Cu mulți ani în urmă Franța era singura țară din Europa, poate și din lume, în care capitala țării nu avea echipă în primul eșalon fotbalistic al țării. Așa a fost inventat PSG. Noi, în bunul obicei francofon, ne raliem acestei direcții și uite că am ajuns cu o singură echipă bucureșteană cu stadion în București în Liga I. E adevărat, este o situație de conjunctură, dar este un adevăr. Poate că Mitică al lui Caragiale a ajuns astăzi Dorel al agențiilor de publicitate, dar în fotbal acesta poartă numele de „clanul Becali”, iar superficialitatea și neseriozitatea acestuia a împiedicat ani la rând fotbalul românesc să se dezvolte armonios. Și în politică la fel: „clanul Dragnea” (i-am numit așa pe pușcăriabilii lui; scuzați-mi licența) a întârziat și încă mai întârzie maturizarea și consolidarea spiritului românesc. Nu faceți trimitere din aceste cuvinte către Steaua sau PSD. Ele sunt doar „gazdele” în care s-au dezvoltat aceste buboaie. Au ales cele mai populare gazde. Atenție! Nu și cele mai iubite. Acolo unde există iubire, respect și dedicare paraziții nu germinează.
Chiar dacă primele patru clasate își vor disputa partidele din etapa a șaptea pe teren propriu, cifrele spun că partidele echilibrate vor predomina de vineri până luni. Derbiul etapei va fi în primul meci al zilei de duminică, unde frânarii, cu gândul la Praga, trebuie să facă față croielii lui Croitoru. Croială parcă mai bine însăilată între nou veniți și rămași decât la frații lor moldoveni de pe Bahlui. Egalul cu goluri în ambele porți reiese din calcule, dar și din rațiune. Să vedem.
Curios, dar al doilea meci ca importanță al etapei este cel de la Ovidiu de pe stadionul „Central Academia Hagi”, unde gazdele sunt mari favorite în fața „voluntărenilor” cum incorect se alintă ilfovenii cu ancora pe piept. Ar fi normal să vedem vreo cinci goluri.
Poate că am nedreptățit puțin partidele de la Iași și Craiova situându-le pe locul trei ca însemnătate. La Iași ne așteptăm la un mult la zero, prin mult înțelegând cel puțin trei. Cei din Târgoviște își vor găsi într-un târziu linia de plutire, dar nu vineri. Tot vineri, când umbrele serii se lasă peste cel mai frumos Muzeu de Istorie pe care l-am văzut în România, Bănia va avea probabil din nou o mică deziluzie pe frumosul și modernul „Ion Oblemenco”. Cei din Giurgiu sunt din ce în ce mai harnici, iar oltenii mai risipitori.
La Mediaș, pe „Gaz Metan”, acolo unde am văzut primul meci de fotbal pe viu (renumitul derbi local Gaz Metan - Vitrometan, prin '61-'62), echipa fără identitate dar cu patron, ar putea avea ceva șanse doar dacă nu Face Ce Spune Becali, acest lucru fiind mai ușor în deplasare.
Un alt meci egal cred că vom vedea la Clinceni sub ochii câtorva spectatori și a și mai puținor telespectatori. Oltul Sfântul Gheorghe ar avea chiar șansa victoriei dacă s-a mai omogenizat un pic.
Singura echipă cu stadion în București în această ediție, Dinamo, are șansa și obligativitatea unei a doua victorii. Sibienii din Portugalia, Brazilia, Croația, Coasta de Fildeș, Congo și câțiva băștinași nu cred că au reușit să încropească o echipă, chiar dacă baciul lor, Costel Enache, ca orice bun român, a ales săptămâna trecută dintre două rele. Probabil în ultimul joc al etapei vom vedea și cele mai multe goluri. Vreo șase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu