Publicitate (III)

     Publicitatea are două mari direcții de dezvoltare: informare pe de o parte și persuadare pe de altă parte. Cele două acțiuni se pot întrepătrunde sau se pot disocia foarte ușor, în funcție în primul rând de doleanțele clientului de publicitate și de, foarte important, măiestria creatorului de publicitate, adică a celui care ia cerințele de la client le modelează, le sculptează, le ajustează și le implementează pe suportul de publicitate indicat de client.

    Creatorul poate fi și un consultant în vederea alegerii suportului ideal pentru mesajul ce urmează a fi transmis, astfel încât publicul țintă să fie cât mai ușor de găsit, dar cel care are ultimul cuvânt trebuie să fie clientul de publicitate pentru că el plătește. Acest „ultim cuvânt” nu trebuie decis nici prin inspirație, nici prin sfaturi venite de la prieteni și nici doar prin sfaturi venite de la creatorul de publicitate. De obicei creatorul de publicitate (agenția de creație publicitară) este și agenția de intermediere publicitară și atunci „sfaturile” sunt astfel concepute încât porcușorul lor să fie cât mai dolofan. În cele mai multe cazuri aceasta nu coincide cu îngrășarea porcușorului din grajdul clientului. Ceea ce trebuie să fie definitoriu în alegerea suportului de publicitate este o analiză contabilă corectă asupra raportului „leu cheltuit/cetățean informat”. Dacă în loc de „cetățean informat” vom avea „client virtual informat” atunci deja vorbim de profesionalism de înaltă clasă.

   Atunci când am spus „analiză contabilă corectă” nu m-am referit la aritmetica analizei, ci la construcția ei logică, mai precis la corectitudinea datelor pe care le introduceți în analiză. Cele mai ușor de influențat negativ hotărârea finală sunt cele de audiență (tiraj, cititori, auditori, telespectatori, spectatori, participanți la trafic...). În România aproape toate sursele de informare asupra acestora sunt ușor de corupt mai ales dacă acestea provin din on-line sau direct de la suportul de publicitate. Recomandarea mea pentru toți clienții de publicitate este să folosească date oficiale. Deocamdată, în România, singurele date oficiale le puteți primii doar de la ARMA (Asociația Română pentru Măsurarea Audiențelor) pentru TV și de la BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia) pentru toate celelalte suporturi de publicitate (ziare, ziare electronice, radio, alte portaluri, panouri...).

   Afilierea la ARMA și BRAT implică niște costuri dar nu acesta este motivul pentru care majoritatea suporturilor de publicitate nu sunt membre la cele două instituții oficiale, ci faptul că acestea sunt incoruptibile, transparența lor afectând minciunile răspândite în ofertele de preț ale marii majorități a suporturilor de publicitate locale și chiar regionale. La nivel național televiziunile, ziarele... sunt obligate să facă parte din sistem pentru a putea primii publicitate de la stat și de la principalele societăți comerciale (în special bănci, industria farmaceutică, asigurări, partide politice...).

    La noi, în județul Satu Mare singurele suporturi de publicitate cu cifre BRAT sunt cele administrate de trustul de presă „Nord-Vest TV Advertising”, dar și acesta numai pentru print (cotidian) și on-line deoarece ARMA, prin extensia sa Kantar Media, nu face măsurători de audiență TV decât la nivel național, iar Nord-Vest TV are doar difuzare regională. Din păcate concurența (ziar + portaluri) este „ajutată” cu cifre de difuzare/audiență din propria burtă sau surse cu prea puțină moralitate. Râdeam mai an de unul dintre intermediarii de publicitate din județul nostru, care lua de bune cifrele de difuzare declarate de concurență pe proprie răspundere și însoțite de comenzile către tipografie. Editorul a uitat doar să menționeze că este vorba de propria tipografie.

   În calitate de fost membru al Consiliului Director al BRAT (timp de două mandate și jumătate în care am reprezentat ziarele locale și regionale din întreaga țară) vă pot spune că fără această instituție de presă, zic eu, publicitatea din România încă ar mai fi pendulat între clienți păgubiți și intermediari burdușiți. Dacă în presa națională s-a reușit o curățenie completă, pentru presa locală, mult mai dificil de controlat, s-a reușit doar parțial. De fapt nu numai controlul era dificil ci și determinarea editorilor locali de a se ralia unei transparențe cvasitotale. Unii dintre ei preferau să mintă clienții mai puțin experimentați în lumea controversată a publicității. Renunțau cu bună știință la marii clienți de publicitate cu bugete impresionante în favoarea clienților locali cu bugete relativ mici. Mai erau și cumetriile, șantajul sau obligațiile de orice fel, inclusiv cele de partid.

    Opriți războiul!

   

Joi, la Turnul Pompierilor, ascultăm „Muzica desenelor animate”

    Unul dintre cele nai frumoase și mai educative cadouri pe care îl putem face copiilor și nepoțeilor noștri este apropierea lor de minunata lume a muzicii de calitate, a muzicii culte adaptată la nivelul lor de înțelegere. Cum altfel s-ar putea face asta dacă nu apopiindu-ne de ei prin ceea ce iubesc ei mai mult și mai mult: desenul animat.

   Dacă vă plimbați joi, 1 iunie, după ora 18, prin Parcul Rudolf Fatyol, veți descoperi la umbra Turnului Pompierilor mămici emoționate atunci când odoarele lor recunosc rând pe rând cărui desen animat aparține muzica pe care o ascultă. Veți descoperi bunici care fredonează împreună cu urmașii lor melodii pe care oricât ar vrea Alzheimer să le dea uitării, reies la suprafață din smârcurile senectuții.

   Intrarea este liberă. Liberă de prejudecăți. Liberă de tumultul zilnic al obligațiilor profesionale sau familiale. Liberă de îndatoririle pecuniare și de îndatorările mercantile. Acolo, în bucuria generală a lumii fără de griji, pe locul de joacă imens din toate amintirile noastre, pe plaja al cărui nisip nu se scurge prin clepsidră ci ne mângâie fiecare petic de piele, mai fin sau mai aspru, scormonind prin toate unghiurile memoriei.

    Acolo unde foșnetul frunzelor se întrepătrunde armonios cu muzica izvorâtă din instrumentele uneia dintre cele mai valoroase orchestre ale acestei părți a Europei, astfel încât ai impresia că și acesta, clătinatul frunzișului, este suspendat simfonic pe partitura de pe portativ. Dacă vă veți uita atent la bagheta Mihaelei Cesa-Goje veți surprinde precis acest moment. Poate doar vreun tril șăgalnic să îmbogățească secunda cu un decor asimetric. De'! Suntem în lumea copiilor și a copilăriilor.

     Turnul Pompierilor are o înălțime totală de 47 m și o înalțime abordabilă de 34 m, a fost construit în anul 1904 din inițiativa episcopului Gyula Meszlényi, fiind proiectat de Ferencz Dittler și construit de Lajos Vajnay. Datorită înălțimii, turnul oferea o privire de ansamblu asupra orașului fiind folosit în acest sens pentru prevenirea incendiilor și protecția împotriva lor. Astăzi, turnul este un obiectiv turistic de mare atracție fiind vizitat zilnic de circa 50 de vizitatori.

   Dacă tot am pomenit, cine ar fi putut să conducă mai bine aceste sunete venite din „instrumentele” Filarmonicii Dinu Lipatti în simbioză cu sunetele naturii? Cine mai bine decât sătmăreanca noastră Mihaela Cesa-Goje? Cine ar fi fost în stare mai bine decât Mihaela, să preia mesajul din copilăria sa, să-l transporte prin leagănul adolescenței sale și să-l producă prin profesionalismul pasiunii sale? Despre biografia Mihaelei am mai scris în această pagină (8 noiembrie 2021) așa că de data aceasta vom lăsa doar imaginile (fotografiile) să ne povestească.

    

Cupa României

    Cea mai importantă partidă a săptămânii din competițiile interne ale fotbalului românesc este desigur finala Cupei României. Și asta nu numai pentru că în Superligă este neclar doar cine se va urca pe a treia treaptă a podiumului. Repet: anul acesta Cupa României a avut pentru prima oară în istorie în semifinale patru echipe de dincoace de Carpați. Finalistele sunt chiar din spațiul intracarpatin și reprezintă orașele Cluj și Sf. Gheorghe.

    După o încleștare în tehnici și idei a celor doi foarte buni antrenori (Sabău și Bergodi), după un spectacol superb în prima repriză, o scădere a ritmului în repriza secundă și după un joc temător în cele două reprize de prelungiri nu s-a înscris nici un gol așa că învingătoarea a fost decisă de inspirația portarilor. Au ridicat trofeul secuii.

   Dacă șutul lui Dugandzic din minutul 94 al ultimului meci al etapei trecute poposea în plasa porții lui Popescu s-ar fi obținut o medie de patru goluri pe meci, ceea ce ar fi fost un insolit record pentru Superligă. De fapt și așa cele 31 de goluri înscrise sunt surprinzătoare. Sepsi - CFR 1-2 sub spectrul Fortunei; Farul - FCSB 3-2 în ciuda latifundiarului; Rapid - Univ. Craiova 2-3 în ciuda înălțimii mele (un metru și ceva); Botoșani - Mioveni 5-1 natural; Argeș - Petrolul 3-0 artificial și asimetric numeric; Chindia - Voluntari 2-2 inutil; UTA - „48” 1-1 să scape Rednic de Dinamo; Hermannstadt - „U” 1-2 simpatic.

   Clasamentul final al grupei retrogradare are și el farmecul lui. Spuneam la începutul play-out-ului că indiferent de rezultatele din această parte a campionatului, dacă sunt echipe care vor ajunge la final la egalitate de puncte se va păstra ordinea din campionatul regulat. Uite că n-a fost așa. Hermannstadt, Chindia și Botoșani au terminat în această ordine (locurile 11-13) sezonul regulat datorită rezultatelor directe. Echipa moldovă și cea ardeleană au mers cap la cap în continuare și au terminat cu același număr de puncte, dar muntenii n-au ținut pasul. La recalcularea rezultatelor directe (fără cele cu Chindia) poziția celor două echipe impricinate se schimbă, botoșenenii luându-le fața sibienilor. De-ale logicii capcane. 1. „48” - 36p; 2. Petrolul - 34p; 3. Voluntari - 34p; 4. „U” - 33p; 5. Botoșani - 31p; 6. Hermannstadt - 31.p; 7. UTA 25,5p; 8. Argeș - 23,5p; 9. Chindia - 23p; 10 Mioveni - 11p. De remarcat salvarea de la retrogradarea directă a urmașilor lui Dobrin, dar mai mult e „meritul” nomazilor ce și-au găsit prea târziu Târgoviștea. Oricum, nu-i prea văd bine în disputa cu Dinamo.

   Înaintea ultimei etape din play-off nu au mai rămas prea multe necunoscute. După ce 1. Farul 50p campioană; 2. FCSB 45,5p vicecampioană; 3. CFR - 41,5p; 4. Univ. Craiova - 40p; 5. Rapid - 35p; 6 Sepsi - 26p și după ce am cunoscut câștigătoarea Cupei României, locul patru nu mai e atractiv.

    CFR - Farul (duminică, ora 21) Ceea ce se credea că va fi o adevărată finală de campionat s-a transformat într-o banală partidă în care singura miză este doar medalia de bronz de pe pieptul unora care n-au câștigat încă titlul de campion. După atâta rom, pardon(!) șampanie, marinarii s-at putea să nu găsească drumul către stadion, pardon(!) poartă.

   FCSB - Rapid (sâmbătă, ora 20,30) O confruntare a orgoliilor însângerate. O confruntare dintre doi antrenori, Mutu și Becali, care și-au arătat limitele. O confruntare între două echipe care au nevoie de noi tehnicieni pe măsura țelului comun pe care și le-au propus pentru sezonul viitor, titlul de campion. O confruntare între două galerii care, fiecare din ele, pretind că sunt cele mai formidabile. Păcat că sunt lipsite de respect față de adversari și de fenomenul sportiv.

   Univ. Craiova - Sepsi (sâmbătă, ora 21) Chiar dacă aritmetic oltenii s-ar mai putea gândi la medalii nu cred că aceasta s-ar mai putea întâmpla. Atât ei cât și clujenii, contracandidații lor, nu prea au adversari. Curios, nu? Doar joacă cu proaspetele laureate. Programarea celor două jocuri la aceeași oră este doar așa, de ochii lumii.

   „48” - Voluntari (vineri, ora 20,30) Barajul pentru baraj. Partida va desemna echipa care va lupta cu locul trei, CFR zic eu, pentru ultimul fotoliu care duce îm preliminariile Ligii Conferințelor. Mulți nu știu că în limba română cuvântul „conferință” are și sensul de „reprezentante ale unui stat”, motiv pentru care nu traduc în limba română numele competiției Conference League.

    Dinamo - Argeș (luni, ora 20) Dumitrache și Dobrin n-au crezut în viața lor că vor vedea din ceruri un duel de promovare/retrogradare între echipele lor. Interesant este că ambii au murit într-o zi de 26, precum azi. Ba chiar Gâscanul s-a și născut pe data de 26. Mopsul, cu un an mai mic, s-a născut pe 22.

   Gloria Buzău - UTA (duminică, ora 14)  Buzoienii bat din nou la porțile primului eșalon fotbalistic al țării. Sunt cunoscuți mai pe față, mai pe dos, ca vasali ai Stelei în trecutul îndepărtat și ai FCSB-ului în cel mai apropiat. Până la Bunică. Îl mai țineți minte? Becali precis că da. Cum care Bunică? Romică Bunică. Hai UTA! Hai măi băieți!

   

Pacient la Vitreum

    Este de la sine înțeles că nu vă doresc să fiți pacienți, dar dacă ajungeți în această situație în orice unitate medico-sanitară din România (clinică, spital, dispensar, ambulatoriu...) veți fi, vă doresc să fiți tratați precum am fost respectat la „Clinica de oftalmologie Vitreum” din Satu Mare. Privind în jur am observat că respectul se întinde peste toți pacienții aflați la consultații, ba chiar se răsfrânge și asupra relațiilor dintre pacienți. Nimeni nu este neglijat, nimeni nu este favorizat și toată lumea este tratată cu același zâmbet cald, cu aceeași atenție la consultație și cu aceeași solicitudine atunci când se recomandă o medicație, un tratament sau o intervenție chirurgicală.

   Istoricul problemelor mele oftalmologice au un trecut îndepărtat și nu am să vă plictisesc prea mult cu el. În 1984 tocmai terminasem facultatea când o boală rară, ce apare doar pe la octogenari (corioretinită maculară cu retinopatie hemoragică și periflebită), m-a ținut în spitalul Mârzescu din Brașov vreo 70 de zile fără să mi se găsească sursa infecției care îmi producea neîndoielnic orbirea. Acceptând să fiu cobai pentru oftalmologia românească am fost trimis la „Spitalul Militar” din Timișoara unde, două săutămâni mai târziu, am fost al doilea român căruia i s-au făcut raze LASER (light amplification by stimulated emission of radiation, adică amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiație) la ochi. Mi s-au garantat 25 de ani de vedere normală.

   Acuratațea mea vizuală, de cea mai bună calitate, a durat peste 30 de ani. Abia prin 2015 am avut nevoie de ochelari pentru citit și peste alți 6-7 ani mi-au trebuit ochelari de distanță. Oricum, pe aceștia din urmă nu i-am prea folosit. Colaborarea mea cu Vitreum a început în urmă cu vreo nouă ani, când câțiva prieteni (inclusiv doctori oftalmologi) m-au îndrumat către acestă clinică specializată pe boli ale ochilor, sub pretextul că au cea mai modernă aparatură.

    Având în vedere antededentele, timp de opt ani (2014-2022), o dată sau de două ori pe an mergeam la Vitreum la un control de rutină. La începutul anului 2022, odată cu înrăutățirea vederii, s-a observat și o degenerescență maculară. A urmat un tratament mai intens, cu injecții în ambii ochi (doctor Dan Aracs), care au întârziat considerabil procesul de degenerare a vederii. Vârsta și istoricul medical fac aproape imposibilă oprirea acestei regresii.

   Anul acesta procesul de înrăutățire a acuității vizuale a fost agresiv accentuat de o opacifiere a cristalinului (în limbaj popular cataractă) ceea ce a făcut să mi se recomande o operație de înlocuire a cristalinului natural cu unul artificial. În cursul săptămânii trecute mi s-a făcut această intervenție chirurgicală de către o echipă condusă de Dr. Lehar Levai. Cu toate că am fost avertizat că procesul revenirii vederii nu este instantaneu, ci de durată, uneori de lungă durată, pot spune că se văd imbunătățiri consistente. Ca dovadă acesta este primul articol pe care îl tastez personal. De vreo trei săptămâni eram „dictator” pentru prietena mea, Adriana.

   Românul în general este obișnuit să întoarcă un bine care i s-a făcut cu un alt bine. Aflasem de la alte cunoștințe care au apelat la serviciile Vitreum că indiferent cui i s-au adresat, de la recepție și până la administrator, nu li s-au acceptat decât mulțumiri verbale. Fără servicii sau recompense de orice fel, așa că m-am hotărât să nu mă fac de rușine arătându-mi recunoștința într-un mod balcanic.

   Ca atare am găsit o metodă prin care, pe lângă că ar putea să le dezvolte lor afacerea, ar face un bine și cititorilor noștri care se află în aceeași situație ca mine sau cu alte probleme ale aparatului ocular. Cu ochii sau vederea. De-a lungul vieții am învățat ce și unde să caut. M-a ajutat în această privință facultatea, chiar dacă era una tehnică (inginerie). Așa că m-am interesat și am aflat câteva date care v-ar putea îmbunătății sau recăpăta vederea.

   Vitreum este o clinică oftalmologică cu sediul principal în Satu Mare, pe strada Cloșca nr. 8 (chiar la capătul de pe malul stâng al podului Decebal). Privind fotografia precis o veți descoperi.

    Primul lor sediu a fost pe strada Ady Endre. Așadar, dacă suferiți de  cataractă, glaucom, miopie, keratoconus, astigmatism, presbiopie, retinopatie, membrană epimaculară, dezlipire de retină, hemoragie in vitros, degenerscență maculară, conjunctivită, pterigion sau chiar un simplu papilom, nu pregetați să vă adresați lor. Chiar de la începuturile societății personalul medical și administrativ s-a specializat și au performat pe aparatură de ultimul răcnet (cum s-ar spune), iar în timp dotarea a fost actualizată mereu cu ultimele echipamente de specialitate apărute pe plan mondial: lasere cu argon (în 1984 eu fusesem operat cu xenon, în timp dovedindu-se că argonul are calități superioare), optopoluri, topografe, tomografe, angiofluorografe, refractoare, endoscoape și tot felul de alte aparate a căror denumiri mărturisesc că nu-mi sunt foarte pe înțeles.

    Aici, la Vitreum, puteți beneficia de servicii complete: consultații, investigații, tratamente și operații. Cum vă spuneam personalul este foarte bine pregătit profesional, în continuă acumulare de noi cunoștințe și de o calitate umană ireproșabilă.

   Pe lângă sediul clinicii, care de fapt este spital, Vitreum s-a extins pentru a fi mai aproape de pacienți atât în județul nostru cât și în județele limitrofe (Maramureș, Bihor și Sălaj). La Carei pe strada Mihai Viteazu la nr. 1 se află un Centru Oftalmologic iar la nr. 19 un Cabinet Oftalmologic. În Negrești pe strada Victoriei la nr. 85 se află un magazin de optică medicală care oferă și consultații de specialitate.

   În Satu Mare, pe lângă Clinica Oftalmologică Vitreum (sediul firmei unde se asigură servicii complete oftalmologice) se mai află două magazine de optică (str. Careiului, bloc C12-14 și str. Corneliu Coposu nr. 2) precum și un Cabinet Oftalmologic (str. Nicolae Golescu nr. 29).

    Compania Vitreum („fereastră” în limba latină) are și un serviciu public on-line foarte bine pus la punct și cu două numere de telefon universal valabile în toate cele patru județe (0261 - 716 459 și 0740 - 231 559) la care se pot cere detalii despre program, programări..., ba chiar se pot face programări on-line de pe site. Adresa este simplă: https://vitreum.ro/. Pentru cei care doresc să corespondeze prin e-mail le recomand adresa: contact@vitreum.ro.

   N-ar fi rău ca pe final, după ce am lăudat merituosul colectiv medical al companiei să vă spunem câte ceva și despre echipa de medici oftalmologi condusă de Dr. Lehar Levai: Dr. Gabor Rado, Dr. Dan Aracs, Dr. Adriana Chicu, Dr. Ioana Molnar, Dr. Ala Seica, Dr. Larisa Holhos, Dr. Ana - Maria Pop, Dr. Mădălina Gherman, Dr. Mihai Pirvan și Dr. hamid Benbouziane. Dr. Levai Lehar este medic chirurg oftalmolog specializat în chirurgie vitreoretiniană, chirurgia cataractei, chirurgie refractivă, operații Presbyond, chirurgie refractivă prin tehnica ReLEx Smile, transplant de cornee, operații Femto Lasik, chirurgia glaucomului, ș.a. Dr. Levai Lehar a realizat primele endoscopii oculare în România.

 

Aura urii

    Sentimentele și resentimentele care ne invadează și uneori blochează gândurile noastre ne fac de multe ori să luăm decizii în pripă. Nu că unele nu ar putea fi bune, dar rata de succes e mică și în unele cazuri acțiunile pot duce chiar la dezastru. Un element esențial pentru ca aceste decizii să aibă un procent mai ridicat de reușită este nivelul de informare al decidentului.

    Asupra nivelului de informare al celui care declanșează o acțiune sau un lanț de evenimente apasă mai mulți parametri ajutători sau perturbatori. În afara celor fortuiți (întâmplători), parametrii cu caracter cvasigeneral sunt nivelul de cultură, experiența în domeniu, capacitatea intelectuală și calitatea surselor de informare. Unii ar adăuga și norocul, dar după părerea mea acesta nu este un factor pe care să te bazezi. Doar să-l invoci, zânbind puțin.

    Din păcate nivelul de cultură la generațiile tinere este din ce în ce mai restrâns ca plajă de pătrundere. Bineînțeles că nu este universal valabil. Sunt și tineri, autodidacți sau nu, cu un areal impresionant și nivel consistent al bagajului cognitiv. Vorbesc la modul general. De multe ori explicația la îndemână pentru cei mulți, indolenții acestui domeniu, este: „azi mai important este să știi să cauți!”. Sunt de acord cu aserțiunea doar dacă eliminăm adverbul „mai”. Le-aș răspunde acestora că fără un anumit grad de cultură nu vei știi „ce” și „unde” să cauți. Arbitrarul duce la erori.

    Experiența, la prima vedere, este un factor care depinde doar de trecut. S-ar părea că doar vârsta și activitatea petrecută în domeniu te pot scoate din încurcătură. Un secret pentru a depăși acest impediment este să te bazezi pe experiența altora. A predecesorilor. Pentru aceasta studiul de caz este necesar. Trebuie analizate și îmbunătățite acțiunile datorită cărora s-au obținut rezultate pozitive și înlăturați factorii care au dus la un anumit regres.

    Capacitatea intelectuală este dată în primul rând de IQ. Dar nu numai de el. Antrenamentul intelectului duce la o capacitate de a gândi (de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni) mai profundă. Delăsătorul, leneșul cu alte cuvinte, poate pierde din sprinteneala și agerimea minții din cauza lipsei ei de activitate. Atenție! Acest antrenament nu trebuie să fie monoton. Diversificarea lui trebuie să fie continuă, în tandem cu vremurile (tehnologie, politică, anturaj) dar și repetitivă la un alt nivel.

    Sursele de informare sunt, empiric vorbesc, cuiul lui Pepelea. Adică acel punct înspre care se îndreaptă toți factorii de influență și dinspre care se dezvoltă (in)succesul în toate gradele lui de exprimare. Cel mai adesea sfat în acest sens este de a avea cât mai multe și diversificate surse de informare. Aș nuanța un pic acest sfat, în sensul că aș elimina sursele care în mod repetat mi-au dat informații false. Le-aș consulta mai rar pe cele cu informații care nu au dus la plusvaloare și m-aș concentra mai mult pe cele argumentate cu realizări concrete și verificabile. Sui-generis pentru toate deciziile trebuie să rămână liberul-arbitru.

   Poate vă întrebați ce legătură are titlul de mai sus cu poliloghia care l-a urmat. Toată această vorbărie mi-a fost inspirată de o droaie de cetățeni (era să zic oameni) aninați de un gard. Nu chiar întâmplător, gardul era al Parlamentului, momentul coincidea cu o demonstrație a unor oameni cu adevărat năpăstuiți (manevrați și ei de sindicaliști), iar ciudații își spuneau AUR. Mai bine și-ar fi spus „aura urii”.

    Opriți războiul!

   

Două noi evenimente muzicale marca Filarmonica Dinu Lipatti

    Este normal ca în săptămâna în care sătmărenii se distrează la Zilelele Sătmarului, melomanii să fie și ei răsfățați, așa că Filarmonica de Stat Dinu Lipatti are programate două evenimente: unul comemorativ și unul de deschidrere a sărbătorii municipiului nostru.

   Marți, pe baza abonamentelor cu nr. 40, avem ocazia să ne dăm cu părerea azupra unui proiect dedicat împlinirii a 300 de ani de la moartea domnitorului Dimitrie Cantemir, urmărind traiectoria influenței bizantine în muzica românească. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga sunt cei care vor dezvolta în fața sătmărenilor proiectul „Cantemir 300”.  Despre Diana Jipa și despre duo-ul Jipa-Doniga am mai scris pe această pagină. Răsfoind arhiva Gazetei de Nord-Vest pe site, puteți găsi pe 10 octombrie anul trecut detalii despre ei cu ocazia „Zilelor Muzicale Sătmărene”.

    Despre program am primit detalii de la organizatori într-un material pe care vi-l redăm mai jos nealterat.

CANTEMIR 300

ROMANIA UNIVERSALIS

    Anul CANTEMIR, sărbătorit la Satu Mare, de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga printr-un eveniment inclus în turneul național de recitaluri camerale organizat cu susținerea Institutului Cultural Român.

   Marți, 23 mai 2023, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține, la Sala de Concerte a Filarmonicii „DINU LIPATTI” din Satu Mare, începând cu ora 19:00, un recital cameral dedicat sărbătoririi personalității lui Dimitrie Cantemir, la 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la trecerea în neființă. Recitalul face parte din turneul național CANTEMIR 300, turneu inclus, la rândul său, în ciclul de evenimente ROMANIA UNIVERSALIS - un amplu program cultural consacrat promovării creației camerale românești în țară și peste hotare și pentru ale cărui ediții anterioare, cei doi muzicieni au primit, în luna ianuarie a acestui an, Premiul de Excelență din partea Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România în cadrul Galei MUSICRIT.

    Repertoriul prezentat în cadrul prezentei ediții de turneu vizează exclusiv creații camerale românești plasate pe traiectoria influenței bizantine de-a lungul celor 3 secole scurse de la moartea lui Dimitrie Cnatemir și va include creații semnate de Dimitrie Cantemir, în adaptarea pentru vioară și pian realizată de compozitorul Vlad-Răzvan Baciu, cântece de Anton Pann în aranjamente semnate de Ioan Dobrinescu precum și creații de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Paul Constantinescu, Ulpiu Vlad, Carmen Petra Basacopol, Adrian Iorgulescu și Dan Dediu.

    Prezentul proiect duce mai departe seria de evenimente pe care Asociația Culturală INNOVARTE și cei doi tineri artiști le dedică celebrării Anului Cantemir, serie începută în luna ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naționale, cu un ciclu de 5 recitaluri și conferințe, lansări de clipuri muzicale și publicarea paginii web cantemir 300.ro și a continuat în luna aprilie cu un turneu de două concerte în Lima, capitala Republicii Peru, turneu organizat, de asemenea, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

    Alături de susținerea acestui prestigios for cultural, proiectul CANTEMIR 300 – ROMANIA UNIVERSALIS se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune prin Canalul Radio România Muzical, al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și de parteneriatul a numeroase instituții de cultură și de învățământ din România: Centrul Cultural Local „ION VINEA” din Giurgiu, Colegiul de Arte Baia Mare, Filarmonica de Stat „DINU LIPATTI” din Satu Mare, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Asociația Fălticeni Cultural, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” și Consiliul Județean Neamț, Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Liceul de Arte „Hariclea Darcleé” și Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”, Primăria Municipiului Buzău și Filarmonica Pitești.

   Vineri, 26 mai, de data aceasta de la ora 18, în Piața 25 Octombrie, vom putea fi martorii unui „Concert vocal-simfonic” de excepție susținut de soprama Diana Țugui și tenorul Cristian Bălășescu sub bagheta maestrului Mihnea Ignat. Vom asculta creații ale compozitorilor George Bizet, Giacomo Puccini, Antonín Dvořák, Ernesto De Curtis, Charles Gounod, Ruperto Chapí, Eduardo di Capua, Gerónimo Giménez, Pietro Mascagni și Gaetano Donizetti.

 

Dimitrie Cantemir 

   Născut pe 26 octombrie 1673 și decedat pe 21 august 1723, Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.”

    Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut următorii ani la Constantinopol, unde a fost capuchehaie (trimis la Poartă ca garant al fidelității) și a însoțit armata otomană în expediția eșuată din Ungaria, fiind martor al înfrângerii oștilor otomane ale sultanului Mustafa al II-lea de către austrieci în luptele de la Petrovaradin și Zenta, unde s-a convins de decadența Imperiului Otoman.

    În 1710 a fost pus la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În consecință, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții în mijlocul preocupărilor intelectuale.

    Opriți războiul!

(Pen)ultima etapă

     Cele doar treisprezece goluri înscrise la sfârșitul săptămânii trecute  arată că astenia de primăvară a încețoșat imaginația compartimentelor ofensive din cele două grupe valorice ale Superligii. În grupa care se luptă pentru titlu doar un meci s-a decis în favoarea unei echipem, ceea ce a făcut ca șansele la titlu să le dispute doar două echipe: Farul și FCSB. De menționat că între ele este o distanță de un punct și jumătate.

 

    Rapid - Sepsi 0-0 cu multe regrete; Univ. Craioba - Farul 1-1 cu un Alibec controversat; FCSB - CFR 1-0 pentru cei mau buni; Voluntari - Botoșani 2-0 pentru Europa; Petrolul - Hermannstadt 0-1 pe gustul meu; „U” - Chindia 2-0 curat; Mioveni - UTA 0-2 precum arată scorul; „48” - Argeș 2-1 la închiderea ediției.

    Pentru grupa campionat sfârșitul de săptămână reprezintă penultima etapă, în timp ce penru grupa retrogradare reprezintă ultima etapă. Clasamentele celor două grupe arată total diferit. În timp ce la grupa campionat toate partidele se dispută la intensitate maximă, fiind în joc titlul de campioană sau participarea în preliminariile cupelor europene, la grupa retrogradare doar Chindia  și Argeșul au un motiv sportiv. Este vorba de retrogradare directă sau trimiterea la baraj. Între ele tot un punct și jumătate este diferența. 

    Grupa campionat: 1. Farul - 47p; 2. FCSB - 45,5p; 3. CFR - 38,5p; 4. Univ. Craiova - 37p; 5. Rapid - 35p; 6. Sepsi - 26p. Grupa retrogradare: 1. „48” - 35p; 2. Petrolul - 34p; 3. Voluntari - 33p; 4. Hermannstadt - 31p; 5. „U” - 30p; 6. Botoșani - 28p; 7. UTA - 24,5p; 8. Chindia - 22p; 9. Argeș - 20,5p; 10. Mioveni - 11p.

    Farul - FCSB (duminică, ora 21,00) O eventuală victorie a gazdelor ar duce tilul pe litoral. Bucureștenii chiar dacă vor cîștiga au în ultima etapă un meci deosebit de greu, un meci al orgoliilor, un meci al frustrărilor, un meci la care se așteaptă depășirea recordului de spectatori de pe Arena Națională. Un scor egal face și mai improbabilă obținerea medaliilor de campioni pentru cei ce Fac Ce Spune Becali.

    Rapid - Universitatea Craiova (luni, ora 20,30) Un alt meci care pe care. Lupta pentru locul patru (de ce nu chiar trei?) va umple din nou stadionul din Giulești. Trebuie remarcat la acest meci că Mutu, în caz de sincopă, are reale șanse să-și ia adio de la galeria giuleșteană. 

    Sepsi - CFR (sâmbătă, ora 20,30) Un meci de o importanță deosebită pentru Dan Petrescu și ai lui. O înfrângere sau chiar un egal i-ar putea face pe cei ce au dominat fotbalul românesc în ultimul cincinal să nu ajungă nici măcar în Europa. Totuși planează o umbră de neseriozitate a echipei din secuime. 

    UTA - „48” (vineri, ora 20,00) S-ar putea ca ora de disputare a acestui meci să fie mutată deoarece jocul nu mai are nici o miză în ceea ce privește retrogradarea sau alte baraje. Trebuie menționat aici că sibienii, botoșenenii și studenții clujeni nu au dreptul să evolueze în Europa. Voluntarii și juveții lui Mititelu se pot gândi deja la baraj. 

    Hermannstadt - „U” (sâmbătă, ora 14,45)  Meciul păcii.

    Argeș - Petrolul și Chindia - Voluntari (vineri, ora 20,00) Aceste două meciuri vor determina echipa care retrogradează direct sau merge la baraj. Cele două implicate sunt echipele gazdă și înaintea acestor partide le desparte un punct și jumătate. Adică Argeșului nu-i ajunge un meci egal în caz că Târgoviștea pierde. Dacă urmașii lui Dobrin câștigă iar Chindia nu, atunci nomazii care după doi ani joacă primul meci pe teren propriu, ar putea  să le fie și ultimul. 

    Botoșani - Mioveni (vineri, ora 20,00) Nici „Cenușăreasa etapei” nu-i sigur că se va disputa după programul prestabilit. Înainte de acest meci jucătorii celor două echipe pot consuma chiar și o bere. Rece pentru moldoveni și amară pentru argeșeni.

    Opriți războiul!

 

 

Publicitate (II)

     În 2009 când a fost decretată criza și în România, publicitatea a fost afectată în mod capital. Marea  majoritate a societăților comerciale, a instituțiilor de stat și a celorlalte forme de organizare care se bazau pe publicitate și-au redus bugetele în această direcție până aproape de zero. 

    Presa scrisă printată a fost prima ștearsă de pe listă. Televiziunile au oferit disconturi la ofertele de preț de până la 95%, aceasta afectând puternic celelalte suporturi de publicitate (print, panouri publicitare, radio...). Editorii de ziare, cei care au trecut cerebral peste panica provocată de volbura crizei, au reușit să depășească acel an de grație cu oierderi minime sau cu profit foarte mic. Acela a fost momentul în care publicitatea a primit o primă mare lovitură. Din presa printată au dispărut marea majoritate a cotidianelor centrale și o mare parte dintre cotidianele locale. La noi, în Satu Mare, din cele 7-8 ziare printate  au rămas cu timpul doar trei, două în limba română și unul în limba maghiară. Fiecare dintre ele căutându-și susținere pe lângă bruma de publicitate sosită de la instituțile de stat, din alte activități conexe (tipografie, construcții, restaurări, HoReCa...).

    O luptă intensă desfășurată la început de APEL (Asociația Patronală a Editorilor Locali) și BRAT(pe atunci Biroul Român de Audit al Tirajelor) au determinat antreprenorii să revină asupra deciziilor de a nu mai implica presa scrisă printată în popularizarea produselor lor. Încet încet au alocat bugete de publicitate dar nu s-a ajuns la nivelul celor alocate în 2008. În medie abia pe la jumătatea acestora.

       În perioada următoare dezvoltarea din ce în ce mai accentuată și mai bine proporționată a presei electronice, aceasta a reușit să pătrundă în arealul de atractivitate a antreprenorilor, mai ales în cel al tinerilor antreprenori. Acesta a fost un nou punct de inflexiune, de data aceasta desfașurat pe o durată mai lungă de timp, în care cei care au avut de pierdut au fost cititorii ziarelor printate. Acești cititori ar fi fost și ei un public țintă pentru produsele celor mai multe dintre societățile comerciale, indiferent dacă produsele aveau un aspect fizic (tangibil) sau nu (servicii, anunțuri, imagine...). 

    Acest proces s-a derulat continuu până la sfârșitul deceniului al doilea al mileniului nostru. Anul 2020 a debutat  cu pandemia care a distrus pur și simplu mințile multora dintre editorii de presă printată locală, avem exemplu și la Satu Mare, aducând la cote minime  activitatea ziaristică (număr de ziariști, redactori, repoprteri, fotoreporteri), folosind la rândul lor doar comunicate de  presă sau stiri copiate de pe alte surse electronice (parlament, guvern, instituții de stat sau pur și simplu de pe alte portaluri mai mult sau mai puțin bine informate), micșorând astfel tirajele implicit numărul de cititori. Împinși de la spate cititorii de presă scrisă printată au trecut din ce în ce mai mulți la paginile de presă electronice. 

    Presa electronică în general are o putere mult prea mare de a îmbuiba mintea cititorilor cu știri false sau și mai rău, cu știri nocive inoculate politic sau social. Asta datorită faptului că este foarte greu  de a se găsi măsuri de pedepsire a vinovaților. Consecința acestor lucruri împreună cu analfabetismul funcțional duc la un grad accentuat de scădere a normelor civice, a puterii de conștientizare și a  înțelepciunii populare.

    Opriți războiul