PIB-ul României ar crește cu 7,95% în următorii doi ani spune Comisia Europeană. Mecanismul de Redresare și Reziliență ar putea îmbunătății semnificativ acest procent

    România se află într-un punct foarte delicat în ceea ce privește situația economică a viitorului apropiat care  se va răsfrânge în mare măsură asupra viitorului îndepărtat. După cum veți vedea în cele ce urmează, cifrele preconizate pentru dezvoltarea economică a țării noastre sunt ușor superioare mediei europene. Dar atenție! Aceste cifre nu țin cont de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Previziunile economice au fost făcute luându-se în considerare în fiecare colț al Europei întreaga activitate economică până în 28 ianuarie a.c., iar MRR a fost votat în 10 febrruarie a.c. Așadar țările care vor trata „cu cap” oportunitățile acestui MRR vor avea cifre mult mai bune, chiar cu 15-20% îndrăznesc să spun, mai ales la țările cu cifre mici în previziuni, gen Franța, Germania... și cu experiență în atragerea fondurilor financiare de la cotitură.

   După o contracție de 12,2% în al doilea trimestru al anului trecut, economia României a revenit cu 5,8% în trimestrul trei al anului trecut, în principal datorită unei redresări a consumului privat. Performanța puternică a sectorului construcțiilor a susținut creșterea brută a formării de capital fix pe tot parcursul anului.

   Între timp, exporturile nete au continuat să contribuie negativ la creșterea economică în 2020, în ciuda faptului că exporturile și-au revenit oarecum mai repede decât importurile în al treilea trimestru. Producția industrială a compensat unele dintre pierderile sale anterioare în al doilea și al treilea trimestru al anului 2020, dar această performanță pozitivă pare să se blocheze la începutul ultimului trimestru.

   Se așteaptă ca activitatea economică să se fi slăbit oarecum în ultimul trimestru al anului trercut, deoarece restricțiile de izolare a pandemiei au fost reintroduse ca răspuns la un nou val de infecții. Măsurile de sprijin fiscal, dintre care unele au fost prelungite până la mijlocul anului 2021, au atenuat impactul crizei asupra economiei în 2020. Rata șomajului a rămas în jur de 5%, întrucât măsurile politice guvernamentale au amortizat lovitura pe piața muncii. 

   PIB-ul real al României se estimează că va crește cu 3,8% în 2021 și cu 4% în 2022. Se așteaptă ca și consumul privat să își revină puternic din a doua jumătate a anului 2021, deoarece vaccinarea în masă ar trebui să permită ridicarea treptată a restricțiilor. Se așteaptă deasemenea să avem un consum robust în 2022.

   Investițiile vor rămâne puternice, peste orizontul prognozat, susținute de sectorul construcțiilor. Se așteaptă ca exporturile să își revină în contextul îmbunătățirii condițiilor economice din principalii parteneri comerciali ai României.

   Cu toate acestea, se preconizează că exporturile nete vor avea o scădere pe orizontul prognozat. Cum spuneam, cheltuielile viitoare legate de MRR nu sunt incluse în această prognoză. Riscurile privind prognoza de creștere sunt înclinate în sensul creșterii. Riscurile pozitive deosebite pentru România sunt implementarea rapidă a MRR și îmbunătățirea finanțelor publice.

   În 2020, o scădere accentuată a prețurilor la energie și o cerere agregată redusă a împins inflația generală la 2,3% de la 3,9% în 2019. În 2021, se așteaptă ca unele presiuni inflaționiste să vină din cauza prețurilor mai mari ale petrolului și a liberalizării pieței cu amănuntul în ianuarie, ceea ce va crește prețurile la energie în prima parte a anului.

 

   La nivel european, potrivit previziunilor economice din iarna anului 2021, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022. Potrivit previziunilor, economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022. În ceea ce privește România (am arătat mai sus), PIB-ul va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. În privința inflației, în cazul României, în 2021 se va înregistra o ușoară creștere la 2,6%, fiind urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

  Se preconizează că economiile din zona euro și din UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte din cauza ritmului de creștere peste așteptări preconizat în a doua jumătate a anului 2021 și în 2022. 

  Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ. Previziunile estimează că inflația în zona euro va crește de la 0,3 % în 2020 la 1,4 % în 2021, înainte de a scădea ușor la 1,3 % în 2022. Previziunile privind inflația pentru zona euro și pentru UE au crescut ușor pentru 2021 în comparație cu cea din toamnă, dar, în general, se preconizează că va rămâne moderată.

  Se preconizează, de asemenea, că redresarea întârziată va continua să atenueze presiunile exercitate de cererea agregată asupra prețurilor. În 2021, aceasta va fi stimulată temporar de efecte de bază pozitive în ceea ce privește inflația energetică, ajustările fiscale, în special în Germania, precum și de impactul cererii în creștere care este afectată de unele constrângeri rămase în materie de ofertă. În 2022, pe măsură ce oferta se ajustează și efectele de bază scad, se preconizează că inflația se va reduce din nou. 

   Riscurile legate de previziuni au devenit mai echilibrate din toamnă, deși rămân ridicate. Acestea sunt legate în principal de evoluția pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare. Riscurile pozitive sunt legate de posibilitatea ca procesul de vaccinare să conducă la o relaxare mai rapidă decât se preconizase a măsurilor de limitare a răspândirii virusului și, prin urmare, la o redresare mai rapidă și mai puternică. 

   În ceea ce privește riscurile negative, pandemia s-ar putea dovedi mai persistentă sau mai severă pe termen scurt decât se presupunea în această previziune sau ar putea exista întârzieri în derularea programelor de vaccinare. Acest lucru ar putea întârzia relaxarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, ceea ce ar afecta calendarul și forța redresării preconizate. Există, de asemenea, riscul ca în criză să avem cicatrici mai profunde în structura economică și socială a UE, în special prin falimente pe scară largă și pierderi de locuri de muncă. Acest lucru ar afecta, de asemenea, sectorul financiar, ar crește șomajul pe termen lung și ar agrava inegalitățile.

  E bine de știut că previziunile economice din iarna anului 2021 oferă o actualizare a previziunilor economice din toamna anului 2020, care au fost prezentate în noiembrie 2020, concentrându-se pe evoluția PIB-ului și a inflației în toate statele membre ale UE.

   Aceste previziuni se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 28 ianuarie 2021. Pentru toate celelalte date-sursă, incluzând ipotezele referitoare la politicile administrațiilor publice, prezentele previziuni iau în considerare datele disponibile până la 2 februarie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt detaliate în mod corespunzător, proiecțiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

   În mod esențial, previziunile se bazează pe două ipoteze tehnice importante privind pandemia. În primul rând, se presupune că, după o înăsprire semnificativă în al patrulea trimestru al anului 2020, măsurile de limitare a răspândirii virusului rămân stricte în primul trimestru al anului 2021. Previziunile iau în calcul faptul că măsurile de limitare a răspândirii virusului vor începe să se relaxeze spre sfârșitul celui de-al doilea trimestru și apoi mai mult în a doua jumătate a anului, când persoanele cele mai vulnerabile și o proporție tot mai mare a populației adulte ar fi deja vaccinate. În al doilea rând, se presupune că măsurile de limitare a răspândirii virusului vor rămâne marginale spre sfârșitul anului 2021, doar măsurile sectoriale specifice fiind încă prezente în 2022.

   Aceste previziuni țin seama de faptul că UE și Regatul Unit au convenit asupra unui acord comercial și de cooperare, care se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021 și care include un acord de liber schimb (ALS).

   Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din primăvara anului 2021 elaborate în mai 2021.

 

  Prelucarare și comentarii Gruiță Ienășoiu