Pianul lui Demény Balázs renaște mazurca lui Chopin

    „Seara Chopin” propusă de Filarmonica Dinu Lipatti pentru joi, 3 februarie, și pentru care sunt valabile abonamentele cu nr. 25 are un desfășurător care sper că vă va atrage în sala din coasta  uitatului de timp Hotel Dacia. Oare când i-am putea revedea arhitectura de o frumusețe impresionantă? Mă refer la cea a hotelului nu la cea splendidă a Filarmonicii. În program: Balada nr. 2 în Fa Major, Grande Valse Brillante în Mi Bemol Major, Mazurca (1. Fa Diez Minor; 2. Do Diez Minor; 3. Mi Major; 4. Mi Bemol Major), Balada nr. 3 în La Bemol Major, Nocturna nr. 1 în Fa Major, Valsul nr. 2 în Do Diez Minor, Valsul nr. 1 în La Bemol Major,  Valsul nr. 2 în Si Minor (postum), Valsul nr. 1 în Re Bemol Major și Balada în Fa Minor.

 

        Frédéric François Chopin

  Fryderyk Franciszek  Chopin s-a născut în 22 februarie 1810 în satul Żelazowa Wola (Ducatul Polonez), ca fiu al unei poloneze și al unui expatriat francez. În același an familia sa se mută la Varșovia unde tatăl său predă limba franceză într-un liceu din Palatul Saxon unde și locuiește. Deși considerat un copil minune în țara natală, Chopin pleacă la vârsta de 20 de ani către Paris. În capitala franceză își consolidează reputația ca interpret, profesor și compozitor, adoptând totodată prenumele de „Frédéric-François”.

   Pianul se regăsește pe tot parcursul operei sale, de cele mai multe ori purtând chiar un rol exclusiv, iar compozițiile sale sunt considerate culmile repertoriului pentru acest instrument. Deși muzica sa se încadrează în rândul celor mai pretențioase opere în privința tehnicității, stilul lui Chopin iese în evidență prin profunzimea nuanței și a expresivității, și nu doar prin complexitatea tehnică. El inventează genuri muzicale precum balada, însă cele mai reprezentative inovații sub semnătura sa privesc genuri deja existente precum sonata pentru pian, valsul, nocturna și preludiul. Operele sale sunt numite adesea sprijinul curentului romantic în muzica cultă a secolului XIX. În plus, Chopin este primul compozitor clasic occidental care include elemente slave în muzica sa; mazurcile și polonezele sale reprezintă chiar și astăzi baza muzicii clasice naționale poloneze.

   Tănărul Chopin primește prima lecție de pian din partea Ludwikăi, sora sa mai mare. De asemenea, mama asistă la educația sa. Datorită talentului său muzical ușor de remarcat, reputația lui Chopin îi aduce aprecierea de „al doilea Mozart”. La vârsta de șapte ani era deja autorul a două poloneze (Sol minor și Si bemol major), prima dintre acestea fiind publicată în atelierul părintelui Cybulski, directorul unei școli de organiști și unul dintre puținii editori de muzică din Polonia. 

    Articole despre copilul-minune apar în presa din Varșovia, iar „micul Chopin” devine o atracție în cadrul recepțiilor ținute de aristocrația capitalei. Tot în jurul acestei perioade, începe să susțină concerte publice de caritate. Se spune că odată întrebat ce consideră că apreciază publicul cel mai tare în privința sa, Chopin, în vârstă de șapte ani, ar fi răspuns: „gulerul cămășii mele”. Prima apariție drept pianist are loc la vârsta de opt ani.

   Sub îndrumarea lui Wojciech Żywny, Chopin ia lecții profesioniste de pian în perioada 1816–1822. Chopin avea să vorbească cu admirație despre profesorul său, deși calitățile tânărului aveau să le depășească cu rapiditate pe cele ale profesorului său. Mai departe, dezvoltarea talentului este supervizată de către Wilhelm Würfel, renumit pianist și profesor al Conservatorului din Varșovia. Acesta îi predă lecții valoroase de orgă, posibil chiar pian, însă la un interval neregulat de timp. Între 1823 și 1826 Chopin frecventează cursurile Liceului din Varșovia, acolo unde își desfășura activitatea tatăl său.

   Odată cu toamna anului 1826, Chopin începe studiul teoriei muzicale, basului continuu și compoziției, alături de compozitorul Józef Elsner în cadrul Conservatorului. Este posibil ca Chopin să fi avut contact cu Elsner încă din 1822; cert este că Elsner l-a îndrumat în mod particular încă dinainte de anul 1823. Chopin își completează un curs normal de trei ani la Conservator în 1829. În același an, Chopin participă la un recital al lui Niccolò Paganini, întâlnindu-l totodată și pe pianistul și compozitorul german Johann Nepomuk Hummel. Tot în 1829 Chopin își întâlnește prima dragoste, o studentă cântăreață pe nume Konstancja Gładkowska. Acest fapt îl inspiră pe Chopin în adăugarea vocii umane în opera sa. În august, la trei săptămâni după absolvirea Conservatorului din Varșovia, Chopin își face debutul briliant la Viena. Susține aici două recitaluri de pian și primește multe critici favorabile, existând însă și voci care criticau tonul jos produs de pian. În decembrie, susține premiera Concertului pentru pian în Fa Minor la Clubul Negustorilor din Varșovia. Prima reprezentare a celuilalt concert pentru pian, în Mi Minor, are loc la Teatrul Național pe 17 martie 1830.

   Pe 2 noiembrie 1830, Chopin părăsește Varșovia pentru concerte în Europa de Vest, neavând să se mai întoarcă pe meleagurile țării natale. La finele lunii izbucnește Răscoala din Noiembrie și partenerul său de drum, Titus Woyciechowski, se reîntoarce acasă pentru a participa la manifestații. Chopin rămâne la Viena, nerăbdător să afle vești din partea apropiaților săi; vizitează apoi orașele München și Stuttgart (unde află de instaurarea ocupației armatei rusești în Polonia), ajungând prin octombrie 1831 la Paris. Compusese deja o bună parte de lucrări importante, inclusiv două dintre concertele pentru pian și unele dintre Studiile op. 10. 

    La Paris, Chopin este întâmpinat de către exilați polonezi eminenți, precum și de artiști de marcă precum Heinrich Heine, Alfred de Vigny și Eugène Delacroix. Face cunoștință cu unii dintre cei mai reputați pianiști ai vremii, dintre care Friedrich Kalkbrenner, Ferdinand Hiller și Franz Liszt, formând totodată prietenii cu compozitori precum Hector Berlioz, Julian Fontana, Felix Mendelssohn, Charles-Valentin Alkan și Vincenzo Bellini (alături de care este înmormântat în Cimitirul Père Lachaise). Muzica lui Chopin era deja apreciată de mulți dintre compozitorii contemporani; printre ei se afla și Robert Schumann care, în critica sa asupra variațiilor „La ci darem la mano” (din opera Don Giovanni a lui Mozart), notează: „Jos pălăria, domnilor! Un geniu.”

   În perioada petrecută la Paris, Chopin participă la un număr de concerte. Programele oferă o idee despre bogăția vieții artistice pariziene în timpul acestor vremuri; astfel de concerte au fost cel din 23 martie 1833, în care Chopin, Liszt și Hiller interpretează partituri solo ale concertului lui Johann Sebastian Bach pentru trei clavecine și concertul de pe 3 martie 1838, în care Chopin, Alkan, Pierre Joseph Zimmerman (profesorul lui Alkan) și Adolphe Gutman (elevul lui Chopin) interpretează aranjamentul de opt mâini al lui Alkan la Simfonia a VII-a de Beethoven. Este implicat în compoziția Hexaméron (1837), a șasea variație din tema lui Bellini aparținându-i, aceasta fiind și ultima.

   Chopin întreprinde vizite și turnee variate în această perioadă. În 1834, alături de Hiller, vizitează un festival muzical, organizat la Aachen de către Ferdinand Ries. Cei doi îl întâlnesc pe Mendelssohn și alături de acesta vizitează orașele Düsseldorf, Koblenz și Köln, bucurându-se de compania fiecăruia și interpretând muzică împreună.

   În 1835, Chopin aranjează o întâlnire cu familia sa la Karlsbad. Aici face cunoștință cu Contele Franz von Thun-Hohenstein, a cărei fiică fusese eleva lui Chopin la Paris. Contele îl invită pe compozitor și familia să își petreacă șederea la castelul familiei sale de pe Elba, la Děčín. După aceea, Chopin își conduce părinții înapoi la Varșovia; nu-i va mai vedea niciodată. Se întoarce la Paris pe ruta Dresden, unde petrece câteva săptămâni, iar mai apoi Leipzig, unde îi întâlnește pe Mendelssohn, Schumann și Clara Wieck. Întâmpină un atac bronșic în timpul voiajului de întoarcere atât de grav, încât unele ziare poloneze îl anunță decedat.

   În 1836 Chopin se logodește cu o poloneză în vârstă de șaptesprezece ani, Maria Wodzińska, a cărei mamă a insistat ca logodna să fie păstrată secretă. Anul următor, familia fetei întrerupe această relație și se duce la altă fată pentru a întemeia cu aceea o altă famili.

   În 1836, în cadrul unei petreceri organizate de către Contesa Marie d'Agoult, amanta compozitorului-confrate Franz Liszt, Chopin o întâlnește pe Amandine Aurore Lucile Dupin, Baronesa Dudevant, cunoscută mai bine după pseudonimul acesteia, George Sand. Era o scriitoare romantică franceză, cunoscută pentru numeroasele sale aventuri amoroase cu Prosper Mérimée, Alfred de Musset (1833–1834), secretarul ei, Alexandre Manceau (1849–1865) și alții.

   Inițial Chopin nu o consideră atrăgătoare. „Are ceva care îmi provoacă repulsie”, mărturisește familiei. De cealaltă parte, într-o scrisoare adresată Contelui Wojciech Grzymała, prieten apropiat, datată iunie 1837, Sand dezbate dacă să intervină în relația dintre Chopin și logodnica sa, Maria Wodzińska și să-și abandoneze relația actuală pentru a putea începe una cu Chopin. Scriitoarea avea sentimente puternice pentru Chopin, pe care l-a curtat până când s-a înfiripat o legătură între cei doi.

   Un episod notabil din timpul relației se desfășoară în cursul iernii turbulente și mizere petrecute la Mallorca (1838–1839), acolo unde cuplul întâmpină probleme de acomodare, ajungând să fie găzduiți în cele din urmă la mănăstirea din Valldemossa. Mai apoi, Chopin are probleme și cu recepția pianului „Pleyel” ce-i fusese trimis. Acesta ajunge cu întârziere de la Paris, însă rămâne blocat la vama spaniolă, care îi solicită un tarif ridicat pentru import. Beneficiază în cele din urmă de pian pentru o perioadă de timp de aproape trei săptămâni; în restul timpului se folosește de un pian hodorogit, împrumutat pentru a finaliza Preludiile sale.

   Vremea neprielnică are un impact serios asupra stării de sănătate și asupra bolii pulmonare cronice a compozitorului. Atât de serios încât – pentru a-și salva viața se întoarce alături de George Sand și cei doi copii ai ei pe continent, la Barcelona, iar mai apoi la Marsilia, unde petrec câteva luni pentru recuperare. Deși starea sa de sănătate se ameliorează, recuperarea nu va fi niciodată completă. În stilul caracteristic, se plânge în privința incompetenței doctorilor din Mallorca: „Primul mi-a spus că sunt pe moarte. Al doilea mi-a spus că am avut ultimul răsuflu, iar al treilea mi-a spus că eram deja mort”.

Chopin petrece verile din perioada 1839 – 1843 la proprietatea scriitoarei din Nohant. Reprezintă o perioadă liniștită și productivă pentru compozitor. Aici compune Poloneza în La Bemol Major „Eroica”, una dintre capodoperele sale. La întoarcerea la Paris (1839), îl întâlnește pe pianistul și compozitorul Ignaz Moscheles.

   În 1845 se naște o problemă serioasă în relația dintre Chopin și Sand, odată cu deteriorarea suplimentară a sănătății lui. Lucrurile se înrăutățesc în 1846, din pricina problemelor familiale; acesta este anul în care Sand publică „Lucrezia Floriani”, roman nefavorabil lui Chopin. Povestea tratează relația dintre o actriță bogată și un prinț cu o stare de sănătate slăbită. Se poate interpreta că inspirația pentru cele două personaje a pornit chiar de la cei doi. Problemele familiale pun în final capăt relației, care a durat timp de zece ani (1837–1847).

    A decedat pe data de 17 octombrie 1849, la vârsta de 39 de ani, răpus de  tuberculoză pulmonară. Înmormântarea, care a avut loc la Biserica Madeleinei din Paris, a fost întârziată cu aproape două săptămâni până la 30 octombrie. Intrarea a fost limitată doar pentru deținătorii de invitații, deoarece se așteptau să participe mulți oameni.

  

    Toate compozițiile lui Chopin includ partituri pentru pian. Predominant, pianul este folosit ca instrument singular, însă există și lucrări muzicale unde apar și alte instrumente, precum vioară, violoncel, voce sau orchestră. Peste 230 de lucrări ale compozitorului au supraviețuit timpului. Manuscrise și lucrări din primii ani ai copilăriei au fost pierdute.

   Înainte de al doilea război mondial a fost ridicată o statuie închinată lui Chopin în Parcul Łazienki din Varșovia. La baza sa sunt organizate recitaluri de pian din opera lui Chopin în fiecare duminică a verii. Copacul stilizat aflat deasupra compozitorului reprezintă mâna și degetele unui pianist. În memoria geniului lui Frédéric Chopin, capitala Varșovia găzduiește la fiecare cinci ani Concursul Internațional de Pian Frederick Chopin. Titlul Grand prix du disque de F.Chopin este acordat periodic interpretărilor remarcabile ale operei lui Chopin. Asteroidul cu nr. 3748 poartă numele de Chopin ca și Aeroportul Iternațiuonal din Varșovia.

Supercalifragilisticexpialidocious

   Copilăria unora dintre noi a fost îmbogățită de mesajul științifico-fantastic al Julie-i Andrews în rolul celei mai iubite doici de pe planetă. Dădacă universală a reușit prin această înșiruire de vocale și consoane să vrăjească mințile a milioane de copii. I-a făcut să plângă și să râdă cu aceeași față sinceră, inocentă. Astăzi o asemenea producție de artă ar fi aruncată neglijent pe trotuarul murdar. Când a fost rostit pentru prima oară acest calambur aveam opt ani și umpleam Buituriul unei Hunedoare vii, sub fumul aproape inofensiv înălțat sus de tot din turnurile combinatului siderurgic, motorul acestei aglomerații urbane.

    Pe atunci am înțeles perfect ce înseamnă. Sensul literelor era bine conturat când plimbam cercul (partea metalică a unei roți de tricicletă) cu vergeaua desprinsă dintr-un pat de spital sau când mă dădeam huța pe funia ce atârna dintr-o salcie pe malul Văii Seci. Câtă bucurie strălucea pe atunci pe chipul meu!? Nu departe era terenul de zgură al stadionului Corvinul. Acolo am încercat pentru prima oară să joc fotbal în mod organizat. După două-trei antrenamente m-au trimis acasă. Cică să revin după vreo doi ani pentru că nu aveau grupă pentru copii așa mici.

   Am revenit după doi ani, dar nu la Corvinul ci la Steagu Roșu din Brașovul care mi-a fost casă pentru următorii 17 ani. Parcursul meu de jucător de fotbal s-a încheiat la iubitul meu Rapid, pentru care am plecat de acasă la 14 ani. Mama, plângînd pe peronul noii gări de sub Tâmpa, mi-a spus că dacă nu intru la liceu nu mă lasă să rămân în București. De frică am intrat cu media 10. După trei ani la Rapid au încercat să mă trimită la Rapid Mizil. Am refuzat și m-au dat afară. Pentru mine atunci era important să nu ajung un simplu muncitor. Nu pentru că i-aș disprețui pe muncitori, ci pentru că mie nu-mi plăcea munca fizică (excepție fiind antrenamentele pe care le adoram). De frică a fost musai să intru la facultate.

   Hai să parcurgem punctele esențiale ale etapei a douăzeci și treia. Derbiul etapei nu se dispută pe Arena Națională chiar dacă în această săptămână vor avea loc două jocuri pe cel mai mare areal sportiv al țării. Partida șoc va fi la Cluj, pe arena din Gruia, unde lidera se va înfrunta cu ocupanta locului patru, FC Botoșani. Scăpate de tensiunea ce le-a schimbat filosofia de joc din meciul cu FCSB, picioarele fotbaliștilor de la CFR s-ar putea relaxa mai mult decât este cazul. Totuși, prezența zbirului Dan Petrescu s-ar putea să le domolească nevoia de relaș în teatrul de pe pajiște. Partida se va disputa la închiderea ediției, să spun așa, luni de la ora 20.

   Meciul de la Sf. Gheorghe este al doilea ca importanță în ceea ce privește configurația clasamentului. Aici se întâlnesc, în deschiderea bâlciului (vineri, de la ora 20) echipa locală Sepsi (Oltul) și echipa fanion a Olteniei, Universitatea Craiova. Nu mulți vor paria pe această partidă tocmai pentru că rezultatul este complet imprevizibil. După înfrângerea ardelenilor de la Botoșani și victoria oltenilor din compania Rapidului, ambele nemeritate, este foarte dificil să alegi. Cred că X-ul este improbabil la mai puțin de patru goluri.

   Partidele Voluntari - Gaz Metan și  Rapid - UTA sunt la capete diferite ale interesului din punct de vedere al suporterului. Cele două jocuri de sâmbătă (de la ora 14 la Voluntari și de la ora 20 pe Arena Națională) au pe de o parte o favorită certă, Voluntariul, și un mare „nu știu” de cealaltă parte. Pe plan emoțional bineînțeles că țin cu oaspeții în primul meci și cu gazdele în al doilea (la Mediaș am văzut primul meci de fotbal pe viu; aveam vreo șase ani și am văzut derbiul local din Cupa României Gaz Metan - Vitrometan).

   Eternul derby e cam mult spus. Doar dacă eternitatea începe odată cu comunismul în România. Derby de tradiție s-ar putea spune dacă avem neinspirația să considerăm că FCSB este Steaua. Totuși, în turul campionatului meciul FCSB - Dinamo a avut pe Arena Națională cel mai mare număr de spectatori. Acum (duminică de la ora 20), pe gazonul infect din Groapă nu încap prea mulți. Cei ce „fac ce spune Becali” sunt mari favoriți, dar eu tot mai cred că orgoliul celor din Ștefan cel Mare ar putea răbufni.

   Oaspeții sunt favoriți în partidele de la ora 17 Clinceni - Farul (sâmbătă) și 48 - Argeș (duminică). Dacă sâmbătă nu văd cum Hagi ar putea fi încurcat, la Craiova gazdele ar putea spera la ceva dacă ar juca două reprize, nu numai una ca la Constanța. Chiar mă gândeam că etapa trecută din cele șase meciuri decise în favoarea unei combatante doar Mioveniul a meritat victoria, celelalte echipe ce au acumulat trei puncte nu prea le-au meritat. Culmea fiind partida de la Arad, de unde Gaz Metan a plecat cu toate punctele total halucinant.

   Cenușăreasa etapei este partida de la Buzău (era să scriu Târgoviște) unde Chindia, în caliatate de gazdă, va învinge Mioveniul duminică de la ora 14.

   Să scăpăm de „viruși” și de „vin rușii”!

   

 

 

 

 

Diva săptămânii este Orchestra Simfonică a Filarmonicii Dinu Lipatti

    Rareori ne aplecăm atenția să alegem metaforele atașate valorii incontestabile a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat Dinu Lipatti. Cea mai reprezentativă instituție culturală a județului, un turn al civilizației naționale și un pion ce uneori devine regină a peisajului cultural european, ne îmbie în această săptămână să descoperim cu precădere măiestria artiștilor ce compun o adevărată echipă. Un team al cărui antrenor este de această dată chiar prim dirijorul ei, Franz Lamprecht.

    Din orchestră nu credem că vor lipsi șefii de partidă de la fiecare instrument:  Kovács Pistuka Emőke (vioara I), Mija Alina (vioara II), Abos Gyozo (violă), Cătună Dan (violoncel), Demeter Erika (contrabas), Tussai Elisabeta (flaut), Misz Andrea (oboi), Sericiuc Ruxandra (oboi), Incze Robert (clarinet), Erdos Ioan Nicolae (fagot), Pitic Ioan Claudiu (corn), Saveschi Ciprian Rares (trompetă) și Didi Peter (timpan).

    Acest concert este și un prilej de a spune adio celui ce a fost până vineri concertmaistru Răceu Danil Ioan.

    Evenimentul va avea loc ca de obicei joi seara de la ora 18,30. Sunt valabile abonamentele cu nr. 24 și biletele procurate de la sediu. Sub genericul „Bijuterii muzicale” programul va conține piese de Anatoly Liadov (Poloneza în Do Major), Leroy Anderson (Blue Tango), Iosif Ivanovici (Viaţa la Bucureşti),  Johann Pachelbel (Canon în Re Major), Galt MacDermot (Hair), din nou Leroy Anderson (Serenata), Angel Villoldo (El choclo - Tango Argentino), Edward Elgar (Pomp and Circumstance No. 4) și Johann Strauss (Schatzwalzer - Der Zigeunerbaron).

  Franz Lamprecht

   Născut în 1951 la Düsseldorf, Lamprecht a studiat la clasa Kapellmeister la Robert Schumann Hochschule din Düsseldorf și a fondat primul său cor în timpul studiilor. Chiar student fiind, i-a fost decernat premiul pentru dirijorat, fiind licenţiat cu „Summa cum laude”. În Düsseldorf, Franz Lamprecht conduce propriile sale serii de concerte în sala locală din Tonhalle, precum şi Festivalul de Muzică Schloss Benrath (1995-2015).
   Frecventele turnee de concerte şi invitaţii ca dirijor, l-au purtat în multe locuri incluzând Londra, Bruxelles, Roma, Salzburg, Paris, Israel, Bulgaria, Polonia, România, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, SUA şi Mexico. 

    A înregistrat lucrări rare de Charles Gounod, Felix Mendelssohn Bartholdy și Max Bruch pentru compania Electrecord. Conduce mai multe coruri din regiunea Düsseldorf, care apar adesea împreună cu două orchestre românești la concerte și festivaluri de muzică din Germania și din străinătate.

   În 1974 Lamprecht a fondat primul său cor la oratoriu Hilden, cor care are în prezent aproximativ 105 cântăreți. Lucrări precum Simfonia a 9-a a lui Beethoven, Requiemul lui Mozart, Mesia lui Händel și Carmina Burana a lui Orff au devenit curând parte din repertoriul standard.

    În 1977 a fondat Corul Guvernului de Stat din Düsseldorf, care are în jur de 80 de cântăreți. Repertoriul cuprinde muzică corală sacră și seculară, în special de grup și oratorie, dar și fragmente din opere și operete.

    În 1987, Lamprecht a fondat un nou cor în sudul orașului Düsseldorf, cu aproximativ 65 de cântăreți. Împreună cu celelalte coruri, lucrări corale sacre și seculare sunt interpretate în săli de concert precum Tonhalle Düsseldorf sau Historische Stadthalle Wuppertal, în biserici precum catedrala de pelerinaj din Neviges și chiar în Balver Höhle, Filarmonica Română de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare. Orchestra, cu cei 65 de muzicieni ai săi, dă în jur de 80 de concerte pe an. Franz Lamprecht a fost dirijor principal invitat între 1993 și 1998 și este dirijor șef al Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare din 1999.  La 1 ianuarie 2001 a fost numit director muzical al municipiului Satu Mare de către autoritățile județului și ale municipiului.

   Din anii 1980, corul guvernului de stat organizează seria de concerte „ars musica” în Tonhalle Düsseldorf, dirijată de Franz Lamprecht, cu muzică clasică ușoară, dar și mari opere sacre și coruri de operă. Symphonisches Chor Wuppertal organizează o serie de concerte cu același nume în primăria istorică din Wuppertal. Din motive organizatorice, spectacolul acestor concerte a fost preluat acum de Classic Concert Society. Pe lângă evenimentele din Tonhalle Düsseldorf și primăria istorică din Wuppertal, există concerte regulate în primăria din Hilden și în Mariendom din Neviges.

   Din 1994, Klassik Konzert Gesellschaft organizează festivaluri de muzică sub formă de concerte în aer liber cu muzică clasică, iluminare a parcului, elemente de apă colorate și artificii muzicale sincronizate, până în 2015 la Spiegelweiher din Castelul Benrath, din 1999 și la castelul cu șanț Nordkirchen și în 2015 tot la castelul cu șanț Merode. Din 2017 sunt concertele camerale de dinainte de Crăciun cu tineri artiști în „Schlösschen” al guvernului districtual din Düsseldorf.

    În 1998 a fost numit cetăţean de onoare al municipiului Tîrgu Mureş, datorită anilor de serviciu în schimbul cultural germano-român, iar în octombrie 2004 a fost numit cetăţean de onoare al municipiului Satu Mare. La 30 aprilie 2004, Franz Lamprecht a primit Ordinul de Merit al Germaniei în semn de recunoaștere a dăruirii sale pentru muzică și a angajamentului său pentru schimbul cultural germano-român.

Rupt-o boii tânjaua

   Anomaliile climatice la nivel mondial, fenomenalul ce devine banal, ghioceii ce răsar în decembrie, aiuriții ce se infectează intenționat pentru a scăpa de vaccin (vezi cazul fostei Hanka Horká), necesitatea  internetului și dezastrul politico-social ce îl produce sau „No-vax” Djokovic sunt doar câteva chestii care în cursul mileniului trecut nu puteau fi bănuite nici măcar în mintea fecunzilor producători de since-fiction.

    Pictorul Hitler, energia nucleară, comunismul cu față umană, falangele de la secte până la fascism și plebeul rege parcă nu mai sunt expresii așa controversate precum Trump urmaș al lui Washington, Johnson al lui Robin Hood, Kim al lui Jumong sau Dâncilă (credeți-mă că-i uitasem numele și l-am găsit pe wikipedia) a lui Brâncoveanu.

   Nici fotbalul românesc nu este scutit de anomalii. De anul trecut sesiunea de primăvară începe în toiul iernii (12 ianuarie atunci, 21 ianuarie curent). Sunt date uitării cantonamentele de pe creste pentru încărcarea bateriilor și maratoanele până rugineau maieurile pe șira spinării pentru creșterea rezistenței. Acum sunt antrenamente moderne, științifice, care te fac ca prin minutul 57 să te ceri afară că ai obosit sau că nu poți juca trei meciuri pe săptămână. Nu mai punem la socoteală gleznele sensibile, genunchii creponați și lumbagoul. Toate-s la modă și-s urmate de 2-3 săptămâni de pauză. Uneori mai mult. Și capetele erau mai tari odată. E cam greu acum să-i explici unui fotbalist că pe vremuri mingea avea șiret și uneori acesta ți se imprima pe frunte.

   Cel mai important meci al etapei de debut în 2022 este desigur FCSB - CFR Cluj. Este derbiul etapei, derbiul campionatului și meciul care ar putea stabili campioana dacă ne bazăm doar pe criterii logice (aritmetică, statistică, valoare antrenor, valoare lot...). Partida de duminică de la ora 20 este stresantă pentru gazde și incitantă pentru oaspeți. Încercările de construcție ale bucureștenilor se vor dezintegra sau nu în capacitatea distructivă a clujenilor. Pragmatismul ardelenilor poate fi eficace sau nu în fața unei apărări nu totdeauna concentrată.

   La Craiova se dispută al doilea cap de afiș al etapei. Univ. Craiova - Rapid, sâmbătă de la ora 20. Un meci al orgoliilor, al pătimașilor și al fanatismului. Sperăm ca fanatismul să se manifeste în limite rezonabile. Nu știu dacă oltenii chiar vor folosi juniori din lipsă de cadre, dar sunt sigur că frânarii mei vor folosi juniori pentru că au valoare. Eu le urez sănătate tuturor dar puncte doar giuleștenilor. Asta nu înseamnă că vișinii au și câștigat. Prazul cât bâta de oină al lui Craioveanu poate face minuni.

   Chindia - Voluntari și Botoșani - Sepsi sunt două partide care ar putea încurca favoritele (pe Voluntari sâmbătă, de la ora 14,30, iar pe Botoșani luni, de la ora 17,30). Chiar dacă cei din Cetatea Voluntărească (vechea denumire a localității) joacă în deplasare, iar moldovenii bătutăcesc (scuzați licența) acasă, punctele pot ajunge toate sau parțial în oricare desagă.

   La închiderea primei etape din acest an calendaristic, luni de la ora 20, probabil că Hagi va defila în fața unei formații buimăcită de o conducere acefală. Farul - 48 Craiova este, cred, singura partidă care se joacă unidirecțional. Spre poarta din vale. La pauză se înclină terenul invers.

   Un derbi al Ardealului va fi duminică de la ora 17 la Arad. Cel puțin așa ne-am dori. Dacă  medieșenii și-au revenit cât de cât s-ar putea să vedem și fotbal. Aradul construiește pozitiv. A construit un stadion, a construit o echipă, acum încearcă să construiască un palmares. Unde sunteți voi Gornea, Bacoș, Biro, Lereter, Domide sau Broșovschi să le aduceți aminte câte campionate ați câștigat?

   La Pitești, vineri de la ora 20, după ce se înlătură zăpada se vor opri vântoasele. Asta pentru ca Dinamo să încerce marea recuperare. Nu știu dacă va reuși. Ca rapidist aș vrea să văd rivalele Dinamo și Steaua cât mai jos, dar parcă totuși sunt prea jos. Fără Dinamo și Steaua la anul va fi insipid.

   Cenușăreasa etapei este meciul de la Mioveni, duminică de la 14,30. Nu știu de ce nu l-a pus de la 11. Oricum au nevoie de o perioadă de acomodare pentru Liga 2. Chiar dacă Mioveniul ocupă locul 12 momentan, nu cred că județele Argeș și Ilfov pot spera ca și la anul să aibă două echipe în primul eșalon fotbalistic. Cred că nici măcar Doljul nu va rămâne cu două echipe. Să vină Steaua, Petrolul, „U” și Sibiul, iar la anul Brașovul, Iașiul, Tg. Mureș și Timișoara. Cu timpul să vină și Oradea, Bacău, Galați, Baia Mare și din subiectivism Satu Mare.

„Mară, Mară, râu frumos / Spală toate relele, / Și ne adă binele. / Pace-n lume, / Roade bune, / Bine-n țară, / Grâu la vară!”

   

Sergey Simakov și Vlad Răceu revin pe scerna Filarmonicii Dinu Lipatti după 8 luni

    Vioara sămtăreanului Vlad Răceu se simte bine sub bagheta dirijorului german de origine rusă Sergey Simakov. Mărturisesc că am avut intenția să-i scriu numele Serghei Simacov, dar faptul că el însuși și-a „englezit” numele mă face să-i respect doleanța. Despre biografia celor doi am mai scris cu alte prilejuri așa că, cei interesați, pot da o simplă căutare pe site-ul nostru sau pe blogul meu (ienasoiu.blogspot.ro) pentru a afla amânunte.

 

   Așadae „Concertul simfonic” de joi, 20 ianuarie, îi va avea în centru atenției pe cei doi artiști de excepție, artiști ce ne vor delecta cu „Concert pentru vioară și orchestră în Re Major” a lui Erich Korngold și „Simfonia a II-a în Du Major” a lui Robert Schumann. Sunt valabile abonamentele cu nr. 22.

 

   Despre Schumann numai cine nu-i pasionat de muzica de calitate nu știe așa că, pentru săptămâna aceasta, am ales să povestim despre  cel supranumit „părintele muzicii de film”, titlu pe care îl împarte cu Max Steiner și Alfred Newman, și a cărei lucrare a fost compusă în 1945 și interpretată pentru prima oară abia în 1947, când zăngănitul  armelor nu a mai impietat asupra calității sunetelor.

    Erich Wolfgang Korngold

    A fost un compozitor de muzică de film și de muzică clasică romantică al secolului XX. În ciuda faptului că, atunci când a murit, stilul său compozițional era considerat demodat, muzica sa a început să trezească din nou interes în ultimii ani.

   Korngold a câștigat premiul Oscar pentru muzica din filmul The Adventures of Robin Hood în 1938, unanim considerată una dintre cele mai bune coloane sonore din istorie. Muzica sa pentru Anthony Adverse (1936) a câștigat și ea Oscarul. Totuși, la vremea respectivă, premiul era acordat directorului departamentului de muzică al studioului care a produs filmul și nu compozitorului (ca o coincidență, anul în care Korngold a câștigat premiul pentru Robin Hood a fost primul an în care premiul era acordat compozitorului și nu directorului departamentului de muzică).

    Erich Wolfgang Korngold s-a născut în Brünn, Moravia (Austro-Ungaria, astăzi Brno, Republica Cehă) pe 29 mai 1897 ca al doilea fiu al lui Dr. Julius Korngold și al soției sale, Josephine, dar a crescut în Viena de la varsta de 4 ani, când tatăl său a devenit succesor al celebrului critic de muzică Eduard Hanslick de la ziarul Neue Freie Presse (Noua presă liberă). Erich a început să cânte la pian de la o vârstă foarte mică și a compus primele sale lucrări originale în 1905. În 1906, după ce fiul său a demonstrat o înclinație fenomenală pentru muzica, tatăl său - la sugestia compozitorului Gustav Mahler - l-a ales pe celebrul compozitor Alexander von Zemlinsky să-i fie mentor.

   Tânărul "copil-minune" a devenit cunoscut publicului în 1910 cu premiera mondială a baletului pantomimă în două acte Der Schneemann (Omul de zăpadă) la Opera din Viena. Această senzație a fost urmată câteva luni mai târziu cu premiera de la Munchen al Trioului pentru pian. Minunați de abilitățile acestui copil-minune, cunoscătorii de muzica ai vremii au început imediat să îi promoveze muzica. 

 

   În 1911, Artur Schnabel a interpretat la premieră Sonata pentru Pian Nr. 2 în Mi minor, a lui Erich. În același an Artur Nikisch a prezentat în premieră mondială prima lucrare orchestrală a lui Erich, Schauspiel Ouvertüre,  în Leipzig, demonstrând talentul lui Erich de a compune muzică orchestrală. În 1913, 'Sinfonietta în si Major, a lui Erich a avut premiera la Viena sub bagheta lui Felix von Weingartner, iar mai târziu Sonata pentru Vioară în Sol major a avut premiera la Berlin în interpretarea lui Karl Flesch și Artur Schnabel, demonstrând măiestria lui Erich de a compune atât muzică orchestrală cât și muzică de cameră.

   In 1916 Erich a devenit un respectat compozitor de operă prin succesul instantaneu al celor două opere într-un act Der Ring des Polykrates și Violanta, a căror premieră a avut loc la Munchen. În anul următor Cvartetul Rose a interpretat la Viena în premieră Sextetul pentru Coarde în Re Major. În 1920 a fost prezentată muzica inspirată din piesa lui Shakespeare, Much Ado for Nothing (Mult zgomot pentru nimic), și a avut loc premiera mondială a triumfului său, opera Die tote Stadt (Orașul mort), la Hamburg și Köln, inspirat după romanul lui Georges Rodenbach, Bruges-la-morte. În următorii ani, Korngold a început să adapteze operete și, în același timp, a continuat să compună lucrări originale, inclusiv Cvartetul pentru coarde și Concertul pentru pian de mână stângă interpretat de Paul Wittgenstein. 

 

   În 1927 a avut loc premiera celei de-a patra opere a lui Korngold, Das Wunder der Heliane, pe care el o considera cea mai importantă lucrare a sa. Totuși, spre deosebire de opera Jonny spielt auf a lui Krenek, opera lui Erich nu a avut același succes precum operele sale precedente iar el a simțit un sentiment de dezamăgire, mai ales că opera lui Krenek a devenit opera anului. Acest eșec s-a datorat schimbării de gusturi al publicului vienez, care a început să prefere lucrările moderne.

   După ce a primit titlul de profesor al Academiei de Muzică din Viena, Korngold a colaborat în 1929 cu Max Reinhardt pentru adaptarea operetei Die Fledermaus a lui Johann Strauss II în Berlin. În aceeași perioadă au loc premierele unor noi lucrări ale lui Korngold, cum ar fi Suita pentru două viori, violoncel și pian (mână stângă), și a treia Sonata pentru Pian. În 1932 a avut loc premiera lucrării Baby-Serenade, în care Korngold a folosit pentru prima dată elemente de muzică jazz. În același an a început să lucreze la a cincea sa opera, Die Kathrin.

   În 1934, la cererea lui Max Reinhardt, care deja lucra în Statele Unite, Korngold a venit la Hollywood pentru a adapta muzica lui Mendelssohn, Visul unei nopți de vară, pentru versiunea cinematografică a lui Max Reinhardt, A Midsummer Night's Dream. Un an mai târziu, în timpul celei de-a doua vizite la Hollywood, Korngold a compus muzica pentru filme produse de studiourile Paramount Pictures și Warner Bros. La puțin timp după aceea, a semnat un contract exclusiv cu Warner Bros., devenind astfel unul din primii compozitori celebri la nivel mondial care să lucreze la Hollywood. Prima sa coloană sonoră originală a compus-o în 1935 pentru filmul Captain Blood, film care a ajutat la lansarea carierei lui Errol Flynn, iar în 1936 a compus muzica din filmul Anthony Adverse, care a câștigat premiul Oscar pentru cea mai bună coloană sonoră. 

 

   Deși se afla sub contract cu Warner Bros., Korngold trăia în două lumi, compunând coloane sonore în Hollywood și încercând în același timp să își mențină popularitatea sa în Europa. În 1938, formarea Anschluss-ului în Austria de către Germania nazistă l-a luat pe Korngold prin surprindere. Pentru a-și salva familia, Korngold i-a mutat în Statele Unite și a ales să compună în mod regulat coloane sonore, jurând să nu mai compună lucrări clasice până la căderea de la putere a lui Hitler. Prima sa coloană sonoră în calitate de exilat în Statele Unite, The Adventures of Robin Hood, i-a adus al doilea premiu Oscar. Până în 1946 Korngold a compus predominant muzică de film, folosindu-și salariul pentru a-și ajuta prietenii care fugeau din Europa pentru a scăpa de tiranie. Printre coloanele sale sonore se numără The Prince and the Pauper (1937), Juarez (1939), The Sea Hawk (1940), The Sea Wolf (1941), King's Row (1941) și Deception (1946).

Începand cu 1946, o dată cu premiera Cvartetului pentru coarde Nr. 3, Korngold și-a luat adio de la industria cinematografică de la Hollywood și a încercat să se întoarcă la muzica de scenă. Folosind elemente din coloanele sale sonore, Korngold a compus Concertul pentru violoncel în Do Major, Concertul pentru vioară în Re Major și Serenada Simfonică.

   Familia Korngold a decis să revină în Europa în toamna anului 1947 dar planurile au fost amânate deoarece Korngold a suferit un atac de cord pe 9 septembrie 1947. Erich a ajuns în cele din urmă în Austria în 1949, pentru prima dată după plecarea sa din 1938. În 1950, sub conducerea lui Wilhelm Furtwaengler, a avut loc premiera Serenadei Simfonice în Si Major, care a fost primită cu succes la Filarmonica din Viena. Totuși, alte lucrări ale sale nu au avut un public numeros iar părerile criticilor nu erau favorabile. Gusturile muzicale ale vienezilor au evoluat în absența lui Korngold. Korngold s-a considerat uitat și subapreciat, așa că a părăsit țara sa natala. A revenit în Statele Unite profund dezamagit. 

 

   A făcut un al doilea drum spre Europa în 1954, când a avut loc premiera Simfoniei în Fa Diez. După ce a fost din nou dezamăgit cu eșecul lucrării Die stumme Serenade, a călătorit la Munchen pentru a lucra la un ultim film, Magic Fire, un film biografic despre Richard Wagner, produs de Republic Pictures.

   În 1955 Korngold a suferit un atac cerebral, ceea ce l-a lăsat parțial paralizat. Apoi, în 1957, la vârsta de 60 de ani, cu a doua simfonie și a șasea operă planificate, Korngold a decedat la 29 noiembrie în urma unei tromboze cerebrale.

   Institutul American de Film a poziționat coloana sonoră a lui Korngold pentru The Adventures of Robin Hood pe locul 11 în topul celor mai bune coloane sonore din istorie.

 

România a încasat joi prefinanțarea de 1,9 miliarde Euro pentru PNRR

   PNRR-ul României face parte din programul NextGenerationEU al UE conceput pentru ca statele membre să iasă mai puternice din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a încuraja tranziția verde și cea digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre. Comisia Europeană a transferat României 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a planului național de redresare și rezistență. Această sumă se succedă celor 1,8 miliarde EUR acordate României sub formă de granturi în 2 decembrie 2021. În total, România a primit până în prezent 13 % din alocarea totală în cadrul Mecanismului de redresare și rezistență (MRR).

 

   Se preconizează că țara noastră va primi suma totală de 29,2 miliarde EUR, din care 14,2 miliarde EUR formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe întreaga durată a planului (PNRR). Acordurile de împrumut și de grant au fost semnate separat din motive procedurale legate de modificările intervenite în componența guvernului român în toamna anului 2021.

   Componenta de împrumut și cea de granturi ale PNRR se întăresc reciproc în multe domenii, ceea ce îi permite României să investească în transportul durabil, în protejarea pădurilor și a biodiversității, în energie, în transformarea digitală sau în educație. De exemplu, proiectele de modernizare a căilor ferate sunt sprijinite de componenta de grant a PNRR al României, în timp ce componenta de împrumut va finanța dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier.

   Reformele și investițiile în domenii precum gestionarea apei, gestionarea deșeurilor și renovarea clădirilor vor fi, de asemenea, sprijinite în principal prin componenta de împrumut. MRR este elementul central al NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre.

 

 

 

 

Baubau 5G

    Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE - Digital) ar putea reprezenta un adevărat balaur pentru jumătate dintre români. Jumătatea aia, no-vax. Pentru cei în cunoștință de cauză, acest mecanism este o oportunitate de a obține bani (Euro) în vederea sprijinirii infrastructurilor de conectivitate digitală. Nu sunt puțini bani. 258 de milioane de Euro pentru întreaga Europă. Câte firme din România vor studia cererile de propuneri lansate miercuri, 12 ianuarie, a.c., de către Comisia Europeană? Câte firme din Satu Mare se vor conecta la rețelele 5G pentru principalele rute de transport și furnizori de servicii esențiale?

    Grele întrebări. Mă bag și eu în seamă. Păi... cum!? 5G-ul ăla nu-i același din cipul implementat nouă prin vaccin? Ptiu drace! Să mă descânte careva... Cred că m-am născut gata vaccinat. Când mi-am dat seama că exist aveam un fel de steluță pe braț, sub umărul stâng. Precis că ceva extratereștri mi-au introdus un 5G, că pe vremea aia, noi pământenii, n-aveam așa ceva. Feriți-vă că pășesc!

   De curând am aflat că sunt ramolit. Și nu-i de la Alzheimer. Cică viteza de a reproduce este mai „waw” decât viteza de a produce. Mai „waw” o fi, da' io tot cred că a gândi este esențial pentru omenire. E mai necesar.

   Să revenim la acțiunile de implementare și/sau modernizare a rețelelor magistrale pe baza tehnologiilor avansate. Pentru început ar trebui să știm cum se accesează cererile de propuneri. Pentru primul pas „Găsește o cerere de propuneri potrivită” am găsit câteva sfaturi:  

   1. Comisia Europeană și organismele sale de finanțare descrie cereri de propuneri pe portalul de finanțare și licitații. Puteți începe căutarea de pe pagina principală introducând diferite cuvinte cheie care vă caracterizează cel mai bine domeniul de interes și apoi să rafinați rezultatele cu ajutorul altor filtre. Puteți începe căutarea selectând unul dintre programele de finanțare UE enumerate pe pagina principală, apoi navigați prin linkurile rapide către cererile de propuneri ale unui anumit program. Apelurile sunt împărțite pe subiecte, implementate prin diferite tipuri de acțiuni. Selectați un subiect pentru a citi mai multe despre oportunitatea identificată: documentele legate de subiect, îndrumările și alte instrucțiuni sunt disponibile pe o pagină cu subiect. Site-ul oferă o căutare pe cererile de propuneri și licitații ale instituțiilor europene.

   Următorii pași (2 Găsiți parteneri de proiect (opțional); 3. Creați un cont EU Login ;4 Înregistrați o organizație; 5 Trimiteți propunerea dvs. de grant) vă las să-i descoperiți singuri la link-ul https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/how-to-participate/how-to-participate/1 cu precizarea că sunt necesare cunoștințe de limba engleză.

    Cererile de propuneri din cadrul MIE – Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor comune, stabilite în statele membre și în țările sau teritoriile de peste mări. Candidații interesați pot afla mai multe despre procesul de depunere a candidaturii, de evaluare și de atribuire în ziua de informare online, 19 ianuarie. Pentru detalii accesați https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/events/info-day-first-connecting-europe-facility-cef-digital-calls. De asemenea se cer noțiuni de limbă engleză.

   Ce mai face „Jo Covid”? Cred că va pleca acasă cu coada-ntre picioare precum Enemy sau Johnny Depp în trecut. Ce-ar fi să intre un străin în România și să spună că nu-i plac sarmalele și pălinca. Nu l-am expulza? Hawke nu e ramolit și mai stă pe gânduri. L-or aduce aborigenii pe cărările Cordilierei Australiene. Cu siguranță. Organizatorii Australian Open l-au pus pentru orice eventualitate pe tabloul principal. Tot pentru orice eventualitate „i-au tras la sorți” un compatriot „no name”. Nu de alta dar măcar un  adversar să aibă. Să nu câștige cumva un Mare Turneu în care toți adversarii săi să se retragă de pe teren în fața majestății sale. Rău a ajuns.

   Mai avem o țâră și reîncepe campionatul nostru băștinaș, prea puțin eterogen. O singură echipă din Moldova și numai patru din Ardeal. Restul sunt dâmbovițene. A, nu! Am greșit. Mai e una din Dobrogea și două din Oltenia. De ne-om vaccina om vedea meciurile chiar de pe stadion. În traducere: dacă n-are cine să mai bolească ne-m mișca mai lesne.

   La Policlinica veche! 

Chopin și Bizet așa cum i-a pătruns sătmăreanca de talie mondială Alexa Stier

   Alexa Stier, la cei nici 25 de ani ai săi, îi va implini în această vară în antepenultima zi de gustar, este cea mai puternică tânără personalitate a Sătmarului. E drept că de când Scoția i-a devenit a doua casă, Alexa s-a cam „zgârcit” cu melomanii sătmăreni, aparițiile ei pe podiumuri din județul nostru fiind din ce în ce mai rare. Tocmai de aceea salutăm inițiativa neîmblânzitei Emoke Kovacs, directorul Filarmonicii Dinu Lipatti, de a o invita pe Alexa într-un concert simfonic puțin atipic pentru ea, Chopin și Bizet nefiind unii dintre preferații pianistei.

 

    Vom putea lua astfel măsura adevăratului ei talent mai ales că la pupitrul consacratei orchestre sătmărene se va afla dirijorul Ștefan Novak, cel care chiar dacă e născut în Pâncota, jud. Arad (25 aprilie '73), Satu Mare l-a îndrăgit într-atâta încât l-a adoptat. Concerul simfonic va avea loc joi, de la ora 18,30 în sala Filarmonicii Dinu Lipatti și vor fi valabile abonamentele cu nr. 21.

    Programul conține „Concerul de pian nr. 2 în Fa Minor” a lui Frédéric Chopin și ”Suitele I și II, Arleziana” a lui Georges Bizet.

 

    Stier Alexa-Dorottya 

 

   A fost elevă a Liceului de Artă „Aurel Popp”,  în clasa profesorului Manfredi Annamaria, până în 2013. Studiaza pianul de la vârsta de 5 ani. În perioada 2013-2015 și-a finalizat studiile liceale la  şcoala Erskine Stewart’s Melville School din Edinburgh, Scoția prin Bursa Silvestri acordată de aceasta instituţie de învăţământ. 

    Din clasa a I-a participă anual la concursuri de pian din ţară şi străinătate, concursuri de la care s-a întors cu numeroase premii și menţiuni. Câteva concursuri la care a participat: Concursul Internaţional de pian şi compoziţii pentru pian „Carl Filtsch”, organizat de Filarmonica de Stat Sibiu şi Consulatul general al Germaniei la Sibiu, Festivalul J.S. Bach organizat de Şcoala de muzică „Augustin Bena” din Cluj Napoca, concursul de pian „Ada Ulubeanu” organizat de  Liceul de Muzica “George Enescu” Bucuresti, „Craiova piano”,  Ediţia a V-a, organizat de Liceul de Artă Marin Sorescu Craiova, „Viva la muzica” organizat de Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău , Concursul de interpretare  instrumentală şi arte vizuale organizat la Sighetu Marmaţiei „Tinrere talente”, organizat de Liceul de Artă- Oradea , festivalul de muzică Jeunesse Musicales din Bucureşti,

    Tot în perioada preadolescentină a participat și în străinătate la concursuri: în 2011 şi 2012 a participat la Competiţii pianistice organizate de Fundaţia „Ferenczy György” la Budapesta, de unde s-a întors cu Premiul Competiţiei – Ferenczy, Premiu II şi Menţiune; în Polonia, în 2012 a participat la  Concursul internaţional de pian Chopin desfăşurat în Rzesow, unde a fost premiată cu Menţiune II.

    În anii 2009, 2010 şi 2012 a fost solista Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, cu concerte de W.A. Mozart şi Haydn, sub bagheta dirijorilor Stefan Novak și Cristian Sandu. 

   Pianista Alexa Dorottya Stier a absolvit cursurile Conservatorului Regal din Scoția în clasa profesorului Fali Pavri (2019). În cursul celor patru ani de Conservator, în 2017, Alexa a beneficiat de bursa „Erasmus” în cadrul Academiei de Muzică Franz Liszt’, Budapesta, studiind cu prof. Jenő Jandó. 

   A participat cu succes la numeroase concursuri de pian din Romania și străinătate, obținând diverse premii, cum ar fi: în 2016 Premiul I al Concursului Bach La Royal Conservatoire of Scotland, (Glasgow); în 2017 Premiul Special ‘Mozart’ la Concursul Internațional de Pian din Newcastle, Marea Britanie; Premiul III la Concursul Internațional de Pian ‘Merci, Maestro!’, la Bruxelles, Belgia . În 2019 a câștigat Premiul I a Concursului de pian Sheepdrove Piano Competition (UK); iar la final de an școlar al Royal Scottish Conservatoire a fost premiată cu Governor’s Recital Prize, pentru cel mai bun concert de absolvire. În 2020, ea a primit „Premiul Elizabeth Parisot” acordat „pianiştilor remarcabili de la Şcoala de Muzică Yale” şi, în 2021, „Premiul Alumni”, ambele acordate de Şcoala de Muzică din Yale.

   Între 2013-2015 a concertat la Erskine cu Stewart’s Melville Community Orchestra din Edinburgh şi cu Kelvin Ensemble, Glasgow. În 2019 a debutat ca solistă cu Scottish National Orchestra pe scena Glasgow Royal Concert Hall. Repertoriul ei include în principal concerte de Mozart, Haydn, Beethoven, Schumann, Saint-Saens, Ravel, Bartók si Prokofiev. Alexa a  participat la o serie de cursuri de măiestrie cu profesori renumiți ca Steven Osborne, Olga Kern, Christopher Elton, Ian Jones, William Fong si Roberto Prosseda.

   Alexa a colaborat vara trecută cu instrumentiștii Filarmonicii Dinu Lipatti, susținând un concert de muzică de cameră, unde a interpretat lucrări de Menotti, Stravinsky și Haciaturian. În 2021 și-a absolvit masterul în muzică la Yale School of Music, unde a studiat cu prof. Boris Berman. Începând din toamna lui 2021, Alexa își continuă studiile la Școala de Muzică din Yale unde candidează pentru doctoratul în Arte Muzicale. 

   Alexa este o tânără artistă cu o carieră în curs de dezvoltare. Cele mai notabile apariții ale ei includ recitaluri solo doi ani consecutivi la teatrul Brunton, ca parte a Festivalului Fringe din Edinburgh, cântând la Primăria din Glasgow (2017), la Teatrul Vaidilos din Vilnius, Lituania (2018), Teatro del Sale, Firenze (2019) și în Castelul Karolyi, România (2020, 2021). Ea a participat la multe cursuri de master și programe de vară, cum ar fi Virtuoso e Belcanto, (Lucca, Italia; 2019, 2020) și Norfolk Chamber Music Festival (Norfolk, CT, SUA; 2021). 

   Din 2017, este susținută de Fundația Johanna Stiftung (cu sediul în Elveția) și Fundația „Pentru Comunitate” (de MOL, România). Este una dintre artiștii prezentați ai Asociației Muzicale „Elitele României”. 

   Stier este interesată adde istoria și cultura est-europeană. Îi place să interpreteze muzică apropiată de gena ei, inclusiv lucrările lui Ligeti și Bartók. În timpul ei liber, Alexa îi place să călătorească, să viziteze muzeele de artă și să se joace cu cățelul ei Zuzu.

 

 

 

 

 

2343 de proaspăt adolescenți români vor călători pe continent pe banii Europei

    Pe 11 octombrie, anul trecut, sub titlul  „DiscoverEU - O inițiativă care apropie tinerii din întreaga Uniune Europeană”, scriam despre posibilitatea tinerilor din România de a se ralia unui proiect european pentru a putea cunoaște alte culturi europene la fața locului. Sesiunea de înscrieri s-a încheiat și 2343 de tineri de 18-20 de ani vor primi în sc urt timp permisul de călătorie. De menționat că au accesat 5844 de români acest program, dar din diferite motive nu toți au fost acceptați.

   Comisia Europeană a anunțat joi, 6 ianuarie, rezultatele ultimei sale runde de înscrieri pentru DiscoverEU: 60.950 de tineri vor primi câte un permis de călătorie gratuit pentru a vizita continentul nostru, dintre care 2343 de români. Candidații selecționați vor călători singuri sau în grupuri de până la cinci persoane între martie 2022 și februarie 2023, pentru o perioadă de până la 30 zile. În conformitate cu Pactul verde, participanții vor călători în principal cu trenul, cu unele excepții pentru a le permite și celor care locuiesc pe insule să participe.

    Dată fiind incertitudinea legată de evoluția pandemiei, tuturor călătorilor li se vor oferi rezervări flexibile prin intermediul unui nou permis mobil de călătorie. La 17 ianuarie 2022, va avea loc o sesiune de întrebări și răspunsuri în direct pe contul de Instagram al European Youth, în cadrul căreia participanții vor adresa întrebări legate de viitoarea lor călătorie. Următoarea rundă de înscrieri va avea loc în primăvara anului 2022

   Cei 60.950 de tineri selectați în octombrie 2021 vor călători între martie 2022 și februarie 2023. După o pauză forțată de un an, de trei ori mai mulți tineri europeni decât în ​​rundele precedente vor avea șansa să călătorească prin Europa singuri sau în grupuri de până la cinci persoane.

   Călătoriile pot dura până la 30 de zile și trebuie să includă cel puțin un stat membru, altul decât cel în care locuiesc. Călătorii tineri vor fi echipați pentru prima dată cu un permis de călătorie mobil care le permite flexibilitate maximă. Acest lucru este ca răspuns la pandemie și potențialele restricții.

   Prin intermediul rețelelor sociale, tinerii se conectează cu colegii, împărtășesc povești și sfaturi de călătorie, găsesc prieteni de călătorie... Iată câteva dintre povești descrise de cei care au participat la ediții anterioare: 

   „Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la călătoria mea au fost toți oamenii pe care i-am întâlnit. Împărtășirea poveștilor cu alți călători în camera comună a unui hostel din Budapesta, discutând până la 3 dimineața cu Erasmus+, studenți din Insulele Canare într-un cămin din Viena, întâlniri cu alți călători DiscoverEU prin Munchen sunt cu adevărat unele dintre amintirile mele preferate.” Ana din Bulgaria a călătorit în Austria, Germania, Olanda și Ungaria

   „Am fost foarte surprins de frumusețea trenurilor precum și de arhitectura și peisajele tuturor orașelor vizitate. O surpriza plăcută a fost orașul Anvers, pe care nu îl cunoșteam deloc și care s-a dovedit a fi foarte fermecător. Am învățat că este foarte important să vorbești limbi străine, în special engleză, pentru a comunica cu oameni din Europa și din lume. Sper că această experiență poate fi trăită și de către alți tineri de optsprezece ani pentru că este cu adevărat fantastic!” Francesco din Italia a călătorit în Belgia, Franța, Germania și Țările de Jos

   Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sporirea mobilității tinerilor, pe care aceste 60.000 de permise de călătorie o reprezintă, le oferă tinerilor oportunități deosebite de a traversa aceste vremuri dificile. 2022 are un început în forță. Acesta va fi anul tinerilor europeni”. 

   Comisara pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Ce început potrivit pentru Anul european al tineretului, prin anunțarea rezultatelor inițiativei DiscoverEU? Ne dorim ca anul acesta să fie dedicat tuturor tinerilor. Vom multiplica oportunitățile pentru aceștia pe tot parcursul anului, de exemplu prin creșterea numărului de bilete pentru DiscoverEU în runda următoare, care va avea loc în primăvara anului 2022.”