimicitor, în care doar în ultimul ghem Petra a mai răbufnit, Sorana reușind să valorifice abia a patra minge de meci.

Mărgeanuri moroșene într-o duminică de februarie

    Duminica dimineață cerul încă nu era senin, dar arăta mai bine decât se preconizase. Mai plângea fără lacrimi dar se simțea că va fi o zi bună pentru o ieșire. După încorsetarea din izolare am mai așteptat 3-4 zile până se ne luăm inima în dinți și să pornim într-o vâjâială. Jimmy, pe bancheta special pregătită, Adriana la volan și cu mine pe post de copilot, sponsor, simplu pasager și material pentru vărsat năduful pentru toate greșelile altora din trafic, ne-am întins cu speranță, după ce am alimentat „full, vă rog!”, pe șerpuitoarea panglică kaki prin Odoreu spre Maramu'.

   Invitata noastră de onoare, Victoria, se afla în locașul propriului mijloc locomotoriu de pe bancheta din spate a mașinii copiilor noștri Geta și Decebal. Chiar ziceam mai în glumă mai în serios că Victoria este geto-dacă. Ochii iei mari, deocamdată rotunzi, frumoși, curioși, mereu surprinși de ce se întâmplă în jurul ei au avut un licăr de surpriză atunci când ne-a zărit. Parcă am surprins și o mică bucurie. Nu ne mai văzusem de vreo trei săptămâni. Ne-am protejat reciproc. E adorabilă!

   Ne apropiem de Apa. Oare ce mai face Vezu? Îl sun. Încheiem cu „Mulțam pentru telefon!”. Până la Baia Sprie am o sesiune de convorbiri telefonice cu ceilalți copii ai mei, în ordinea în care am făcut cunoștință: Gruiță, Darian, Mela, Gruiță mic și Cătălina. Apoi fratele Marcel și surioara Celuța. Într-un final l-am sunat și pe Costel, vărul meu de suflet, amintiri și emoții. Tânjeam să fi fost toți într-un grup, cum am mai fost, dar prudența a fost lozinca noastră de căpătâi în această deplasare.

 


                         Poartă, poartă poartă-ne...!

    Facem la dreapta spre Cavnic, las telefonul să alunece spre ceva buzunăraș al mașinii și mă delectez cu priveliști de ieri și de azi, de departe și de aproape, de lemn și ciment, de arături, păduri și creste, de iubire și năzuință. Frumoase locuri. De fiecare dată când le privesc mă simt de aici, din spațiul acesta intra și extracarpatic. Apar petice de zăpadă care în scurt timp devin fâșii, apoi pături. E cam veche, era să zic murdară, dar natura nu murdărește decât cu ajutorul nostru.

   La Cavnic nu ne oprim. E prea aglomerat. Cele peste 150 de mașini aliniate surprinzător de ordonat pe stânga sensului nostru de mers (pârtiile sunt pe dreapta) creau o forfotă de trupuri de-a lungul șoselei care m-au făcut să pierd momentele în care aș fi putut să-mi arunc privirea spre pârtii. Nu-i bai! Ne întindem la drum spre Ocna Șugatag prin vestul Crestii Cocoșului, monumentul natural fără silicoane al Gutâiului. Mirific. Nu doar creasta ci și ceea ce străjuiește în curbura arcului Carpați, vorba cântecului.

 


               Iz de Iza

   Brebul, acest colț de plai încă nealterat, este menționat sub numele de Vallis Olahalis sau Hodpataka, care s-ar traduce prin „satul pârâului cu brebi” (brebul fiind un animal european înrudit cu castorul nordamerican). Citisem asta pe undeva. Sun la Pop, asul din deal, prietenul meu din Ocna Șugatag și îl rog să ne pregătească câte un ceai. Se bucură. La Popasul din Deal, pensiunea lui pentru care mi-am permis calamburul anterior, era destul de multă lume, aproape 50% din capacitatea restaurantului. Găsim totuși o masă nu prea înghesuită și mai depărtată de alte mese ocupate și transformăm ceaiurile preconizate în ciorbe. Doamne, cum poate o simplă ciorbă de legume să scoată în evidență o bucătărie tradițională și un bucătar priceput.

 


                                 Unghiuri bârsănești

   O tăiem spre Bârsana. Mi-am dat seama că aș putea arăta și altora ce mă impresionează pe mine și încep să fac poze cu telefonul. Meleagurile se perindă în zig-zag legate prin fire autentice de volanul Adrianei. Mănăstirea ne întâmpină, pentru prima oară de când s-a întemeiat, fără nici o noutate. Ba parcă un pic mai săracă. E februarie totuși. După un an de pandemie.

   


                                 Voici, voila...

   După ce am privit plin de încredere ochii Domnului și al Maicii Sale în biserica veche, prima în jurul căreia s-a întemeiat comunitatea monahală, am urcat la etaj, în construcția supraetajată unde am făcut ceea ce îmi propusesem de mult să fac. Zugravul acestui lăcaș a împânzit zidurile interioare cu o grămadă de povești biblice alcătuite din imagini și scrieri. Mi-am pus ochelarii mei de distanță, m-am așezat în fața altarului și am început să buchisesc litere înșirate naiv pe zugrăveală. Mi-a luat 20 de minute să citesc și să înțeleg cele câteva rânduri gravate. Chiar dacă textul era scris într-o română bisericească, literele erau un conglomerat de caractere grecești, slave, romane și uneori mi s-a părut, arabe (glumesc!). Cum în afara slovelor romane nu am o pregătire lingvistică, decât ca autodidact, mi-a luat cam mult până m-am dumirit. Am înțeles aproape tot.


                          Comandă Victoria!

 

   Decii probabil s-a plictisit și au plecat înainte spre Sighetu Marmației. Am dat o tură rapidă prin interiorul mănăstirii căutând niște unghiuri mai altfel pentru imortalizare (nu prea mi-a reușit) și am pornit spre mașină unde, ce să vezi, Jimmy o lămurea pe Adriana să mă aștepte și pe mine. La Sighet aveam destinație exactă: Casa Iurca de Călinești. De mult ne propusesem să mai trecem măcar o dată prin acest local de familie, a cărui bucătărie vă invit să o apreciați pozitiv sau negativ, după cum vă e pofta. În trecut, de multe ori, cetere și zongore cu trupe de dans înfrumusețau serile vesele tradițional maramureșene, seri la care am participat și eu cu diverse grupuri. Acum doar o muzică discretă, populară de of și de petrecere, de foarte bună calitate, venită din Basarabia, Moldova, Dobrogea, mahalaua bucureșteană, Teleorman și restul Olteniei, Banat, Crișana, Ardeal și bineînțeles autohtonă mi-a străbătut toată tinerețea, anii de studiu de departe de casă și de cei de acasă, întemeierea familiei și dezvoltarea ei. Totul sub farfuria din piatră încinsă pe care sfâria un „Chateaubriand” gătit parcă de vicontele Francois - Rene, acompaniat de niște legume la grătar dumnezeiești. Multe amintiri, mulți prieteni uitați care au apărut neașteptat din cotloanele memoriei necondiționate...

   


                  Noi

   După câteva ore părăsim localul parcă mai buni. Victoria a fost o superbă! N-am cum să vă redau ceea ce am simțit privind-o. Decii mă anunță că o taie către casă mai repede că așa a pretins Victoria. Mă uit la ea și îl cred. Geta mă tachinează că ea ar fi nora mea preferată și eu rămân tare pe poziții: toți copiii mei sunt egali în inima și mintea mea!

 

                    Petre cu berbecii săi

   În drum spre casă ne mai oprim la Butoaiele lui Solomon în Săpânța să împart niște cărți de vizită și la Petre, prietenul meu de la cabana Sâmbra Oilor (Dealul Huta Certeze) în pasul  Huta (Pasul Cireșului, Pasul Fărgău sau Sâmbra Oilor fiind alte denumiri ale locului). I-am promis că voi scrie ceva despre el. Sper să mă pot ține de cuvânt.

    Acasă îl plimb puțin pe patrupedul Jimmy, după care, îmbrățișat cu Adriana, ne aducem aminte cum în urmă cu 39 de ani și o zi cineva a vrut să mi-o fure îmbrăcată în mireasă.

  


marți, 9 februarie 2021

Întârzieri în livrarea autobuzelor noi, hibrid, din partea firmei poloneze cu care s-a semnat contractul

 

   Proiectul european finanțat prin Programul Operaţional Regional (cel privitor și la autogara, sistemul de monitorizare al traficului și sistemul de e-ticketing), cu valoarea totală de 37.102.839 lei (vreo opt milioane de Euro) din care co-finanțarea municipiului Satu Mare este de 659.200,54 lei, este un proiect bun. Nu senzațional, dar necesar. Din păcate pașii sunt mai mici decât cei preconizați.

Anul trecut, când a demarat acest proiect Primăria Satu Mare și noi, cetățenii acestui oraș, ne-am bucurat pentru primele nouă astfel de autobuze, dar și pentru promisiunea că celelalte opt autobuze noi vor ajunge la Satu Mare în cursul anului trecut. Am ajuns în februarie și până acum am primit în total doar 13 astfel de autobuze (două chiar în cursul zilei de ieri). Chiar dacă întârzierea nu e mare ea ar trebui exploatată în interesul nostru. Bineînțeles că asta depinde și de competența celor care au întocmit contractele și de clauzele de lucru (posibilă sursă de corupție) la care am dovedit de atâtea ori că nu ne pricepem sau nu vrem să ne pricepem.

Am încercat să luăm legătura cu domnul Daniel Ciolan, administratorul firmei din România (București), cea care a intermediat acest proiect cu firma constructoare poloneză. Fără să ne refuze, dar și fără mari promisiuni, ne-a lăsat să înțelegem că s-ar putea găsi punți de discuții. Până la închiderea ediției cotidianului nostru încă nu am fost recontactați. Dacă vom avea amănunte interesante vă vom informa.


 

Mai jos aveți câteva date tehnice ale acestor autobuze, repet proiect pozitiv al Primăriei Satu Mare, primite de la Alexandra Ardelean, ofițer de presă al Primăriei Satu Mare:

„Toate exemplarele pe care polonezii le vor livra în Satu Mare sunt echipate cu un sistem hibrid în serie care integrează un motor electric de 120 kW și un motor diesel de 151 kW. Autobuzele sunt echipate cu aer condiționat, un sistem de supraveghere video și un sistem pentru numărarea pasagerilor, astfel încât municipalitatea să poată obțină rapoarte cu privire la numărul de persoane de pe ruta respectivă. Fiecare autobuz va putea transporta până la 96 de pasageri, dintre care 31 ei vor putea să călătorească având un loc pe scaun.”