miercuri, 22 decembrie 2021

Povestea din fața poveștii lui Vasile Mic

Când te gândești la Vasile Mic automat intri în lumea poeziei simple, a poeziei care ori te atinge, ori treci mai departe pierzând astfel frumusețea simplă, nefardată. frumusețea obișnuită să fie neglijată, reținută doar subliminal și revigorată atunci când te aștepți mai puțin: în somn de exemplu sau atunci când linia orizontului are contur în depărtări. Cu gândul acesta am mers deunăzi la vernisajul unei expoziții de pictură semnată Vasile Mic. Recunosc rușinat că mi-a trecut prin cap „ce-i mai trebuie și omului ăsta la 74 de ani o primă încercare în arta picturii?”. Am să încerc să redau mai jos nedumerirea, surprinderea și satisfacția de a descoperi un alt Vasile Mic. Un Vasile Mic mult mai complex, înverșunat până la obsesie, de a reda trăirile lui. Artistul poeziei simple pistruiată pe alocuri de accente abstracte trăiește în același trup și suflet cu artistul picturii plurivalente ce sfidează obișnuitul.

Am aflat astfel că Vasile Mic nu este chiar la prima sa exprimare plastică. Discreția în care se complace ne face pe noi, cei din jurul lui, să nu-l tratăm la justa sa implicare în peisajul culturii naționale. Poate va fi redescoperit prin secolul XXII de vreun încăpățânat arheolog al culturii universale. Nu vreau să spun aici că am trăit trăirile artistului atunci când a creat. Dar pot să spun că am trăirile proprii, de privitor asupra actului artistic, trăiri care m-au răscolit. Din puzderia de compoziții picturale de pe simezele instalate în Muzeul Țării Oașului din Negrești (director Anca Natalia Rusu) am aflat că doar 18 sunt creații recente. Celelalte, în jur de 100, reprezintă trăiri de-a lungul timpului, abordând teme care i-au marcat trecerea sa prin Univers. De la satul natal, Coca, din care ne-a bucurat cu decorul de mijloc de secol XX al Lacului Călinești și până la ultramodernismul unor realizări a căror complexitate trece de percepția celor ce nu au timp.

Cititorule! Dacă doar puțin ți-am stârnit curiozitatea asupra lui Vasile Mic, fă-ți un bagaj de timp și pășește în lumea lui. Precis vei rămâne cu ceva. Pe mine m-au extaziat două din lucrările sale. Lucrări plastice în care penelul este lăsat pentru scurt timp deoparte și calculatorul, această omniprezentă creație umană de care nu ne mai putem debarasa, își face efectul pe pânza ce își oferă generos calitățile de gazdă.

Una din lucrări pe care Adriana a trăit-o ca „zi și noapte” iar mie mi-a creat impresia de „iarnă și vară” este cea de mai jos

în care ursul alb veghează asupra trupurilor scufundate în arctic și ale căror capete ce tânjesc după aer nu se știe ce gândesc, în timp ce profilul (vezi stânca din dreapta), cu nădușeala truditorului împietrită pe frunte și obraz, se ascunde în răbojul eternității numărându-și anotimpurile calde.

Cea de-a doua plastică răscolitoare, în care obsesia se îngemănează cu tristețea și grupajele ascund pieta este cea de mai jos.

Imaginea singuraticului copiat de pe dealurile din jurul văluritului Călinești

este reluată de încă două ori ca și grupajul de arbori din centrul imaginii globale, lăsând doar căutătorului de abstract să descopere chipul Maicii Domnului cu fiul mort pe genunchi.

Grăbită vreme. Grăbite suflete. Grăbite povești. Povestea din fața poveștii lui Vasile Mic poartă și un nume: „Jocul de-a Lumea”. Nu știu dacă prietenul nostru a ticluit acest titlu cu „L” sau cu „l”, dar eu așa l-am priceput.

joi, 16 decembrie 2021

Pravilă

Mă uitam deunăzi peste două ordonanțe de urgență. Prima „privind unele măsuri de protecție socială în domeniul pensiilor din sistemul public, pentru anul 2022” și cea de-a doua reprezentând „modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și a art. III din Legea nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative”. Citindu-le titlurile mi-a trecut prin cap că textul lor ori ascunde ceva, ori lasă loc la tot felul de ușițe și portaluri.

În ceea ce privește pensiile mi-a alunecat privirea asupra creșterii cu 25% (de la 800 lei la 1000 lei) a indemnizației sociale pentru pensionari. Aceasta se dă acelora la care pensia calculată după formulele ascunse privirilor este derizorie chiar dacă ei au cotizat la bugetul pentru pensii. Dar oare aici nu se ascund și cei care nu au muncit în viața lor? Adică cum? La cei care au muncit le creștem pensia cu 10% și la trântori le mărim indemnizația cu 25%. Halal pravilă!

În cea de-a doua, nervii te lasă de izbeliște doar citindu-i titlu. Cuvântul cheie este „integritate”. Mi-aduc aminte că prin anul doi la facultate am avut un examen la filozofie. Am tras biletul și dacă la primul subiect eram foarte bine pregătit (noroc cu Einstein), iar la al doilea o scăldam binișor, la al treilea nu știam o boabă. Era despre o chestie comunistă care nu prea m-a atras și n-am studiat-o. Pe bilet, după titlul subiectului era și o definiție a acestuia, definiție ce consta în vreo 50 de cuvinte. Am profitat și eu de neatenția profesorului și a asistentei sale (tocmai le adusese cafeaua) și am citit de pe bilet definiția aceea de vreo trei-patru ori. M-am oprit la un moment dat. Făcându-se liniște profesorul m-a întrebat dacă mai am ceva de spus. Fiind aproape sigur că mă va pica am zis în derâdere că aș vrea să închei cu definiția. Și am mai citit-o o dată. Mi-a întins carnetul zâmbitor și nu-mi venea să cred. Mi-a dat 9 și m-a trimis la bibliotecă să înapoiez cărțile. De uluială trăgeam de clanță în sens invers și mă întrebam de ce nu se deschide ușa mai repede. Așa și cu „integritatea” asta. Mult zgomot pentru un abuz!

Fotbal. Îmi vine destul de greu să spun că derbiul ultimei etape din acest an este la Cluj, în Gruia. Asta pentru că într-un derbi nu prea există o favorită certă, iar aici formația metronom nu apoate avea probleme cu un Argeș care luna aceasta în trei partide a scos doar un punct. Frânarii, ținuți încă în chingă de Dan Petrescu, nu cred că se gândesc la vacanță înainte de apusul soarelui din ultima duminică de post a anului. Partida va începe la ora 16, fiind al doilea derbi de etapă care nu este programat ca ultim meci al zilei de desfășurare.

Rapidul, serios boțită după înfrângerea în fața FCSB-ului, ar încape într-o drezină din Giulești și până la Arena Națională. Noroc cu tinerii de la echipa a doua care vor umple banca de rezervă și unul sau două posturi de titular. Adversar le este Botoșaniul care tocmai și-a amintit de gustul victoriei după jocul cu Mediaș. Confruntarea va avea loc sâmbătă de la ora 20,30.

Voluntari cu UTA (vineri, ora 20,30) și Sepsi cu FCSB (duminică, 20,30) sunt două partide diametral opuse. Dacă la Voluntari gazdele sunt favorite, la Sf. Gheorghe oaspeții sunt favoriți. Nu știu ce mă face să cred că nici UTA și nici Sepsi nu vor încheia meciul cu coșul gol. Poate e doar o dorință. Cine știe?

La Mediaș, sâmbătă de la ora 18, ghinionista acestui sfârșit de an va da piept cu o altă echipă rănită în orgoliu. În ultimul timp (noiembrie și decembrie) oltenii din inima Băniei, cei vechi în Liga 1, n-au mai simțit gustul victoriei. Pelinul a luat locul zaibărului prin Băilești. Se duc pe Târnavă să caute ceva Jidvei. E cam departe totuși până la Sânmiclăuș așa că le recomand Vinul de Ciumbrud. Ați auzit de el? Dacă nu, încercați-l când treceți prin Mediaș. În funcție de numărul de crestături de pe răboj victoria poate aparține oricui.

În Ștefan cel Mare se întrevede un nou moment al adevărului pentru Rednic. Partida din compania Farului, de luni, ora 20,30 va duce probabil decalajul dintre ultimele două clasate și pluton la dimensiuni mult peste ceea ce s-ar putea numi surprinzător.

Juveții lui Mititelu au un nou „care pe care” de subsol de clasament. Egalul, ca de obicei, nu avantajează pe nimeni. Probabil că fotbaliștii ce reprezintă Mioveniul să aibă ceva de spus, dar nu prea mult, că le e limba-ncâlcită de Pelici. Mai rămâne Pelici după jocul de luni de la ora 17,30? Om trăi ș-om vedea! Că-i tare frig la cântatul cocoșului.

La Clinceni târgoviștenii merg după trei puncte. Dacă sunt lăsați să joace și dacă ei își depun interesul obiectivul nu e greu de atins. Clinceniul și-a programat partida de la 13,30 (duminică) pentru a se adapta șontâc-șontâc la programul de Liga 2, unde majoritatea partidelor se dispută de la ora 11.

Comisia Europeană a stabilit tabloul de bord pentru MRR

1. stabilește modul în care statele membre trebuie să raporteze cu privire la performanța globală a MRR și la stadiul progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, acesta include definirea unor indicatori comuni de raportare;

2. stabilește metodologia de raportare cu privire la cheltuielile sociale în cadrul planurilor de redresare și rezistență ale statelor membre.

Aceste acte delegate au intrat în vigoare la 2 decembrie, ceea ce a permis Comisiei Europene să finalizeze și să lanseze tabloul de bord privind redresarea și reziliența și datele pe care le conține, inclusiv indicatorii comuni și raportarea cu privire la cheltuielile sociale.

În acest context. miercuri, 15 decembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat tabloul de bord privind redresarea și rezistența, o platformă publică on-line menită să arate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR în ansamblu, precum și a planurilor naționale individuale de redresare și rezistență.

Tabloul de bord este, în primul rând, un instrument de afișare transparentă a informațiilor destinate cetățenilor UE cu privire la punerea în aplicare a MRR. Acesta va servi, de asemenea, ca bază pentru pregătirea rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a MRR și a raportului de evaluare către Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru dialogul privind redresarea și reziliența dintre Parlament și Comisie.

Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența conține secțiuni dedicate îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și secțiuni privind plățile din cadrul MRR. Pe site sunt disponibile și date specifice compilate de Comisia Europeană, cum ar fi cheltuielile pentru fiecare domeniu de politică și o defalcare a cheltuielilor verzi, digitale și sociale în cadrul mecanismului. Tabloul de bord furnizează, de asemenea, informații calitative prin intermediul unor analize tematice ale punerii în aplicare a planurilor în domenii de politică specifice.

Tabloul de bord conține două tipuri de informații:

Date colectate de Comisie în cadrul monitorizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și rezistență. Acestea includ informații privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, astfel cum au fost raportate de statele membre și evaluate de Comisie. Sunt incluse, de asemenea, informații privind plățile, precum și date elaborate de Comisie, cum ar fi cheltuielile din fiecare dintre cele șase domenii de politică ale MRR și cheltuielile sociale din cadrul mecanismului, astfel cum sunt definite în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021.

Date colectate de statele membre cu privire la 14 indicatori comuni de raportare, astfel cum sunt definiți în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. Aceste date permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune ale MRR, indicând, de asemenea, performanța globală a MRR. Majoritatea indicatorilor de raportare măsoară contribuția MRR la mai mulți piloni de politică. De exemplu, indicatorul „Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate” contribuie atât la pilonul 4 (coeziunea socială și teritorială), cât și la pilonul 6 (politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele) al MRR. Statele membre vor raporta cu privire la indicatorii comuni de două ori pe an, până la 28 februarie și 31 august. Comisia va actualiza ulterior datele de pe site-ul web al tabloului de bord până în aprilie și octombrie. Prima raportare cu privire la indicatorii comuni va avea loc pe 28 februarie 2022, după care Comisia Europeană va actualiza site-ul web al tabloului de bord până în aprilie 2022.

Această primă versiune a tabloului de bord conține date privind planurile prezentate până în prezent de statele membre, aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei (22 de planuri până la ora actuală). Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce vor fi aprobate mai multe planuri. Jaloanele și țintele vor fi considerate ca fiind îndeplinite odată ce un stat membru a furnizat Comisiei dovezi că a îndeplinit jalonul sau ținta, iar Comisia le-a evaluat pozitiv printr-o decizie de punere în aplicare (o etapă la care nu s-a ajuns încă pentru niciun stat membru).

Cele șase direcșii în care acționează MRR sunt:

1. Energie verde

Realizarea ambiției UE în materie de climă și energie va necesita un efort investițional susținut pentru a accelera desfășurarea energiilor regenerabile și a infrastructurii energetice în cadrul Uniunii. Creșterea ponderii surselor regenerabile va necesita, de asemenea, o agendă de reforme ambițioasă. Statele membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență multe măsuri dedicate energiei curate, cum ar fi investițiile în generarea de energie regenerabilă, atât în tehnologiile regenerabile deja mature, cât și în soluții inovatoare, precum și reforme care vizează crearea unui mediu de reglementare stabil și adecvat. sinergiile dintre investițiile publice și private, simplificarea procedurilor administrative și adoptarea de noi sau prelungirea schemelor de sprijin existente.

2. Servicii publice digitale

Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public. Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii a devenit, prin urmare, o provocare cheie pentru autoritățile publice. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii, inclusiv mai multă eficiență și economii pentru guverne, cetățeni și întreprinderi. Deși soluțiile digitale au potențialul de a îmbunătăți funcționarea și disponibilitatea diferitelor subseturi de servicii publice, există încă un decalaj semnificativ pentru a atinge această viziune și obiective. Măsurile care vizează digitalizarea serviciilor publice și introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare pentru modernizarea și îmbunătățirea proceselor administrației publice ocupă un loc important în planurile naționale de redresare și reziliență.

3. Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și pentru crearea de locuri de muncă

Criza COVID-19 a scos în evidență nevoia de a adapta în continuare instituțiile de pe piața muncii, de a construi sisteme incluzive de educație, formare și bunăstare și de a promova locuri de muncă de calitate ca piatră de temelie a creșterii economice. Planurile naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții și reforme pentru a aborda provocările structurale cheie, inclusiv cele legate de tranziția dublă. În special, măsurile urmăresc să sprijine crearea de locuri de muncă și tranziția către noi sectoare și tipuri de locuri de muncă, să îmbunătățească eficiența reglementărilor și instituțiilor pieței muncii și să consolideze integrarea pe piața muncii a grupurilor cu participare mai scăzută pe piața muncii, inclusiv a femeilor. Pe termen mediu, mecanismul pentru redresare și reziliență va face piețele forței de muncă din UE să fie mai bine pregătite pentru când va lovi următoarea criză.

4. Sănătate

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală slăbiciuni structurale ale sistemelor de sănătate din UE, iar reformele și investițiile sunt necesare pentru a consolida capacitatea, calitatea și reziliența sistemelor de sănătate. Astfel de reforme și investiții nu numai că vor pregăti UE pentru viitoarele crize de sănătate, ci sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere o cerere tot mai mare de asistență medicală rezultată din cauza îmbătrânirii semnificative a populației UE. Statele membre și-au manifestat un angajament ferm față de îmbunătățirea sistemelor de sănătate prin includerea unor măsuri în planurile lor, de exemplu, pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare, prevenirea la nivel superior, creșterea calității diagnosticării și tratării pacienților, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății și modernizarea unităților de sănătate.

5. Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice

Tranzițiile digitale, demografice și ecologice în curs impun administrațiilor publice să facă transformări organizaționale, tehnologice și culturale. De asemenea, pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea ca administrațiile publice să răspundă mai rapid la noile probleme și solicitări din partea cetățenilor și a întreprinderilor. Facilitatea pentru redresare și reziliență oferă statelor membre resurse fără precedent pentru a efectua investiții și a implementa reformele necesare pentru a îmbunătăți performanța administrației publice. Statele membre au inclus în planurile lor măsuri de investiții care urmăresc să pună în aplicare furnizarea de servicii orientate către cetățeni sau să pună în aplicare mecanisme pentru a asigura calitatea și accesibilitatea serviciilor publice și reforme care vizează îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor, simplificarea proceselor sau îmbunătățirea calitatea managementului financiar public.

6. Educaţie

Sistemele de educație și formare din UE se confruntă cu provocări cheie care riscă să persistă sau să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19. Este necesară o acțiune structurată pentru a facilita redresarea și pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării. Facilitatea pentru redresare și reziliență va promova investiții și reforme la scară largă în educație, care au potențialul de a avea un impact pe termen mediu și lung. Statele membre au ales să folosească Facilitatea pentru a sprijini calitatea, incluziunea și eficacitatea educației, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor lor de învățământ, cu un accent puternic pe educația digitală, și pentru măsuri specifice pentru a compensa pierderile de învățare rezultate din pandemie.

luni, 13 decembrie 2021

Călătorie în farmecul filmului sub spectrul acustic al unui violoncel.

Încă de la începuturile cinematografului, s-a simțit nevoia unui acompaniament muzical. În perioada filmului mut, acesta era realizat de pianiști care improvizau sau însăilau pentru diverse scene melodii foarte cunoscute. Adesea, la realizarea fondului sonor participa și câte un percuționist care producea efecte onomatopeice: trageri cu pușca, zgomote de avioane, tunete etc. De prin 1920, pianiștii au început a fi înlocuiți cu ansambluri instrumentale sau chair cu orchestre dirijate de muzicieni de prestigiu.

În aceste condiții apar comenzile speciale pentru muzica filmelor, deși asemenea comenzi se mai făcuseră și cu ani în urmă; spre exemplu, Saint-Saëns scrisese muzica pentru filmul Asasinatul Ducelui de Guise (1908), Satie pentru Entr’acte și Honegger pentru Pacific 231 (1924), Mascagni pentru Rapsodia satanică (1915), Florent Schmitt pentru Salammbô (1925), Hindemith pentru Felix the cat (1927). Alte mari nume de mari compozitori care au scris muzică de film sunt: Prokofiev, Șostakovski, Ibert, Ravel, H. Rabaud, P. Dessau, M. Jarre, Auric, Britten, W. Walton; Schönberg a compus o partitură pentru un film imaginar.

O dată cu introducerea filmului sonor, muzica începe să fie înregistrată simultan cu imaginile. Metoda s-a dovedit însă nesatisfăcătoare, astfel că s-a trecut la realizarea separată a benzii cu muzică. S-au emis o mulțime de teorii cu privire la rolul și factura muzicii pentru film. Unii au susținut că ea nu trebuie să fie decât un fond sonor fără importanță, alții că trebuie să însoțească permanent imaginea. S-a ajuns curând la adevărate șabloane în realizare, pentru anumite tipuri de situații folosindu-se mereu aceleași tipuri de formule muzicale. Astăzi, tocmai în dorința de a evita vechile șabloane, sunt puse în joc cele mai diverse mijloace: de la adaptarea unor momente din lucrări clasice (fapt care a creat o popularitate neașteptată respectivelor lucrări) până la folosirea efectelor de muzică electronică.

Muzica poate umaniza un subiect, poate exalta mesajul său. Muzica poate face un film mai puțin intelectual și mai emoționant. Ea poate influența reacția publicului la o anumită secvență a filmului. „Ea poate prepara ochiul prin ureche”, astfel concentra în cuvinte Muir Mathieson rolul muzicii în film, accentuând asupra importanței integrării ei în structura dramatică a filmului. Așa cum sublinia compozitorul Th. Grigoriu, trebuie să se creeze „un soi de polifonie între imagine și muzică”. În multe filme s-au lansat melodii care au rămas celebre, desprinzându-se de cadrul în care s-au născut, intrând în repertoriul soliștilor și diverselor formații instrumentale. La noi în țară s-au impus printre cei mai valoroși compozitori de muzică de film P. Constantinescu, I. Dumitrescu, T. Olah, Th. Grigoriu, D. Capoianu, R. Paladi, R. Șerban, R. Oschanitzki, Cornelia Tăutu și A. Enescu.

În această săptămână Filarmonica Dinu Lipatti ne propune un violoncel care să ne transporte în muzica de film. Nici nu se putea găsi un violoncel dedicat acestui subiect decât cel al lui Filip Papa cel care tocmai și-a denumit periplul muzical „Un violoncel prin lume”. Pentru a putea fi martorii acestui eveniment cultural vă puteți folosi abonamentul cu nr. 18 joi de la ora 18,30 în sala Filarmonicii din Satu Mare sau la Carei, pe bază de bilet, vineri de la ora 18,30 la Teatrul Municipal. Dirijor pentru ambele evenimente este Gian Luigi Zampieri, căruia îi aparțin și orchestrația și aranjamentul muzical.

Gian Luigi Zampieri

S-a născut pe 10 iunie 1965 la Roma. A studiat cu Franco Ferrara și și-a finalizat studiile cu Francesco de Masi, Carlo Maria Giulini, Gennadi Rozhdestvensky și Leonard Bernstein, urmând cursurile superioare la Accademia Nazionale „Santa Cecilia” din Roma și la Accademia Musicale Chigiana din Siena unde a primit Diploma de Onoare în 1988.

A fost dirijor asistent al lui Gennadi Rozhdestvensky cu London Symphony Orchestra, BBC Symphony Orchestra și la Cursurile Accademia Musicale Chigiana. A fost și Asistentul lui Lorin Maazel. Ca organist și dirijor, Gian Luigi Zampieri s-a perfecționat alături de muzicieni de prestigiu precum Francesco De Masi, Carlo Maria Giulini, Ghenadi Rojdestvenski și Leonard Bernstein.

La 15 ani a devenit organist la Basilica di Santa Maria in Trastevere din Roma, unde a lucrat timp de 20 de ani. În 1997 a câștigat Concursul Internațional „A. Pedrotti”, fiind primul dirijor italian câștigător al acestui concurs. Lansat încă din anii de student la dirijat, Gian Luigi Zampieri a dirijat orchestre de prestigiu în România (Filarmonica București și Craiova, Orchestra de Cameră Radio), precum și în străinătate.

La Londra, Gian Luigi Zampieri a fost asistentul lui Ghenadi Rojdestvenski în orchestrele London Symphony și BBC, precum și la cursurile de la Accademia Chigiana. A fost, de asemenea, asistentul lui Lorin Maazel la Verdi Requiem cu Symphonica Toscanini din Parma. Gian Luigi Zampieri a colaborat cu mulți soliști celebri, printre care Alexandru Tomescu, Răzvan Suma, Florin Ionescu-Galati, Filip Papa, Vlad Dimulescu, Oxana Corjos, Adrian Petrescu, Stan Zanfirescu, Mariana Sirbu, Arnaldo De Felice, Peter Soave, Francesco Manara, Francesco Pepicelli, Enrico Dindo, Ricardo Gallen, Nello Salza, Peter Sadlo, Shirley Verrett.

De câțiva ani lucrează la restaurarea repertoriului simfonic italian al secolului XX (Fano, Respighi, Pizzetti, Malipiero, Rota, Ghedini, Ferrara). De la mijlocul anilor '80, Gian Luigi Zampieri s-a dedicat prezentării operei lui Astor Piazzolla și este considerat de critică unul dintre experții de top pe scena internațională: a realizat transcripții și orchestrații interpretate în întreaga lume (Vladimir Spivakov, Lalo). Schifrin, Jorge Calandrelli, Ettore Stratta etc.). A fost invitat de Festivalul de Muzică Aulis din Bolzano să conducă concertul oficial de comemorare a zece ani de la moartea artistului pin Arturo Benedetti Michelangeli (2005).

Gian Luigi Zampieri a organizat și condus emisiuni pentru Radio Vatican, iar concertele sale sunt înregistrate și difuzate de Radio România, RAI, Radio Vatican, TV spaniolă, Radio Rusia, Uniunea Europeană Radio de la Geneva. Intrat în lumea cinematografiei de la o vârstă fragedă, a montat ediția italiană a filmului Amadeus de Milos Forman (1985).

Din 1986 este profesor titular de studii orchestrale la conservatoarele de stat italiene. Gian Luigi Zampieri este creatorul site-ului dedicat maestrului său, dirijorului și profesorul Franco Ferrara, la centenarul nașterii sale. În octombrie 2011 a condus concertul de deschidere al stagiunii Orchestrei de Cameră a Radio București, prezentând în prima audiție absolută propria sa compoziție „Non nobis Domine, portretul lui Jacques de Molay”, interpretată cu ocazia aniversării procesului care a decis abolirea Ordinului Cavalerilor Templieri. În 2012 a fost director artistic și dirijor principal la Orquestra Sinfônica de Ribeirão Preto și dirijor invitat la Orquestra Sinfônica do Theatro da Paz a Belém și director asociat la Sinfônica Orquestra de São Carlos. Dirijorul Gian Luigi Zampieri deține titlul de Cavaler al „Ordinului Constantinian San Giorgio”.

În prezent este dirijor invitat al Filarmonicii Sao Carlos (Brazilia) și dirijor permanent al Filarmonicii Oltenia din Craiova (România).

Filip Papa

Născut pe 11 martie 1969 la Timișoara. Filip Papa este violoncelist în cvartetul Ad libitum, câștigătorul unora dintre cele mai importante premii internaționale pentru cvartetele de coarde. La Timișoara a început să studieze pianul (din clasa întâia), apoi violoncelul (din clasa a treia), Filip Papa își continuă studiile la liceul de muzică din Cluj și la Academia de Arte “George Enescu” din Iași, la clasa profesorului Dan Prelipcean.

Din 1988 este membru în Cvartetul Ad libitum, care constituie o prioritate in viața sa profesională, deși Filip Papa e fericit și când intra pe scenă ca solist, în sălile de concerte din întreaga țară, unde a cântat alături de nume celebre, precum Alexandru Tomescu (împreuna cu care a înregistrat un CD cu dublu concert de Brahms), Horia Mihail sau Razvan Suma.

În familia lui Filip Papa există o tradiţie în ceea ce priveşte muzica. Mama sa este profesoară de pian la Liceul de Muzică din Timişoara, iar tatăl a cântat în Filarmonica „Banatul“. Cei doi copii ai virtuozului din Cvartetul Ad libitum studiază de asemenea un instrument. În clasa I, Filip Papa a început să studieze pianul, dar numai până în clasa a III-a, când se va muta la violoncel. De atunci, nu s-a mai despărţit de el. A participat la concursuri şi festivaluri de gen, a obţinut numeroase premii. Mai mult, pasiunea pentru violoncel i-a purtat paşii în alte oraşe, acolo unde studierea instrumentului putea fi făcută mai bine. Astfel, liceul l-a făcut la Cluj, iar Conservatorul în Iaşi, unde a intrat la clasa profesorului Dan Prelipcean. În primul an de Conservator s-a întâlnit şi cu viitorii colegi de cvartet, fondat în 1988, sub coordonarea profesorului Bujor Prelipcean.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/iasi/iasi-portret-filip-papa-mintea--e-programata--creeze-1_50acf0327c42d5a6638c34cc/index.html

Profil Născut. 11 martie 1969, Timişoara. Studii. A absolvit Academia de Arte „George Enescu“ din Iaşi.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/iasi/iasi-portret-filip-papa-mintea--e-programata--creeze-1_50acf0327c42d5a6638c34cc/index.html

Născut. 11 martie 1969, Timişoara. Studii. A absolvit Academia de Arte „George Enescu“ din Iaşi.

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/iasi/iasi-portret-filip-papa-mintea--e-programata--creeze-1_50acf0327c42d5a6638c34cc/index.html

Remedial

Scuzați licența. Nu-mi aparține. Scuzați-l și pe Sorin Mihai Câmpeanu. Nu-l știți? E normal. Cine e interesat de ministrul educației? Nu știu dacă el a adus-o în limba română. Un ignorant. Cum poți să folosești în limba română cuvinte inexistente din poziția de ministru al educației? Nu numai că le folosește în discurs, dar le și utilizează în programe naționale. Auzi acolo: „învățământ remedial”! Ca și în cazul cuvântului reziliență (acesta există, dar cu alt sens) eroarea provine din traducerea defectuoasă din engleză a cuvântului „remedial” (citește „rimidiăl).

Normal, s-ar traduce prin „remediabil”, „de recuperare” sau „reparatoriu” (ar mai fi „curativ” dar s-ar putea ca cei din minister să se gândească la altceva). Despre „resilience” (citește „răziliăns”) am mai vorbit. Se traduce prin „rezistență”, nu prin „reziliență”. Dacă acolo s-ar mai putea considera că „rezistența la rupere” reprezintă de fapt „recuperarea după o traumă”, aici, în cazul „remedial”-ului, nu există nici o scuză. Pur și simplu acest cuvânt nu există în limba română.

Poate n-am dreptate dar gândul mă duce la faptul că și la Ministerul Educației s-a intrat prin metoda „copiază și asumă-ți” (o traducere mai adevărată a „copy - paste”-ului). Totuși, nu ei sunt de vină. Noi i-am ales. Noi i-am trimis să ne conducă și acum cârcotim că nu suntem bine conduși. Dacă eram bine conduși astăzi eram 90% vaccinați din proprie convingere. Doar cei cu interdicție medicală, nonconformiștii prin excelență și cei fără discernământ ar fi rămas pradă în calea bolilor.

Pentru că Rapidulețul meu mi-a adus bucurie la sfârșitul săptămânii trecute termin cu această perorație lipsită de interes pentru unii și trecem la Liga 1. Etapa a douăzecea așteaptă să fie desecretizată. Încă nu cunosc rezultatul partidei Dinamo - Chindia, dar asta nu influențează decât pe cei care dețin lanterna roșie și cea infraroșie.

Mare derbi mare pe Arena Națională miercuri de la 20,30: FCSB - Rapid. Era să scriu Steaua - Rapid. Toți cunoscuții mei din Ardeal care au ținut cu Steaua azi țin cu FCSB. Marea majoritate a cunoștințelor din sudul țării (la București mi-am făcut liceul) care au ținut cu Steaua au rămas fideli echipei din liga secundă. Curios, nu?

O partidă deosebit de atractivă se anunță cea de pe malul mării, unde se deplasează lidera. Hagi nu-i bucuros de loc că a părăsit zona bătăliei pentru podiumul campionatului și-i pregătește capcane strategului Petrescu. Nici acesta nu doarme liniștit. Avar și perfecționist își dorește să crească la opt numărul victoriilor consecutive. E adevărat că la ora disputării jocului (joi, 20,30) va știi rezultatul derbiului.

Nu lipsită de interes este disputa de marți seara, ora 20,30 din capitala Băniei. UTA, cu un bilanț pozitiv în deplasare (trei victorii față de doar două înfrângeri, din care ultima impusă de arbitri), este un adversar incomod pe orice teren în afara Aradului, unde are deja trei înfrângeri.

Voluntariul și Botoșaniul ar trebui să aibă partide ușoare în compania „Academiei” din Clinceni, respectiv a Gazului din Mediaș. Voluntărenii joacă în deplasare în timp ce moldovenii joacă acasă. Derbiul Ilfovului are loc în deschiderea etapei, marți de la ora 17,30, iar ocupantele lucurilor 6 și 12 joacă miercuri de la ora 15.

Meciul dintre Argeș și Sepsi capătă valențe noi dacă ne uităm că ardelenii nu au pierdut în ultimele șase etape, iar urmașii lui Dobrin au doar scuza arbitrajului (nu și în meciul pierdut cu Rapid) la cele patru înfrângeri din aceeași perioadă. Ne așteptăm la o partidă deschisă cu fotbal de calitate miercuri de la 17,30.

Primele două partide de joi vor încerca să clarifice sau, din contră, să încâlcească situația din subsolul clasamentului. Cea de la ora 15, dintre Chindia și pașoptiștii lui Mititelu ar putea zbârci tuleii imberbului juvete, iar cea de la ora 17,30 de la Mioveni i-ar putea aduce lui Dinamo primul punct în deplasare.

Microb antiomicron!

joi, 9 decembrie 2021

Sculpturale

Mă refer la trupuri. La sculptură în trupuri vii. Este fascinant. Există un sport mai puțin popularizat care îmbină efortul cu arta. Îmi veți spune că în orice sport se îmbină efortul cu arta; truda cu talentul; monotonia antrenamentelor cu sclipirile de geniu din competiții. Da, dar culturismul este chintesența acestei mixturi. Modelarea fibrei musculare și tehnica expunerii ei sunt decisive. Recent am stat de vorbă cu secretarul general al Federației Române de Culturism și Fitness. Dacă ați fi văzut-o pe Tanita Zetea cum se înflăcăra atunci când îmi povestea despre realizările de la recentele Campionate Mondiale de profil de la Santa Susanna (Spania)? Dar despre asta precis vă va povesti pe larg colegul meu Florin „Mumu” Mureșan.

Etapa de la acest sfârșit de săptămână ne oferă câteva meciuri sculpturale. În primul rând derbiul ei. Partida dintre Voluntari și Univ. Craiova ne va spune în direct cine merită să ocupe treapta a treia a podiumului campionatului. E drept că pentru olteni doar victoria le-ar aduce această poziție onorifică. Vom afla sâmbătă după ora 19,20 răspunsul la această nedumerire. Aici nu este vorba de un mixaj dintre trudă și talent ci o luptă între truditori și talentați. Între numărul 9 al lui Nemec (pe spate 77) și numărul 9 al lui Ivan. Între nonconformiștii Tamaș și Marius Constantin. Între discretul Ciobotariu și mult prea mediatizatul Reghecampf. Interesantă ora la care a fost programat derbiul etapei (17,30).

Primele două clasate vor disputa partide aparent lejere, cu adversari modești, indiferent dacă se joacă acasă sau în deplasare. Lidera, CFR Cluj, primește vizita argeșenilor din Mioveni duminică, de la ora 19,30, într-un joc care nu prea lasă să se vadă că balonul ar fi rotund. Doar pariorii cu antene fabulează. Obedienții lui Becali nu sunt interesați de pariuri așa că nu văd cum nu s-ar întoarce sâmbătă cu trei puncte de la Mediaș. Partida este programată de la ora 20,30.

Echipele de mijlocul clasamentului, cele de pe locurile 5 - 10, joacă între ele după schema 5 cu 10, 6 cu 9 și 7 cu 8, gazde fiind locurile 7, 9 și 10. Interesant, nu? Ia să vedem! Să vedem jocul Rapid - Argeș (vineri, ora 20,30), în care indiferent de rezultat nici una dintre echipe nu-și va păstra locul pe care se află. Textiliștii arădeni se vor confrunta (sâmbătă de la ora 15) cu cei botoșeneni. Zic așa pentru că nu cred că producătorii de confecții din Botoșani să nu ofere sprijin echipei fanion a întregii Moldove. Măcar numerele de pe tricouri să le fi cusut și tot e ceva. Aparent mai discrepantă este partida de duminică, de la ora 15, de la Sf. Gheorghe unde Sepsi și Farul, ambele cu rezultate mai mult decât pozitive în ultimul timp, își vor devoala potențialul.

Partida de luni (ora 20,30), de la închiderea etapei, dintre Dinamo și Chindia este jocul marilor așteptări. Pe de o parte jocurile de culise ale fostului patron al grupării din Ștefan cel Mare, ale cărui inserții dăunătoare (zvonuri) par din ce în ce mai credibile. Spun asta pentru că indiferent de cât de slab ar fi Rednic, nu se poate ca după 20 de minute de joc strălucitor al echipei să apară din senin un stop joc. Pe de altă parte tânguirile lui Săndoi, mai mult sau mai puțin susținute de realitate, precum că arbitrajul o defavorizează în mod intenționat, pot fi accentuate sau nu de prestația judecătorilor din teren.

Juveții lui Mititelu primesc în deschiderea etapei, vineri de la ora 17,30, vizita docților din Clinceni. Partida este un derbi. Da, dar nu anul acesta. La anul, în Liga a doua, partida va avea o cotă de interes mai mare la casele de pariuri. Pașoptiștii par ușor favoriți, dar acolo unde nu este valoare, nici interes nu este. Cei 16 parveniți din cele două loturi ocupă spațiul a 16 potențiale sau confirmate valori ale fotbalului românesc. Lipsa de vrednicie a străinilor este evidentă.

Din ponoasele timpurilor am tras o concluzie. Libertatea unora este mai importantă decât libertatea altora? Și cu legile ce facem? Dar cu bunul simț? Dar cu nivelul de cultură? Pentru unii și roata e un păcat inventat. Apropo! Apa caldă n-a fost inventată. A fost un dar de la natură!

luni, 6 decembrie 2021

Filarmonica Dinu Lipatti anunță două mari evenimente pentru săptămâna în curs

Pentru marți, 7 decembrie de la ora 18,30, Asociația Ady Endre organizează la Filarmonica Dinu Lipatti un eveniment cu strângere de fonduri pentru realizarea unei statui a maestrului Ștefan Ruha. Statuia va fi înălțată pe un soclu la Carei. Evenimentul „Recital cameral” conține pe lângă producția artistică a violonistului sătmărean Mihaly Andraș Imre și a pianistului târgoviștean George Rizea și o proiecție a unui film documentar despre marele om de cultură careian Ștefan Ruha.

Joi, la ora obișnuită, 18,30, dacă vă place Brahms, pe baza abonamentului nr. 17 sau a biletului procurat de la sediul filarmonicii, vom putea asculta un memorabil „Concert simfonic - Brahms”. Pentru calitatea artistică a acestui concert nume ca Mircea Ignat (dirijor, director muzical la Opera Națională din Timișoara) și Demény Balázs (pian, până acum, la 32 de ani, clujeanul a fascinat lumea muzicii din aproape întrega Europă) ne garantează o reprezentație de excepție. Ei ne vor încânta cu „Concerul pentru pian în Si Bemol Major” și „Serenada nr. 2 în La Major”.

Ștefan Ruha

S-a născut pe 17 august 1931 la Carei, în familia lăutarului Ștefan Andrei Ruha. Tatăl i-a descoperit încă din fragedă pruncie calitățile muzicale înnăscute: auzul absolut înnobilat de simț ritmic, o melodicitate și o memorie muzicală remarcabile. Sub îndrumarea tatălui și a profesoarei Orosz Rozália, Ștefan Ruha începe studiul viorii la vârsta de 4 ani.

La doar 7 ani, tânărul violinist obține primul său premiu, cântând peste 100 de melodii lăutăreşti pe care le transpune în diferite tonalităţi. Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, preoții piariști din Carei îl sprijină, ajutându-l să ajungă la Cluj-Napoca pentru a avea mult mai multe șanse în evoluția violonistică. Acolo, fiind descoperit de profesorul Balogh Ferenc, ajunge violonist în orchestra Operei Maghiare, iar mai apoi student al Conservatorului Gh. Dima.

Tânărul Ruha a avut șansa de a fi apreciat de muzicienii de elită ai Clujului : pe lângă profesorul Balogh şi maestrul Ronai de la Opera Maghiară, un mare rol în viaţa sa l-a jucat dirijorul Antonin Ciolan.

A câștigat numeroase premii la Festivalul Mondial al Tineretului, Bucureşti (1953), Concursul internaţional de vioară P.I. Ceaikovski, Moscova (1958), Concursul internaţional de vioară G. Enescu, Bucureşti (1958) şi ConcursulMarguerite Long-Jacques Thibaud, Paris, (1959). Începând cu 1959, Ștefan Ruha a fost numit solist al Filarmonicii clujene. În anul 1962 a fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române "pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei". În 1973 a fost ales să înregistreze coloana sonoră a filmului Ciprian Porumbescu.

În anul 1994 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, iar în 1997 i se acorda titlul de cetățean de onoare al municipiului Carei.

Îmbinarea unei inteligențe strălucitoare cu o sensibilitate muzicală deosebită, o memorie remarcabilă, spontaneitate în reproducerea materialului sonor, intuiție și fantezie sunt calitățile definitorii ale violonistului Ștefan Ruha, considerat unul dintre cei mai mari violoniști ai României secolului XX. S-a stins din viață în 28 septembrie 2004 la Cluj-Napoca.

Mihaly Andras Imre

George Rizea

Mircea Ignat

Demeny Balazs

joi, 2 decembrie 2021

Prefinanțarea Mecanismului de Redresare și Rezistență în valoare de 1,8 miliarde lei a fost transferat joi României

Joi, 2 decembrie, Comisia Europeană a transferat României 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și rezistență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și rezistență al României. Se preconizează că România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde EUR, din care granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR.

Mecanismul de redresare și rezistență se află în centrul instrumentului NextGenerationEU, care va furniza 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul României face parte din răspunsul fără precedent oferit de UE pentru a ieși mai puternică din criza provocată de pandemia de COVID-19, pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a consolida reziliența și coeziunea în societățile noastre.

În România, Mecanismul de redresare și rezistență finanțează investiții și reforme care se preconizează că vor transforma profund economia și societatea acestei țări. Printre măsurile notabile se numără următoarele:

Asigurarea tranziției către o economie verde. Planul României prevede investiții de 3,9 miliarde EUR în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate și a materialului rulant electrificate sau cu emisii zero. În plus, 2,7 miliarde EUR vor fi investite în renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și publice, ceea ce va aduce beneficii pentru mediu și va reduce facturile la energie ale gospodăriilor Valul de renovări va spori rezistența clădirilor la seisme și le va face mai accesibile pentru persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Reformele și investițiile în valoare de 855 de milioane EUR vor sprijini producția de energie curată prin eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit și prin utilizarea surselor regenerabile de energie și a hidrogenului. În plus, planul include măsuri de protecție a biodiversității și a mediului axate pe împădurire, reîmpădurire și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri privind biodiversitatea pentru reconstrucție ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde EUR.

Sprijinirea tranziției digitale. Planul prevede 1,5 miliarde EUR pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, gestionarea funcției publice și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, fiscalitatea și vama, cu construirea simultană a unei infrastructuri guvernamentale securizate de tip cloud și eliberarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. Planul investește 470 de milioane EUR pentru dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, care să conecteze peste 25 000 de furnizori de asistență medicală și sisteme de telemedicină. În plus, 881 de milioane EUR vor fi alocate digitalizării educației în vederea îmbunătățirii competențelor pedagogice digitale, precum și a conținutului educațional și a echipamentelor digitale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale. Planul va sprijini un proces decizional mai bun și sustenabilitatea fiscală prin intermediul unui cadru bugetar consolidat, al unor reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, al unei reforme a sistemului de pensii și al unui control mai bun al cheltuielilor. Planul va îmbunătăți mediul de afaceri prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând combaterea corupției și sprijinind un sistem decizional previzibil, informat și participativ. Planul va contribui totodată la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate prin investiții de 2 miliarde EUR în infrastructuri spitalicești moderne și va îmbunătăți sistemul educațional prin măsuri cuprinzătoare care să vizeze toate nivelurile de învățământ. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și va îmbunătăți sprijinul social pentru persoanele cele mai vulnerabile, creând în același timp stimulente pentru ocuparea forței de muncă și formare profesională. Planul României va sprijini coeziunea teritorială și socială prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde EUR.

Global gateway - o poartă spre digitalizarea sistemelor din economie, sănătate, educație și cercetare

Uniunea Europeană va aloca 298 de miliarde de lei acestui proiect

Miercuri, 1 decembrie, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au lansat Portalul mondial (Global Gateway), noua strategie europeană menită să dezvolte conexiuni inteligente, curate și sigure în sectorul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume. Strategia promovează crearea unor conexiuni durabile și de încredere în beneficiul oamenilor și al planetei, pentru a face față celor mai presante provocări globale, de la schimbările climatice și protecția mediului la îmbunătățirea securității sanitare și stimularea competitivității și a lanțurilor de aprovizionare globale. Portalul mondial urmărește să mobilizeze, în perioada 2021-2027, investiții în valoare de până la 300 de miliarde EUR, care să sprijine o redresare durabilă la nivel mondial, ținând cont de nevoile țărilor componente și de interesele proprii ale UE.

Portalul mondial presupune creșterea investițiilor care promovează valorile democratice și standardele ridicate, buna guvernanță și transparența, parteneriatele egale și infrastructurile verzi, curate și sigure și care catalizează investițiile din sectorul privat.

Prin intermediul unei abordări de tip „Echipa Europa”, Portalul mondial va reuni UE, statele membre și instituțiile lor financiare și de dezvoltare, inclusiv Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și va urmări să antreneze sectorul privat pentru a mobiliza investiții care să aibă un impact transformator. Delegațiile UE din întreaga lume, în colaborare cu Echipa Europa la fața locului, vor juca un rol esențial în identificarea și coordonarea proiectelor din cadrul Portalului mondial care vor fi realizate în țările partenere.

Portalul mondial se bazează pe noile instrumente financiare din cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) – „Europa globală”, Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) III, precum și Interreg, InvestEU și programul UE pentru cercetare și inovare Orizont Europa permit UE să mobilizeze investiții publice și private în domenii prioritare, inclusiv în domeniul conectivității. Mai precis, Fondul european pentru dezvoltare durabilă+ (EFSD+), componenta financiară a IVCDCI – Europa globală, va pune la dispoziție fonduri de până la 135 de miliarde EUR pentru investiții garantate destinate proiectelor de infrastructură în perioada 2021-2027, din bugetul UE se vor acorda granturi de până la 18 miliarde EUR, iar instituțiile financiare și de finanțare a dezvoltării europene au planificat un volum de investiții de până la 145 de miliarde EUR.

Pe lângă setul său de instrumente financiare, UE analizează posibilitatea de a institui un Mecanism european pentru creditele la export care să completeze mecanismele pentru credite la export existente la nivelul statelor membre și să majoreze capacitatea globală a UE în acest domeniu. Mecanismul ar contribui la asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderile din UE pe piețele țărilor terțe, unde acestea sunt nevoite să concureze din ce în ce mai frecvent cu întreprinderi străine care primesc un sprijin considerabil din partea guvernelor lor, facilitând astfel participarea acestora la proiecte de infrastructură.

UE le va propune partenerilor nu numai condiții financiare solide, oferind granturi, împrumuturi în condiții favorabile și garanții bugetare pentru a reduce riscurile investițiilor și a îmbunătăți sustenabilitatea datoriei, dar va și promova cele mai înalte standarde sociale, de mediu și de gestionare strategică. UE le va oferi asistență tehnică partenerilor pentru ca aceștia să își consolideze capacitatea de a elabora proiecte credibile, care să asigure un bun raport calitate-preț în domeniul infrastructurii.

Portalul mondial va investi în stabilitatea și cooperarea internațională și va demonstra modul în care valorile democratice oferă certitudine și echitate investitorilor, durabilitate partenerilor și beneficii pe termen lung oamenilor din întreaga lume.

Aceasta reprezintă contribuția Europei la reducerea decalajului în materie de investiții la nivel mondial, care necesită un efort concertat conform cu angajamentul asumat în iunie 2021 de liderii G7 de a lansa un parteneriat transparent, bazat pe standarde ridicate și valori, în materie de infrastructură, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare a infrastructurii de la nivel mondial.

UE se angajează să colaboreze cu parteneri cu aceeași viziune pentru a promova investițiile în conectivitatea durabilă. Portalul mondial și inițiativa „Build Back Better World” a SUA se vor consolida reciproc. Acest angajament în materie de colaborare a fost reafirmat în cadrul COP26, Conferința Organizației Națiunilor Unite din 2021 asupra schimbărilor climatice, în cadrul căreia UE și Statele Unite au reunit parteneri cu aceeași viziune pentru a-și exprima angajamentul comun de a aborda criza climatică prin dezvoltarea unei infrastructuri curate și reziliente, care să corespundă unui viitor cu un nivel net al emisiilor egal cu zero.

Portalul mondial se bazează pe realizările Strategiei UE privind conectarea Europei cu Asia din 2018, pe parteneriatele pentru conectivitate încheiate recent cu Japonia și India, precum și pe planurile economice și de investiții pentru Balcanii de Vest, Parteneriatul estic și vecinătatea sudică. De asemenea, Portalul mondial este pe deplin aliniat la Agenda 2030 a ONU și la obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD), precum și la Acordul de la Paris.

Optsprezece

Optsprezece este singurul cuvânt din limba română literară care conține cinci consoane consecutive. L-am descoperit acum vreo 50 de ani când mă jucam mai abitir cu literele și cifrele. Pe atunci pasiunea pentru logică, rebus, cifre și litere, citit... își disputa întâietatea cu cea pentru fotbal și sport în general. Era o perioadă în care timpul liber se îngemăna cu timpul ocupat. Probabil că această meteahnă o am și acum. Mă refer la cea de a nu avea timpi morți, chiar dacă azi, cu o simplă căutare prin lumea virtuală, descoperi cam tot ce-ți propui.

Asta cu „descoperi ce-ți propui” are și un grad mare de ambiguitate. Dacă n-ai cultura necesară pentru a discerne asupra ceea ce-ți oferă calculatorul, telefonul sau mass-media tot analfabet funcțional rămâi. Educația, învățământul și socializarea sunt cele mai importante lucruri din viață atunci când te formezi ca om. De aceea familia, școala și anturajul nu trebuie niciodată înlăturate. Chiar dacă uneori sunt nocive îți pot determina drumul în viață. Repet! Capacitatea de a discerne este foarte importantă.

Tata m-a părăsit, profesorul cutare m-a canonit, gașca din spatele blocului juca barbut... sunt elemente care pot influența atât pozitiv cât și negativ viața unui vlăstar. Discern și spun: asta nu înseamnă că nu am tată, nu înseamnă că materia respectivă nu trebuie învățată sau că nu mai ies la joacă cu cei din cartier. Pozitiv: pot închega o familie consolidată, să devin doctor tocmai în știința predată de amărâtul educator sau pot deveni un apărător al legii, al copiilor sau al societății. Negativ: pot fi un terchea-berchea, un scăpătat sau un infractor. De cele mai multe ori se mixează aceste oportunități în diferite proporții și devii ceea ce ești.

Deci etapa a optsprezecea. Că de la ea am divagat. E o etapă în care șapte din cele opt echipe gazdă ocupă locuri pare în clasament. Excepție fac doar urmașii lui Dobrin aflați pe locul șapte. Să le luăm pe rând:

Derbi de conjunctură. Locurile ocupate în clasament, 6 respectiv 4, le fac pe cele două combatante din meciul de luni seara, ora 20,30, să pretindă că jocul lor este derbiul etapei. Dacă ne uităm puțin în urmă totuși vedem că cele două nu se află într-o formă prea bună. Gazdele, botoșănenii, au o singură victorie în ultimele nouă etape, iar oaspeții, oltenii lui Reghe, au înregistrat duminică a treia înfrângere consecutivă. Ce-o da Domnu' la închiderea etapei?

Interesul poartă fesul. Cam așa ar putea fi caracterizate partidele Chindia - CFR (sâmbătă, ora 15) și FCSB - UTA (duminică ora 21). Dacă la Ploiești durerea și oftica pricinuite de arbitri și soartă, și care încă mai sălășluiesc în glasul și ochii lui Săndoi, nu pot influența sarcasmul și pragmatismul lui Dan Petrescu, pe Arena Națională mă aștept ca textiliștii, în baza bunelor lor comportări pe stadioane străine (un singur meci pierdut din opt), să nu plece cu traista seacă din târlă.

Iarna pe litoral. Cred că jocul de sâmbătă seara de la ora 20,30, ce se desfășoară pe malul vestic al Mării Negre, să aibă toate caracteristicile necesare pentru o partidă plăcută ochiului. Sper să văd două echipe interesate de joc și nu de advresar, clasament, speculații, revanșe sau pariuri. Într-un decembre nu prea vechi am petrecut și eu trei zile superbe la circa 17 grade. A fost interesant.

Clepsidra. Atunci când ultimele fire de nisip părăsesc jumătatea superioară a obiectului din cauza obsedantului g (accelerația gravitațională), pentru ca timpul să nu stea în loc, clepsidra se întoarce. Cam așa am pățit și eu cu cele două echipe care își vor consolida locurile duminică de la ora 16. Dacă pe juveții pașoptiști nu-i vedeam chiar pe locul trei, dar în partea superioară a mijlocului clasamentului, pe voluntăreni îi credeam în schimb pe locul trei, dar din coadă. De ce oare nu-l bagă nimeni în seamă pe Liviu Ciobotariu? Nici ca jucător nu a fost de lepădat, iar ca antrenor, de la titlul de vicecampion cu ASA Tg. Mureș și până la acest loc trei cu Voluntari, nu a demonstart decât competență, valoare și discernământ. Să nu uităm ce loturi a avut la dispoziție și cu ce loturi s-a bătut. Nu are decât 50 de ani.

Pe Argeș și pe Târnavă. Parafrazându-i pe Alecsandri și Nicolae Furdui Iancu, amândoi inspirați din popor, nu putem să trecem peste acest 1 Decembrie fără să vorbim despre jertfă și iubire, adică despre Ana și fata dragă, despre Meșterul Manole și ibovnic. Partida de luni, dela 17,30 dintre Argeș și Gaz Metan poate nu dezvoltă atâtea pasiuni și jertfă, dar ar putea deveni plăcută.

Apărarea lui Socrate. Cam așa aș putea defini partida de la Mioveni dintre Râul Doamnei și Olt. Mioveni - Sepsi (duminică, ora 13,30) poate fi transpunerea carpatică a apologiei scrisă de Platon asupra discursului lui Socrate de apărare împotriva acuzațiilor de a fi fost un om „care a corupt tineretul, nu a crezut în zeii atenieni și a creat noi zeități”. Cuvântul „apologie” are aici sensul primar, de discurs întru apărarea credințelor sau a unor acțiuni care reies din anumite argumentări filosofice

Dacă nici acum? Chestia asta cu „dacă nici acum?” se potrivește ambelor echipe ce se întâlnesc vineri de la ora 21 în deschiderea etapei. Dacă pentru Academica sensul întrebării se referă la obținerea primei victorii din campionat, pentru Dinamo răspunsul la această întrebare îi va edifica asupra valorii de antrenor a lui Rednic. De ce oare nu devine impresar? Cred că i s-ar potrivi mai bine cravata decât fermoarul.

Hai rapid la imunizare!

Sport... si nu numai!