Naiul lui Cezar Cazanoi bucură sufletul sătmărenilor cu deferență față de România

    Joi, 2 decembrie, de la ora 18,30, cu intrare liberă în limita locurilor disponibile, scena Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare are onoarea să ni-l prezinte pe unul din cei mari naiști ai acestor meleaguri. Basarabeanul Cezar Cazanoi, demn urmaș al lui Gheorghe Zamfir și coleg de „clasă” cu actualul director al filarmonicii Dinu Lipatti, Emoke Kovacs, ne va purta de la George Enescu și până la Gheorghe Zamfir, nelipsind din repertoriu izvoade din popor sau Robles.

 

Cezar Cazanoi

    Progamul va debuta cu George Enescu din portofoliul căruia a ales „Preludiu la unison” și „Menuet lent pentru orchestră” din Suita nr. 1. Vom continua cu aranjamente ale lui Gheorghe Zamfir după „Lonely Shepherd” (o baladă a singuraticului ce nu are cum să nu-ți dea fiori) al basistului, compozitorului și dirijorului german James (născut Hans) Last și „El Condor Pasa” (Zborul condorului), al folcloristului peruan Daniel Alomía Robles (subiectul este un conflict tragic între indieni și colonizatorii saxoni, în care condorul reprezenta idealul libertății; în anul 2004, piesa a fost declarată patrimoniu cultural al Peru).

                    Alături de Gheorghe Zamfir

   În continuare revenim pe plaiurile noastre unde George Ștephănescu se va auzi prin partea a III-a a Simfoniei în la Major. Un alt aranjament al lui lui Gheorghe Zamfir după „Mociriță cu trifoi” va prefața trei dansuri românești („Horă lentă”, „Pe loc” și „Brâul”) pentru orchestră compuse de Tiberiu Brediceanu.

 Carnet de „note”

   Spectacolul nu se poate încheia decât cu „Hora Staccato” a lui Grigoraș Dinicu și, bineînțeles, „Dansul pădurii” al inegalabilului Gheorghe Zamfir. La pupitrul acestui minunat „Concert simfonic dedicat Zilei Naționale a României” îl vom avea pe dirijorul sătmărean Ștefan Novak a cărui măiestrie publicul sătmărean i-o aplaudă cu căldură și nesaț.

 

 

 Cezar Cazanoi

 

   A moștenit din familie arta cântatului la instrumentele tradiționale românești: nai, fluier, caval, ocarină, cimpoi, tilincă..., susținând numeroase spectacole în România și în lume. Născut în Chișinău, la data de 2 octombrie 1977,  într-o familie cu tradiție muzicală, Cezar Cazanoi s-a stabilit în România, acum 25 de ani. A înființat, alături de fratele său Anatol, Taraful Frații Cazanoi, iar din 2014 este taraful maestrului Gheorghe Zamfir. Colaborările sale implică artiști ca: Gheorghe Zamfir, Vladimir Cosma, Angela Gheorghiu, Leontina Văduva, Nicolae Botgros, „Mahala Rai Banda”, Marius Preda, Loredana Groza, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu.

 

 

 În concert

 

   Și-a început studiile la Liceul de Muzică din Chișinău, continuând la Academia de Muzică din Cluj (Transilvania), la clasa de flaut. În perioada 2000-2002, este artist instrumentist la Opera Națională din Cluj și membru în diverse ansambluri de muzică de cameră. Deopotriva, este colaborator al Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Laureat al premiului I la Festivalul Național de Folclor al TVR, premiant la numeroase concursuri de muzică clasică, folclor și jazz, Cezar a înregistrat mai multe discuri cu Orchestra Naționala Radio România, Orchestra Națională Radio Moldova, Filarmonica „Transilvania” – Cluj și Orchestra „Lăutarii” din Chișinău.

 

 

Vecine, dragă vecine

   În veci neobosit acest campionat al nostru în a ne face surprize. De la rezultate surpriză la arbitraje surpiză într-un ghiveci nebunesc ce te ține aproape chiar dacă ai sentimentul că ar trebui să te depărterzi. Motive cinetice ne magnetizează într-un proces cu prognoze repetitive cinefile și finaluri surprinzătoare. Pasiuni a căror geneză dispare în neamintitele pățanii ale copilăriei și a căror muzică transpune suave cinele în bătrâne clavecine.

   Etapa care urmează, cea de-a șapteșpea, are ca și caracteristică meciurile strânse. Cel puțin asta ne lasă să înțelgem prin faptul că în patru din cele opt jocuri se întâlnesc vecine de clasament și doar golul din ofsaid al Rapidului a făcut ca să nu fie cinci jocuri în această situație. Apropo de meciul Rapidului cu Chindia. Se potrivește de minune aforismul „pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești!”. Arbitrul jocului, după ce a eliminat corect doi târgovișteni în prima repriză, a judecat pro Chindia întreaga repriză secundă (din milă probabil) până la faza impricinată, când a dat cu bâta în baltă. Nu mai spune nimeni că golul doi al gazdelor a fost înscris în urma unui fault grosolan asupra lui Săpunaru...

   Greșeala capitală a meciului, dacă s-ar fi întâmplat acum 20 de ani, ar fi putut fi scuzabilă, deoarece asistentul nu avea cum să vadă cine a deviat mingea către autorul golului Rapidului (un marocan care nu prea are ce căuta în Liga 1). Astăzi, când există comunicare radio, eroarea este impardonabilă.

   Derbiul etapei va avea loc pe Ion Oblemenco, în inima Băniei, unde vecinele de clasament, Universitatea Craiova - locul trei și FCSB - locul doi, se vor împrăștia pe toată suprafața terenului într-un meci deschis, pe alocuri agresiv, într-o dispută care se va încheia probabil în favoarea oltenilor. Răniți la Pitești în orgoliu, „studenții” vor profita de anarhia fcsb-istă, domolită, spun unii, de un fir roșu la pauza meciului cu Botoșani. Partida va avea loc duminică, de la ora 20,30.

   Botoșenenii, burzuluiți de acel fir roșu care le-a împleticit picioarele, se vor răzbuna pe surpriza campionatului, Voluntari. Asta dacă nu precipitarea îi va face să se bâlbâie la pasele decisive sau atunci când trebuie să împigă mingea în poartă. Locul șase, în calitate de gazdă, primește vizita locului patru tot duminică, dar de la ora 17,30.

   O serie de trei jocuri au circumstanțe complet diferite. Vecinele de clasament UTA (locul 8) și Argeșul (locul 9) vor dezvolta un joc atractiv cu rezultat, după părerea mea, imprevizibil. Șansa, realizările personale și comportarea portarilor vor fi decisive în jocul de la Arad (sâmbătă, 17,30). De la ora 20,30, tot sâmbătă, Mioveniul joacă în deplasare pe terenul din Mioveni. Gazdă va fi Rapidul. După pozițiile din clasament meciul ar părea dezechilibrat, dar nu cred că va fi așa. Dezechilibrat va fi, în schimb, jocul de la Cluj (luni, 20,30) unde lidera clasamentului primește lanterna roșie, Clinceni. Uneori asemenea jocuri se lasă cu surpize. Nu și acum.

   În mod normal farul lui Hagi, mă refer la becul Liminăției Sale, va decripta mercaptanul cu care gazul răspândit de medieșeni să fie odorific. Partida, Gaz Metan - Farul, va avea loc luni de la ora 17,30. Ultimele două partide ce se desfășoară între vecine de clasament se vor disputa la Sf. Gheorghe (Oltu - locul 11, cu Chindia - locul 10, sâmbătă ora 15) și în Groapă (Dinamo -locul 15, cu juveții pașoptiști - locul 14, vineri, ora 20,30).

   Avem guvern!

  

  

Mozart și Schumann în viziunea românilor de pe cele două maluri ale Prutului

       Poate că sunt cam pretențios să afirm că municipiul Cluj s-ar afla pe malul Prutului, dar ideea ar fi că și pe dreapta și pe stânga Prutului trăiesc tot români. Dacă nu mă credeți pe mine întrebați-i pe Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Sângele lor se află în ADN-ul nostru. Creațiile lor și-au pus amprenta pe realizările noastre. În loc de Ștefan cel Mare pe tron îl avem pe Mihail Agafița la pupitru, iar în loc de sceptrul lui Mihai Viteazul ne vom supune violoncelului lui Octavian Lup.

   Joi, de la ora 18,30, pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti vor urca cei doi, împreună cu orchestra simfonică a lăcașului nostru de cultură pentru o seară de excepție. O seară în care vom trăi uvertura la „Nunta lui Figaro” a lui Mozart, vom pătrunde „Concertul în La Minor pentru violoncel și orchestră” a lui Schumann și, din nou, vom respira Mozart prin „Simfonia nr. 41 în Do Major - Jupiter”. Pentru a vă afla în sală sunt valabile abonamentele cu nr. 16 sau biletele procurate de la sediu.

   Conform regulilor şi a măsurilor impuse de autorităţi, sala poate primi doar 30% din capacitatea sa, astfel numărul locurilor este limitat. La concert pot participa persoanele care: sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare sau care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2. După părerea mea ar trebui ca 50% din sală să poată fi ocupată deoarece incidența înregistrată la 14 zile a scăzut sub 0,3%. Azi este 0,171%.

 Octavian Lup

   Tânărul violoncelist cu o ascensiune remarcabilă în ultimii ani pe firmamentul muzicii românești s-a născut la Cluj în 1987. Începe activitatea muzicală la vârsta de 7 ani și studiază violoncelul la Liceul de Muzică ‚Sigismund Toduță’ din Cluj-Napoca sub îndrumarea profesorului Râpă Gabriel, iar mai apoi cu profesoara Todor Gabriela.

     În anul 2010 devine absolvent al Universității Naționale de Muzică din București la clasa maestrului Marin Cazacu și își continuă studiile la Conservatorul Național Superior din Paris, unde îi are ca mentori pe celebrii violonceliști Roland Pidoux și Xavier Phillips. În prezent este doctorand şi profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică București. În anul 2012, a intrat în latura improvizației în muzică, fiind reprezentantul Universității Naționale de Muzică din București la Haga, unde a avut loc un stagiu intensiv de 2 săptămâni, în compania celor mai sonore nume din domeniul improvizației. În 2012 si 2016 este selectat să partcipe ca membru activ la Kronberg Academy cello masterclass sub îndrumarea lui Frans Helmerson si Gary Hoffman.

   Este membru al cvartetului de violoncele „Cellisimo” alături de maeștrii: Marin Cazacu, Alexandra Guțiu și Răzvan Suma. De asemenea este prim violoncelist al orchestrei „Camerata Regală” şi membru al ansamblului „Orchestra Romană de Tineret”.

   Recitaluri și concerte în România: București, Cluj, Timișoara, Târgu Mureș, Tulcea, Botoșani, Arad, Constanța, Brașov, Iași, Sibiu, Sinaia etc. și în țări precum Ungaria, Spania, Maroc, Israel, Elveția, Austria, Franța, Olanda, Germania și Portugalia.

    Concertează ca solist cu filarmonicile din Cluj, Arad, Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Orchestra de Cameră Radio București, Camerata Regală Bucureşti. Pe lângă activitatea solistică şi orchestrală desfăşoară şi o importantă activitate pedagogică atât la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti cât şi la Colegiul Naţional de Artă Dinu Lipatti.

   De-a lungul timpului a avut ocazia să cânte sub bagheta unor dirijori celebri precum Kristian Jarvi, Cristian Mandeal, Lawrence Foster, Horia Andreescu, Christian Badea, Tiberiu Soare, dar şi solişti precum Pinchas Zukerman, Sarah Chang, David Garret, Alexandru Tomescu, Marin Cazacu. Printre muzicienii de prestigiu care l-au îndrumat se află: Marin Cazacu, Roland Pidoux, Xavier Phillips, Antoine Lederlin, Erkki Lahesmaa, Lazlo Fenyo, David Pia, Alvaro Huertas, Vladimir Mendhelsson, Krysztof Chorzelski, Axel Schacher, Frans Helmerson.

Dintre premiile naționale și internaționale amintim:
• Premiul 1 și Marele Premiu la toate olimpiadele naționale la care participă între anii 2001-2007
• Câștigătorul selecției naționale „Eurovision Young Musicians”, în finala de la Lucerna, Elveția
• Marele Premiu la concursul international „George Georgescu” Tulcea
• Marele Premiu la concursul national „W.A.Mozart” Târgoviște
• Premiul 2 la concursul internațional „David Popper” Ungaria
• Marele Premiu la concursul national „Paul Constantinescu” București
• Marele Premiu la concursul national „Mihail Jora” București
• Semifinalist al concursului „George Enescu” 2014 şi 2016.

Mihail Agafiţa  

   Mihail Agafiţa este un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, susţinând, în decursul a 25 ani, peste 750 concerte simfonice şi spectacole de operă şi balet alături de colective din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Italia, Polonia, Cehia, Ucraina şi Belarus, precum și diverse turnee în Germania, Danemarca, Grecia, Elveția și Portugalia.

 

   Născut în 1973 în Republica Moldova, Mihail Agafiţa studiază dirijatul la Institutul de Stat al Artelor din Chişinău, absolvind apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de dirijat al distinsului profesor Dumitru Goia sub a cărui îndrumare studiază ulterior ca masterand la cursul de studii aprofundate, specializarea Stilistică dirijorală – Dirijat orchestră. În anii 2005 –  2007 se perfecţionează la cursurile de măiestrie susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău.

   Din 2004 deţine funcţia de Dirijor Permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 obţine prestigioasa poziţie de Prim Dirijor şi Director Artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul aceleeaşi instituţii.

   Între anii 2009 – 2013 este Dirijor Permanent al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către mass-media. Colaborează cu personalităţi de renume ale lumii muzicale.

   Momente inedite ale carierei sale le constituie colaborarea cu Orchestra Filarmonicii din Moscova, precum şi evoluţia în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu” (Bucureşti, 2011) la pupitrul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj. Remarcabilă a fost și lansarea ideii de a extinde acest prestigios Festival în Republica Moldova, precum și realizarea acesteia prin concertele de la Chișinău în anii 2017 și 2019. Importante de asemenea au fost şi colaborările cu Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio din Bucureşti, RTV Slovenia Symphony Orchestra  din Ljubljana, dar și multe alte realizări însemnate.

   Din anul 2010 Mihail Agafiţa devine membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova. Repertoriul său impresionant conţine creaţii muzicale de diverse genuri şi stiluri de la preclasic la contemporan, printre care şi lucrări în primă audiţie. Încă de la debutul carierei sale dirijorale a fost apreciat pentru personalitatea şi talentul său artistic, pentru forţa şi sensibilitatea interpretării operelor muzicale, precum şi pentru tehnica dirijorală impecabilă care i-a permis reproducerea fidelă a particularităţilor stilistice inerente fiecărei creaţii abordate.

   În anul 2010, i-a fost conferit titlul onorific Maestru în Artă, iar în 2016 cel mai înalt titlu onorific al Republicii Moldova în domeniul culturii – Artist al Poporului. În februarie 2012, în semn de apreciere pentru merite deosebite şi pentru contribuţia adusă scenei lirice, Opera Naţională Română din Cluj i-a conferit trofeul „Lya Hubic”, iar în ianuarie 2016 Ministerul Culturii al Republicii Moldova i-a acordat maestrului premiul „Gavriil Musicescu” pentru contribuție excepțională la promovarea creației simfonice și prestație deosebită în spectacole de excepție. În 2019 i s-a conferit titlul onorific „Cetățean de Onoare al raionului Călărași”. În decembrie 2020, i s-a acordat Premiul pentru Excelență în Artă, TVR Moldova, pentru consolidarea spațiului cultural comun și contribuție la promovarea artei muzicale pe ambele maluri ale Prutului. 

 

 

 

 

Tur după tur lângă Tur

    Hai să facem un tur de orizont după turul campionatului. Acum că suntem pe malul Turului sau doar în apropierea lui e mai puțin relevant. De dragul calamburului poate mi-o acceptați și pe asta. M-am gândit să iau clasamentul de după primele 15 etape și să-l disec de la stânga la dreapata și de sus în jos și pe față și pe dos. În primul rând să vedem extremele:

     Cele mai multe victorii (13) le are, cum era și de așteptat, lidera campionatului, CFR. Lanterna roșie, echipa din Clinceni se află la celălalt capăt al realizărilor cu nici o victorie. Cele mai multe meciuri egale (8) le are Sepsi Sf. Gheorghe, iar singura echipă care nu a avut nici un meci indecis este CFR. CFR, împreună cu FCSB și FCB (Botoșani), se pot mândri că au părăsit doar de două ori terenul învinse, caracteristic pentru fiecare dintre ele este faptul că toate au pierdut în fața Rapidului. La polul opus, cele mai multe înfrângeri (11) au ultimele clasate Dinamo și Clinceniul.

   Dacă facem aceeași disecție doar pe meciurile jucate acasă situația nu este mult diferită. Victorii: CFR (8), respectiv Clinceni (0); egaluri: UTA, Sepsi, '48, Gaz Metan, Botoșani și Mioveni cu 3 realizări, respectiv CFR și Farul cu zero meciuri egale; înfrângeri: CFR și FCSB (0), respectiv Clinceni (5). Pentru jocurile disputate în deplasare avem ceva schimbări la vârf. Victorii: Botoșani și CFR (5), respectiv Sepsi, Clinceni și Dinamo (0); egaluri: Sepsi (5), respectiv CFR, Univ. Craiova, Voluntari, Gaz Metan și Dinamo (0); înfrângeri: Botoșani și Rapid (0), respectiv Dinamo (7).

   Să ne orientăm pe aceleași criterii și după farmecul fotbalului, golul, și să o luăm invers. Pentru meciurile jucate în deplasare începem cu echipa mea favorită. Marcate: Rapid (13), respectiv Dinamo (2); primite CFR, UTA și Chindia (4), respectiv Clinceni și Dinamo (22). Pe teren propriu avem alte echipe. Marcate: Univ. Craiova (22), respectiv Mioveni (2); primite: Farul (2), respectiv Dinamo (14).

   Dacă ne uităm pe clasamnetul general cel mai bun atac îl au oltenii de la Univ. Craiova (28), iar cel mai secetos trăiește în Mioveni (9). În privința solidității apărărilor se remarcă cea a CFR-ului (8), ceea ce nu s-ar fi întâmplat dacă rămânea Șumudică la cârmă, dar probabil ar fi rămas imaculată și situația înfrângerilor. Cea mai permisivă apărare a fost cea a lui Dinamo (36).

   Începe returul. Derbiul primei etape se dispută categoric pe Arena Națională, duminică, de la ora 20,30 între echipele ce ocupă primele două locuri pare: FCSB și FCB. Echipa lui Becali revine pe cea mai mare arenă a țării în condițiile în care tribunele sunt goale. Cei din Botoșani vin cu intenții agresive, încercând să profite cât mai mult de metehnele și indeciziile (mai bine zis proastele decizii) latifundiarului. În urma acestui joc Botoșaniul ar putea urca pe podiumul campionatului.

   Spun că moldovenii s-ar putea urca pe podium pentru că nu prea cred că oltenii lui Reghe se vor întoarce cu trei puncte de la Pitești, unde Prepeliță îi așteaptă cu câteva surprize. Meciul este tot duminică,de la ora 18, în Trivale. Ocupanta locului 9, urmașa lui Dobrin, este obligată să-și îmbunătățească palmaresul jocurilor de acasă unde nu a reușit până acum decât două victorii, un egal și nu a înscris decât trei goluri.

   Lidera campionatului se deplasează în Bănie, unde inima divizată a juveților va suferi probabil din nou, marile tâmpenii ale Mititelului n-au cum să nu se răsfrângă asupra comportării echipei. Beizadeaua de fapt nici nu are dreptul să mai calce pe stadion vreun an de zile. CFR-ul va câștiga doar prin simpla prezență dacă nu vor fi infatuați. Partida se va disputa sâmbătă seara de la ora 18,30.

   Meciurile de la Ploiești și Ovidiu (sau Constanța) poartă amprenta luptei pentru play-off. Se întâlnesc ocupantele locurilor 5, 7, 8 și 10. Vineri, de la ora 20,30, Chindia primește vizita Rapidului pe stadionul Ilie Oană, într-un meci deschis oricărui rezultat. Chiar și numărul de goluri este imprevizibil, fiind în funcție de cum vor aborda meciul, din punct de vedere tactic, cele două echipe. Hagi va fi gazda lui Balint. Laszlo Balint. Un oaspete cam pretențios. Cele 12 puncte obținute în 7 jocuri pe terenuri străine nu-i o carte de vizită care să bucure marinarii. Așadar Farul - UTA, sâmbătă de la ora 15, nu-i o partidă care să poată fi ratată.

   Dinamo este datoare. Vândut datoare. Voluntariul poate juca rolul unui cămătar. Scump cămătar. Luni, la închiderea etapei (20,30), se așteaptă totuși ca Rednic să arate că mai este antrenor și nu doar un guraliv. Un alt meci al suferințelor va fi la Mioveni unde cele două echipe încă mai speră. Mioveni și Gaz Metan, luni de la ora 17,30, fug ca iepurii după morcovul aninat în fața ochilor lor pentru a-și prinde captura: cele trei puncte. În deschiderea etapei, în Groapă, Clinceniul, lipsit complet de griji, va încurca sau nu ardelenii din Sf. Gheorghe. Eu sper să nu.

   V-ați vaccinat? Dacă nu faceți-o repede să ne întoarcem pe stadioane. Aș remarca aici tânguiala unui confrate care spunea că de ce la teatru, la filarmonici sau la operă se permite participarea publicului vaccinat în limita a 30% din capacitatea lăcașurilor de cultură, iar în sălile de sport sau pe stadioane nu. E vorba despre civilizație. Ați văzut vreodată ca să se respecte distanța prin tribune? Nici concertele de muzică pop sau mai explozive nu au un public ordonat. E drept că nici nu-mi imaginez un concert cu Pink Floyd sau Phoenix cu fani care să respecte distanța. Hai să ne vaccinăm! Scad îmbolnăvirile, scade incidența și căpătăm liber la muncă și distracție. De murit sigur vom muri. Dar nu așa repede.

  

  

Armonia alămurilor - aranjor și dirijor Horváth József

     O nouă surpriză muzicală ne prezintă în această săptămână Filarmonica Dinu Lipatti. Scriind aceste rânduri mi-aduc aminte de cutiuțele cu surprize muzicale ale copilăriei. Am și eu o asfel de cutiuță, mai modernă. Un fel de zar cu care de câte ori se joacă Victoria, nepoțica mea de nici 2 ani, se aud acordurile unei arii celebre. Parcă niciodată aceeași. Bucuria de pe chipul ei atunci când sunetele surpriză vibrează în cameră este de neînlocuit. Tot așa, probabil, imaginația melomanilor sătmăreni va vibra, unicat și personalizat pentru fiecare dintre ei, la acordurile ce vor împodobi joi, de la ora 18,30, sala filarmonicii. Sunt valabile abonamentele cu nr. 15

   Sala, a cărei acustică rivalizează cu acustica Sălii Palatului din București ce-și poate mări sau micșora durata de reverberație (natural este de 1,8 secunde) în funcție de evenimentul aflat în desfășurare (conferințe, teatru, operă, formații instrumentale mici, muzică simfonică, vocal-simfonică sau coral-simfonică). Acustica, acest parametru esențial pentru construcția unei săli de spectacol, a fost aprofundată încă dinainte de Christos de către Vitruvius Pollio și aplicată în calitățile sonore extraordinare ale vestitului teatru în aer liber din Epidaur (Grecia). Stereofonia și ambiofonia, cele două componente ale acusticii unei săli, sunt elementele care definesc durata de reverberație a unei incinte.

   Surpriza despre care încerc să vă povestesc poartă numele de „Brass Harmony” și reprezintă un concert al „Ansamblului de Alămuri și Percuție” al Filarmonicii Dinu Lipatti. La pupitru se va afla Horváth József, iar solist la trompetă și fligorn (instrument muzical de suflat cu clape) va fi Gabriel Gyarmati. Programul conține dansuri renascentiste și baroce, precum și arii din opere, aranjate, așa cum am specificat și în titlu, de Horváth József.

    Horváth József este fost dirijor la Opera Națională Română din Cluj și actual dirijor la Opera Maghiară din Cluj. Totodată este doctor în științe juridice, așa se explică motto-ul său: „Pot să spun că dirijorul este judecătorul actului artistic, al muzicii, care conduce și judecă în timp real ce se întâmplă și conduce într-o anumită direcție, ca să se întâmple ceea ce dorește să creeze.”

    Născut în 1975 la Cluj, József Horváth a început să cânte la pian și la vioară la vârsta de șase ani. A studiat la Școala de Muzică din Cluj până în 1993, apoi a studiat dirijat de cor la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj. A absolvit în 1999 și a dirijat Stabat Mater al lui Rossini pentru examen. Pe lângă conducerea corului, a studiat dirijat de orchestră cu Petre Sbârcea (2001) și a dirijat Macbeth-ul lui Verdi la examen. Între 1995 și 2000 a studiat canto cu un profesor particular.

  Între 1994 și 1998 a studiat interpretarea Bach cu Dr. Christfried Brödel (Dresda) în cursurile organizate de Academia Bach din Stuttgart în colaborare cu Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj. Între 2004 și 2006 a studiat cu: János Fürst -  Orchestra Simfonică din Szeged, George Pehlivanian – Orchestra Simfonică din Valencia (Spania), Gennady Rozhdestvensky – Filarmonica din Thüringen (Germania) și Kurt Masur – Orchestra Filarmonicii din Wroclaw (Polonia).

   

   În noiembrie 2006 a fost numit dirijor al Operei Naţionale Române din Cluj. Din octombrie 1999 este dirijor al Operei Maghiare din Cluj și timp de doi ani a fost director de cor al aceleiași instituții de cultură. În noiembrie 2008, în fața Orchestrei Simfonice de la Radio Spania (RTVE) Madrid a dirijat din memorie Simfonia a VII-a a lui Beethoven.

 

 Gabriel Gyarmati (stânga) și Horváth József

 

    Gabriel Gyarmati a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în anul 2010. Câştigător al concursului „Gheorghe Dima”, secţiunea trompetă-corn, este prim-trompetist, şef partidă al orchestrei Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca. De asemenea, îl regăsim la trompetă solo în Orchestra Română de Tineret şi în Orchestra Borusan din Istanbul, alături de care a participat la numeroase festivaluri, dintre care le amintim pe cele din Hong Kong şi Londra. Ca solist al filarmonicii clujene, a interpretat concerte clasice şi baroce pe scenele muzicale ale ţării.

    

   Conform regulilor şi a măsurilor impuse de autorităţi, sala poate primi doar 30% din capacitatea sa, astfel numărul locurilor este limitat. La concert pot participa persoanele care:-sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare-se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Emilian Onciu și-a priponit calul de păpădia eternității

    Când au trecut 13 ani? Peste trei zile se împlinesc 13 ani de când scriam...

S-a rupt o coardă.

    S-a spart o tobă. Eram prin '75 in sala de spectacole a sălașului de cultură Mihai Eminescu din București. Intr-o sală de circa 500 de persoane eram înghesuiți vreo 2000. În îmbulzeala de la intrare mi-am pierdut un pantof. Nu conta. Nu conta că afară era cioaflă de februarie. Înauntru cânta Phoenix. După prima oră de concert toba lui Petrescu a cedat. Bucuroși pentru ce am auzit și triști pentru ce n-am auzit plecăm spre case. Avea să fie ultimul concert al Phoenixului în Romania înainte de a fugi de regim. Eram ultimul la ieșire. Fața mi s-a deschis. Pantoful meu stâng trona în vitrina sălașului de cultură. Afară era cioaflă de februarie.
    Aș putea să spun că Emil mai trăiește prin muzica lui, dar asta știm cu toții. Aș putea să aplaud în neștire îmbătat de dorințe și trăiri pe care nu mulți le-au simțit în preajma ardeleanului. Aș putea să sădesc un copac. Fructifer. Aș putea să gâdil norișorii albi ai uverturii unei idile, ai unei inedite sperante.
    În săli de spectacole cu ușile deschise, înțesate de lume, pe stadioane în nopți feerice cu sau fără lună, în palate cu regi și regine ai vremurilor noastre, în spelunci cu drojdie si vin prost, pe cărări de munte sub privirile caprelor negre, în autobuze sau pe marfare, peste tot pe unde a doinit Emil se vor auzi perpetuum ecoul strunelor tale.
    Aceeași strângere de inimă și goliciune a sufletului o simt azi ca și atunci când am aflat că Phoenix nu mai este. Au trecut anii si Phoenix-ul a revenit.
   S-a rupt o coarda. Și tu vei dăinui!

 

    După 13 ani încă mai ascult cu nesaț „Lacrimi pentru tatăl învins”, „Bună dimineața”, „Să ne iubim pe țărmul Mării Negre”... Cu astea începuse. Prin  '81. Viața la apropiat de multă lume bună. Dar și rea. Admirația și invidia îl urmăreau ca două umbre ale aceleeași lumini - talentul.

   Eram cu el și cu încă vreo 25 de montagnarzi sătmăreni pe la poalele munților Șureanu, mai precis la Cabana Lunca Florii (jud. Hunedoara). Era așa, cam toamnă. Stelele dimineții se mai combinau cu scânteile focului de tabără mai mult jăratic decât viu. Se termina o noapte obișnuită. Obișnuită pentru noi, cei de atunci, cei cu rucsacul în spate. Onciu în loc de rucsac avea chitara. Obișnuită pentru noi, cei prin care emoția se scurge, împrospătând masa musculară ce a doua zi ne urca pe creste. Obișnuită pentru noi, cei care o melodie folk, o poezie sau chiar o scenetă ne adunau din când în când pe unul din plaiurile montane mirifice ale României.

   Emilian Onciu și Octavian Bud au fost jurămintele de rezistență ale nopții. Prin ei și Bob Dylan sau Joan Baez. Prin ei și Mircea Vintilă sau Tatiana Stepa. Bine! Și vodca și vinul fiert. Fasolea scăzută cu tot felul de cărnuri pregătită de gazdă trebuia înmuiată.

   Peste nici patru ore, mai tineri și mai plini de viață decât te-ai fi așteptat, eram cățărați pe coarde în Cheile Tăii. Fetele lui Onciu făceau cunoștință pentru prima oară cu asprimea pietrei și încrederea în echipă. Atunci să-i fi văzut privirea lui Emil. Eu așa mi-l amintesc.

 

   

Comisia Europeană înlesnește tranziția digitală pentru întreprinderi și cetățeni

 

   Programul „Europa digitală” este primul program de finanțare al UE al cărui obiectiv principal este să aducă tehnologiile digitale mai aproape de întreprinderi și de cetățeni. Cu un buget total planificat de 7,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pe o perioadă de 7 ani, acesta va accelera redresarea economică și va modela transformarea digitală a societății și a economiei europene, de care vor beneficia în special întreprinderile mici și mijlocii. Programul „Europa digitală” va fi implementat prin intermediul unor programe de lucru multianuale.

   Comisia a adoptat trei programe de lucru pentru programul „Europa digitală”, în cadrul cărora sunt evidențiate obiectivele și domeniile tematice specifice care vor beneficia de o finanțare totală de 1,98 miliarde EUR. 

   Acest prim set de programe de lucru prevede investiții strategice care vor contribui în mod decisiv la realizarea obiectivelor Comisiei în vederea transpunerii în practică a deceniului digital al Europei. Programul „Europa digitală” își propune să sprijine suveranitatea tehnologică a Europei și să introducă pe piață soluții digitale în beneficiul cetățenilor, al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

   Programul de lucru principal, cu un buget de 1,38 miliarde EUR, se va concentra pe investițiile din domeniile inteligenței artificiale (IA), cloud computing-ului și spațiilor de date, infrastructurii de comunicații cuantice, competențelor digitale avansate și utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, până la sfârșitul anului 2022. Pe lângă acest program de lucru principal, Comisia a publicat două programe de lucru specifice: primul se axează pe finanțarea din domeniul securității cibernetice și dispune de un buget de 269 de milioane EUR până la sfârșitul anului 2022, iar cel de al doilea se axează pe înființarea și asigurarea funcționării rețelei de centre europene de inovare digitală și dispune de un buget de 329 de milioane EUR, până la sfârșitul anului 2023.

   Programul de lucru principal pentru programul „Europa digitală” va include investiții, în special în următoarele domenii:

• implementarea unor spații comune de date (de exemplu, spații de date pentru sectoarele producției, mobilității și finanțelor) care vor facilita schimbul transfrontalier de date pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate, și pentru sectorul public, precum și implementarea unei infrastructuri și a unor servicii agregate de tip cloud-to-edge, care vor constitui coloana vertebrală a soluțiilor digitale ce vor garanta securitatea fluxurilor de date;
• construirea de instalații de testare și experimentare pentru soluții bazate pe IA, cu scopul de a stimula utilizarea IA de încredere (inclusiv de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate) pentru a răspunde principalelor provocări societale, inclusiv provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și asistența medicală durabilă (de exemplu, implementarea unor infrastructuri de testare a IA pentru sănătate, precum și pentru orașele și comunitățile inteligente);
• implementarea unei infrastructuri de comunicații cuantice securizate pentru UE (EuroQCI), care va asigura o reziliență ridicată la atacurile cibernetice;
• înființarea și organizarea de studii de master în domeniul principalelor tehnologii digitale avansate pentru a stimula competențele digitale în Europa, inclusiv acțiuni cum ar fi organizarea de cursuri intensive în domeniul digital pentru IMM-uri, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competente și în Strategia pentru IMM-uri, prezentate în 2020;
• înființarea, operarea, asigurarea întreținerii și dezvoltării continue de servicii digitale care să sprijine interoperabilitatea transfrontalieră a soluțiilor utilizate de administrațiile publice (de exemplu, identitatea digitală europeană).

   Programul de lucru privind securitatea cibernetică va include investiții în dezvoltarea de echipamente, instrumente și infrastructuri de date avansate în materie de securitate cibernetică. Acesta va finanța dezvoltarea și utilizarea optimă a cunoștințelor și competențelor legate de securitatea cibernetică, va promova schimbul de bune practici și va asigura implementarea pe scară largă a unor soluții de securitate cibernetică de ultimă generație la nivelul economiei europene.

   În cadrul programului „Europa digitală” se va implementa o rețea de centre europene de inovare digitală care va contribui la îndeplinirea obiectivelor acestuia, deoarece va oferi acces la testarea tehnologică și va sprijini transformarea digitală a organizațiilor private și publice din întreaga Europă, inclusiv transformarea administrațiilor de la nivel național, regional sau local, după caz. Centrele europene de inovare digitală vor constitui un instrument important în cadrul politicilor UE, în special în cadrul politicii industriale și al politicii pentru întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, acestea urmând să sprijine întreprinderile și sectorul public în dubla tranziție verde și digitală.

   Până la sfârșitul lunii noiembrie vor fi publicate primele cereri de propuneri pentru programul „Europa digitală”, următoarele fiind prevăzute în 2022. Programele de lucru vor fi implementate în principal prin granturi și achiziții publice. Câteva acțiuni, cum ar fi cele din cadrul inițiativei „Destinația Pământ”, vor fi implementate prin gestiune indirectă, iar organizațiile partenere vor asigura actualizările necesare.

    Cum să obțineți finanțare în cadrul programului Europa digitală  

    În primii ani, programul Europa digitală va fi implementat prin intermediul a patru programe de lucru: 

   - pentru toate acțiunile, cu excepția celor implementate de celelalte trei programe de lucru Programul de lucru DIGITAL Europe 2021-2022 (.pdf) 

   - pentru huburile europene de inovare digitală - DIGITAL Europe - Programul de lucru EDIH 2021-2023 (.pdf)

   - pentru acțiuni de securitate cibernetică - DIGITAL Europe - Programul de lucru pentru securitate cibernetică 2021-2022 (.pdf)

   - pentru acțiunile de calcul de înaltă performanță (programul de lucru va fi pregătit de întreprinderea comună EuroHPC).

    Acestea vă oferă informații cu privire la conținutul apelurilor de granturi și achiziții deschise pentru propuneri în 2021 și 2022. Primele apeluri vor fi publicate până la sfârșitul lunii noiembrie.

   Pagina web cu oportunități de finanțare și licitație vă oferă o imagine de ansamblu asupra cererilor de propuneri („apeluri”) care urmează sau sunt deja deschise. Fiecare apel are propriul document de apel, legat de un anumit subiect. Acesta oferă informații mai precise cu privire la unele dintre problemele pe care Comisia Europeană ar dori să le abordați în propunere. Pagina web cu oportunități de finanțare și licitație găzduiește serviciile pentru gestionarea propunerilor și proiectelor dvs. de-a lungul ciclului de viață.

   Trimiteți propunerea dvs Dacă doriți să răspundeți la un apel, trebuie să trimiteți o propunere înainte de ora 17:00, ora Bruxelles-ului, în ziua termenului indicat pentru apel. Vă rugăm să rețineți că acest termen limită și ora specifică sunt stricte și trebuie respectate. Comisia Europeană recomandă insistent să vă prezentați propunerea în timp util și să nu așteptați până în ultimul moment. Toate propunerile trebuie trimise online. 

    Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a identifica un potențial partener cu anumite competențe, facilități sau experiență, utilizați opțiunile de căutare de parteneri. Odată ce termenul limită a trecut, toate propunerile sunt evaluate în funcție de criteriile publicate în Programul de lucru, rezultând o listă de propuneri în ordinea priorităților. În evaluare pot fi implicați experți independenți specializați în domeniile relevante. 

    Când evaluarea se încheie, solicitanții sunt informați cu privire la rezultat. Comisia Europeană va întocmi un acord de grant cu fiecare dintre participanții de succes, în limitele bugetului alocat. Acordul de finanțare descrie activitățile care trebuie întreprinse, în conformitate cu obiectivele apelului, durata proiectului, bugetul, tarifele și costurile, precum și contribuția Comisiei Europene, drepturile și obligațiile și alte specificități legate de tema care acoperă acord de grant specific. Termenul de semnare a acordurilor de grant este de până la 9 luni de la închiderea apelului.

Cea mai mare transformare pe care o suferă sistemul fiscal din România

   Începând cu 2022, marii contribuabili trebuie să depună declarația SAF-T către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), iar în anii următori raportarea va deveni obligatorie și pentru ceilalți contribuabili. Lista marilor contribuabili a fost extinsă recent de ANAF, iar în data de 9 noiembrie 2021 instituția a publicat în Monitorul Oficial și formularul pentru declarația SAF-T.

   Modelul de raportare SAF-T pentru care a optat România este unul dintre cele mai complexe de acest tip, deoarece presupune raportarea lunară a tuturor informațiilor contabile, financiare și fiscale cu referire la tranzacțiile derulate de firme. În același timp, ANAF va avea posibilitatea să solicite raportări privind mișcările produselor din stoc, în același format, iar raportările mijloacelor fixe se vor realiza anual, odată cu depunerea situațiilor financiare.

   După ce contribuabilul extrage din sistemele IT datele despre tranzacțiile efectuate și le revizuiește pentru a se asigura că acestea sunt corecte și complete, trebuie să le transpună pe standardul din schema pusă la dispoziție de ANAF. Așadar, tranzacțiile nu se declară ca atare, ci trebuie reinterpretate conform unor seturi de reguli furnizate de autoritatea fiscală.

   ANAF va avea astfel acces la toate tranzacțiile derulate de firme și va putea să identifice cu ușurință care dintre acestea nu au fost impozitate sau pentru care a fost achitat un impozit mai mic decât norma.

 Care sunt provocările pentru companii?

   Prima mare provocare este legată de volumul considerabil de date solicitate. Dificultățile apar în identificarea, exportul și corelarea informațiilor.

   O altă provocare este generată de incorectitudinea sau lipsa datelor. Din acest considerent, este absolut necesară revizuirea tratamentului contabil și fiscal al tranzacțiilor și corectarea datelor înainte de implementarea unei soluții IT de procesare a declarației SAF-T. Spre exemplu, dacă este eronat tratamentul fiscal al unor tranzacții, acestea vor fi raportate ca atare la ANAF.

  Timpul necesar implementării raportării nu este nici de data aceasta de partea contribuabilului. Deși autoritatea fiscală oferă o perioadă de grație pentru primele raportări, companiile trebuie să fie pregătite cât mai devreme pentru a nu înregistra greșit tranzacțiile derulate începând cu 1 ianuarie 2022.

   În același timp, costul implementării unei soluții IT de procesare a declarației SAF-T nu este de neglijat. Spre deosebire de alte declarații fiscale, aceasta nu poate fi pregătită manual din cauza volumului mare de date și a necesității transformării acestora conform standardelor tehnice impuse de ANAF. Așadar, sunt necesare investiții, fie în configurarea sistemului IT actual, fie în achiziția unei aplicații informatice special pentru această raportare.

 De ce trebuie să raporteze firmele aceste date la ANAF?

   Implementarea acestui sistem are ca obiectiv final simplificarea proceselor de raportare pentru societăți, chiar dacă, în prima fază, pare destul de complicat și efortul necesar este ridicat. Însă este cert că viața contribuabililor va deveni mai ușoară după ce se va implementa și inspecția fiscală de la distanță și după ce se vor elimina celelalte declarații fiscale.

   Firmele încadrate la categoria marilor contribuabili, conform listei recent actualizate, vor fi nevoite să raporteze în noul sistem începând cu anul 2022, etapizat în funcție de data la care au fost au fost incluse pe listă.

   Contribuabilii mijlocii vor fi obligați să depună raportarea SAF-T începând cu luna ianuarie 2023, iar cei mici, din 2025.

   Deși este aplicabilă o perioadă de grație de până la șase luni pentru depunerea efectivă a declarației SAF-T, contribuabilii trebuie să se asigure că înregistrează corect și complet tranzacțiile derulate începând cu perioada de raportare care li se aplică.

   Procesul de implementare a raportării presupune două etape: preimplementarea (contribuabilul analizează dacă datele înregistrate despre tranzacții sunt suficiente și corecte) și etapa de alegere și implementare a soluției IT (utilizată recurent pentru raportare). Sună simplu, însă un proces de preimplementare și implementare poate dura luni de zile în cazul unor companii cu volume mari de tranzacții zilnice (de exemplu, retaileri, bănci, producție). În concluzie, procesul de raportare va deveni mai simplu pentru firme, dar mai avem câțiva pași până acolo.

 Material de opinie de Victoria Dobre și Adrian Teampău consemnat de Gruiță Ienășoiu

 

„Lider European” și „Euro Quiz”, două competiții pentru înlăturarea analfabetismului funcțional

   Analfabetismul funcțional este o plagă care se instituie din ce în ce mai pregnant asupra tinerilor și mai puțin tinerilor „învățăcei”. Încă de la începutul anilor '80 învățământul în România a coborât ștacheta valorii sale. După 1990 calitatea învățământului din România a scăzut continuu pe măsură ce vechii dascăli, de calitate, îmbătrâneau sau se reorientau profesional spre activități mai profitabile. Punctul de maxim al idiotizării populare a fost ajungerea unei anumite doamne docile într-o funcție de maximă importanță pentru România.

   Reprezentanța Comisiei Europene în România dă startul competițiilor „Lider European” și „Euro Quiz”. Ești un elev curios care vrea să învețe lucruri noi și să își dezvolte abilitățile de vorbire în public? Atunci Comisia Europeană ți-a pregătit două concursuri: „Lider European”, dacă ești la liceu și „Euro Quiz”, dacă ești la gimnaziu.

   „Lider European” își propune să îți dezvolte abilitățile personale de leadership și de vorbire în public, în vreme ce „Euro Quiz” are drept scop încurajarea lucrului în echipă, îmbogățirea cunoștințelor despre Uniunea Europeană și dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor. Competițiile se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației.

   Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a declarat: „Vă mulțumesc pentru entuziasmul vostru și al profesorilor voștri care sunt alături de noi în aceste proiecte educaționale. Abia aștept sa va întâlnesc atât în online cât și fizic și să vorbim despre Europa și despre viitorul vostru. Pentru că Europa este despre voi, este a voastră și va arăta așa cum vă doriți. Mă bucur să văd că vă implicați deja în construirea ei!”

   Ce trebuie să faci ca să participi?

   Să îți găsești câțiva colegi sau prieteni cu care să formezi un mini-grup și un profesor care să vă coordoneze. Înscrierea se face apoi pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene, la link-ul https://romania.representation.ec.europa.eu/lider-european_ro.

   Data limită de înscriere pentru „Lider European” ediția 2021 este 17 noiembrie. Proiectele se trimit până pe 30 noiembrie, iar pe 10 decembrie 2021 vor fi anunțați cei opt finaliști (trei locuri pe podium și cinci mențiuni). Echipele câștigătoare vor avea șansa să își susțină proiectul chiar la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, pe data de 16 decembrie 2021.

   „Euro Quiz” va fi organizat în primăvara anului 2022, iar date suplimentare privind înscrierea vor fi publicate la link-ul https://romania.representation.ec.europa.eu/euro-quiz_ro.

   Grăbește-te să te înscrii la webinarii! Pe 9, 10 și 11 noiembrie 2021, Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează o serie de webinarii, în care elevi și profesori din toată țara vor putea afla mai multe informații despre „Lider European” și „Euro Quiz”. Hai și tu! 780 de școli, 1.050 de profesori și 2.640 de elevi sunt deja înscriși la întâlnirile online. Anul trecut, 650 de liceeni au participat la concursul „Lider European” și peste 400 de elevi, la „EuroQuiz”.

   Acum este rândul tău!

Pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti muzica este pictată de angelice madone

   Două din cele mai renumite reprezentante ale muzicii culte contemporane vor urca pe podiumul al cărui decor este atât de mult iubit de melomanii sătmăreni și nu numai. La pupitru va mânui bagheta magică Mihaela Cesa-Goje, având-o în apropiere pe nu mai puțin renumita pianistă Anna Fedorova. Cele două maestre vor simți și interpreta „Suita Pelléas și Mélisande” a lui Gabriel Fauré și „Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în Re Minor” al lui Serghei Rachmaninov.

   Concertul simfonic este programat pentru joi, 11 noiembrie de la ora 18,30 și se poate intra cu abonamentul nr. 14 sau bilete procurate de la casa de bilete a filarmonicii. Conform regulilor şi a măsurilor impuse de autorităţi, sala poate primi doar 30% din capacitatea sa, astfel numărul locurilor este limitat. La concert pot participa persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare și persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

    Povestea lui Pelléas și Mélisande începe în momentul în care Prinţul Golaud, rătăcit în pădure după o partidă de vânătoare, o găseşte pe misterioasa Melisande, în apropierea unui izvor din apele căruia se întrezăreşte o coroană. Cei doi se căsătoresc, deşi prinţul nu ştia mai nimic despre soţia sa. Golaud o duce pe Melisande la castelul bunicului lui, Regele Arkel, care domnea în imaginarul ţinut Allemonde. Aici, însă, tânăra prinţesă îl cunoaşte pe fratele vitreg al soţului ei, Prinţul Pelleas, de care se simte imediat atrasă.

   Golaud devine din ce în ce mai suspicios, îşi spionează fratele şi nevasta, până când Pelleas decide să plece de la castel. Îi cere Melisandei o ultimă întâlnire iar aceasta acceptă, deşi era conştientă de ceea ce putea să urmeze.

    În timpul întâlnirii dintre Pelleas şi Melisande, cei doi îşi mărturisesc, în premieră, dragostea şi se sărută. În acest moment, Golaud apare în scenă şi îşi omoară fratele cu sabia. Melisande reuşeşte să scape. Deşi nu fusese grav rănită, în zilele următoare pare lovită de o boală necunoscută.

    Actul final al libretului scriitorului belgian de limbă franceză Maurice Maeterlinck (1862-1949) pentru singura operă terminată de compozitorul francez Achille-Claude Debussy (1862-1918), începe cu Melisande zăcând în pat, la scurt timp după ce a dat naştere unei fetiţe. Golaud este ros de remuşcări, dar nu renunţă la dorinţa de a afla adevărul despre ceea ce s-a întâmplat între fratele şi soţia lui. Melisande refuză să răspundă şi, la scurt timp, moare, lăsându-l pe Golaud pradă regretelor şi neliniştilor.

     Dirijorul Mihaela Cesa-Goje deține din 2002 funcția de profesor doctor în dirijat la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca. În mai 2017, Mihaela Cesa-Goje a fost numită Asociat al Academiei Regale de Muzică, Londra, pentru contribuția semnificativă în domeniul dirijorului.

   În decembrie 2016, Mihaela a debutat la Opera din Dallas, selectată dintre 156 de candidați pentru Women Conducting Institute, iar în aprilie 2017 a lucrat în rezidență la Opera din San Francisco în parteneriat cu Adler Fellows.

    În 2011, Mihaela a fost câștigătoarea Bursei Dudamel cu Filarmonica din Los Angeles. Tot în 2011, Mihaela a fost selectată din 160 de candidați pentru un masterclass cu Bernard Haitink și Lucerne Festival Orchestra. În 2009 a primit Taki Concordia Conducting Fellowship, fondată de Marin Alsop, ocazie cu care a debutat cu Baltimore Symphony Orchestra, Florida Orchestra, Colorado Symphony, Hartford Symphony, iar în 2010 i s-a acordat Women Conductor Grant de la Liga Orchestrelor Americane. În 2003 Mihaela a primit „Premiul Sandor Vegh” de la Societatea Română Mozart pentru o interpretare remarcabilă a „Der Schauspiele Direktor” de Mozart la Opera Națională din Cluj, România.

   În 2009, a fost selectată drept unul dintre cei trei tineri dirijori români care au debutat la Ateneul Român, cea mai importantă sală de concerte din România. În 2005, Mihaela și-a absolvit PGDip-ul în Dirijare Corală la Royal Academy of Music, Londra. La absolvire a fost distinsă cu Premiul Irene Burcher. De asemenea, a absolvit BMus, MMus și doctorat în Dirijare la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca.

     În România a dirijat majoritatea orchestrelor filarmonice. Începând cu 2014, Mihaela este invitată regulat la Opera Națională Cluj. Din 2007 Mihaela este director muzical și fondator al Corului Jubilate, înregistrând mai multe CD-uri și fiind invitată să cânte a cappella, cu orgă și cu acompaniament de orchestră în mai multe festivaluri importante din România.

   Din 2017 Mihaela este manager și membru al juriului Concursului Internațional de Muzică Gheorghe Dima - secțiunea Dirijor. Din 2017-2019 Mihaela este dirijorul principal al proiectului Erasmus+, dirijând o orchestră de tineret româno-estonă în repetiții și concerte publice în Estonia: Tallinn și Tartu și în România, Cluj Napoca și Oradea.

   Anna Borysivna Fedorova (în ucraineană А́нна Бори́сівна Фе́дорова; născută la 27 februarie 1990) este o pianistă concertist ucraineană. Fedorova cântă ca solist, muzician de cameră și cu orchestre simfonice în principalele săli de concerte din Țările de Jos, Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Ucraina, Polonia, SUA, Mexic, Argentina și părți din Asia. Fedorova este deținătoarea premiului David Young Piano, susținută de un premiu Soiree d'Or și Keyboard Trust.

    Fedorova s-a născut la Kiev, RSS Ucraineană. Atât mama ei, Tatiana Abayeva, cât și tatăl, Boris Fedorov, au fost muzicieni de concert, savanți și profesori. De când avea doi ani, și-a dorit mereu să devină pianistă. A început activitatea la vârsta de cinci ani. A susținut primul ei recital public la vârsta de șase ani și a debutat la nivel național la vârsta de șapte ani, la Societatea Filarmonică Națională din Ucraina.

    În 2008, Fedorova a absolvit Colegiul muzical Lysenko pentru copii supradotați. În calitate de studentă, a fost beneficiarul Bursei Președintelui Ucrainei în perioada 2003–2008. În afara Ucrainei natale, Fedorova a studiat sub Leonid Margarius la Academia Internațională de Pian, care este o școală de specializare avansată în interpretarea pianului, situată în Imola, Italia. Fedorova a studiat și la Royal College of Music din Londra sub Norma Fisher. Ea a primit o bursă de școlarizare completă Big Give. Ea a primit, de asemenea, îndrumări artistice de la pianiști de renume mondial, precum Alfred Brendel, Menahem Pressler și András Schiff.

     În 2013, la vârsta de douăzeci și trei de ani, Anna a cântat la Concertgebouw din Amsterdam, Țările de Jos. Ea a cântat Concertul pentru pian nr. 2 al lui Rahmaninov. Fedorova a cântat acolo de peste treizeci de ori. Managerul Fedorovei, Rob Groen, a povestit că prima dată când a auzit-o cântând a fost șocat de talentul ei excepțional. Criticii muzicali au lăudat amprenta Fedorovei ca „dulce modestie și expresie sălbatică care i-a făcut pe ascultători complet surprinși, constrânși și uimiți. Puteți cu adevărat să pictați muzica ei. Vedeți scenele pline de culoare și inspirație”.

Cuminte cu minte

    Încerc să fiu cu minte și realizez că sunt doar cuminte. Acum poate seamănă cu o infatuare dar trec peste ea de dragul calamburului. Am ajuns la ultimul act al țintarului turului și am putea trage câteva concluzii pe această temă. Îndrăznesc să spun că surpriza campionatului nu este Rapidul ci această insolentă echipă a Voluntariului care prin impertinență ne surprinde etapă de etapă cu un joc modern, pe alocuri chiar spectaculos.

    Asta-i buba! Spectaculos. Spectaculos vine de la spectacol. Spectacolul implică spectatori. Prin acest spectru, acest specimen special de echipă are aspectul lipsei de respect față de sport. Hai să trecem la ceea ce toate lumea se pricepe: comentarii abracadabrante.

   Derbiul etapei este, cum altfel, meciul de la Voluntari, unde ocupanta locului cinci, echipa gazdă, întâlnește echipa care, până la ora scrierii acestor rânduri, ocupă locul trei în clasament, FCSB. Partida se dispută duminică de la ora 21,30. Probabil va consemna cea de-a treia înfrângere consecutivă a insolenților și o nouă victorie a obedienților.

   Partidele de la Pitești (Argeș - Botoșani, vineri, ora 20,30) și Craiova (Univ. Craiova - Sepsi, sâmbătă, ora 20,30) deși au același grad de implicare asupra clasamentului final al turului, pleacă de la parametri diferiți. La Craiova favorite sunt gazdele cu toate că n-aș fi așa sigur gândindu-mă la metehnele oltenilor. La Pitești partida este deschisă oricărui rezultat, dar experimentele nereușite din ultimul timp ale lui Croitoru mă fac să cred că urmașii lui Dobrin se vor impune.

   Dinamo - CFR (duminică de la 18,30) este o partridă pe care v-o recomand. Numele jucătorilor aflați pe teren și al tehnicienilor de pe bănci mă fac să cred că vom avea un spectacol sportiv îndârjit, dar și tacticizat. Dinamo n-a mai câștigat dinainte de sfintele Mării, iar ultima deplasare a clujenilor în capitală s-a lăsat cu păcate.

   Înainte, de la ora 15,30, duminica mai are programat un meci. Este vorba de jocul de la Ovidiu, unde Farul nu ar trebui să aibă probleme în fața juveților pașoptiști. Scăpați ca prin urechile acului fără gol în întâlnirea cu Rapid, Mititelu și ai lui nu pot părăsi localitatea de pe litoral fără cel puțin două goluri (măcar unul de la distanță, așa, să ne bucure ochiul.. De fapt Mititelu nu prea ar avea ce căuta la mare, el având interdicție la orice joc de fotbal pentru un an de zile. L-a suspendat jandarmeria.

   La Mioveni, sâmbătă de la ora 17,30, UTA trebuie să confirme palmaresul ei superior în deplasare față de cel de acasă. În deplasare au obținut 11 puncte în 6 jocuri (două înfrângeri), iar acasă 12 puncte în 8 jocuri (o singură înfrângere).

   Cenușăreasa etapei este partida de la Ploiești unde Târgoviștea întâlnește Mediașul (în deschiderea etapei vineri de la ora 17,30). Se întâlnesc locurile 10 și 13 și se așteaptă o luptă acerbă pentru evitarea locurilor ce duc la baraj (13 sau 14).

   Era să uit tocmai de Rapiduleț. Ultimul meci al turului, cel care va desăvârși clasamentul după o jumătate de campionat, se va desfășura în „groapa” de pe Ștefan cel Mare luni, de la ora 20,30, unde echipa din Clinceni, în calitate de gazdă primește pe Rapid. Rapidul care, în ciuda scorului alb, a jucat excelent în partida cu juveții, având un joc spectaculos, cu multe ocazii... A lipsit doar golul.

   Pentru cei cuminți fără minte se oferă pe piața interlopă „brațe false” pentru vaccinare!