În 2009 când a fost decretată criza și în România, publicitatea a fost afectată în mod capital. Marea majoritate a societăților comerciale, a instituțiilor de stat și a celorlalte forme de organizare care se bazau pe publicitate și-au redus bugetele în această direcție până aproape de zero.
Presa scrisă printată a fost prima ștearsă de pe listă. Televiziunile au oferit disconturi la ofertele de preț de până la 95%, aceasta afectând puternic celelalte suporturi de publicitate (print, panouri publicitare, radio...). Editorii de ziare, cei care au trecut cerebral peste panica provocată de volbura crizei, au reușit să depășească acel an de grație cu oierderi minime sau cu profit foarte mic. Acela a fost momentul în care publicitatea a primit o primă mare lovitură. Din presa printată au dispărut marea majoritate a cotidianelor centrale și o mare parte dintre cotidianele locale. La noi, în Satu Mare, din cele 7-8 ziare printate au rămas cu timpul doar trei, două în limba română și unul în limba maghiară. Fiecare dintre ele căutându-și susținere pe lângă bruma de publicitate sosită de la instituțile de stat, din alte activități conexe (tipografie, construcții, restaurări, HoReCa...).
O luptă intensă desfășurată la început de APEL (Asociația Patronală a Editorilor Locali) și BRAT(pe atunci Biroul Român de Audit al Tirajelor) au determinat antreprenorii să revină asupra deciziilor de a nu mai implica presa scrisă printată în popularizarea produselor lor. Încet încet au alocat bugete de publicitate dar nu s-a ajuns la nivelul celor alocate în 2008. În medie abia pe la jumătatea acestora.
În perioada următoare dezvoltarea din ce în ce mai accentuată și mai bine proporționată a presei electronice, aceasta a reușit să pătrundă în arealul de atractivitate a antreprenorilor, mai ales în cel al tinerilor antreprenori. Acesta a fost un nou punct de inflexiune, de data aceasta desfașurat pe o durată mai lungă de timp, în care cei care au avut de pierdut au fost cititorii ziarelor printate. Acești cititori ar fi fost și ei un public țintă pentru produsele celor mai multe dintre societățile comerciale, indiferent dacă produsele aveau un aspect fizic (tangibil) sau nu (servicii, anunțuri, imagine...).
Acest proces s-a derulat continuu până la sfârșitul deceniului al doilea al mileniului nostru. Anul 2020 a debutat cu pandemia care a distrus pur și simplu mințile multora dintre editorii de presă printată locală, avem exemplu și la Satu Mare, aducând la cote minime activitatea ziaristică (număr de ziariști, redactori, repoprteri, fotoreporteri), folosind la rândul lor doar comunicate de presă sau stiri copiate de pe alte surse electronice (parlament, guvern, instituții de stat sau pur și simplu de pe alte portaluri mai mult sau mai puțin bine informate), micșorând astfel tirajele implicit numărul de cititori. Împinși de la spate cititorii de presă scrisă printată au trecut din ce în ce mai mulți la paginile de presă electronice.
Presa electronică în general are o putere mult prea mare de a îmbuiba mintea cititorilor cu știri false sau și mai rău, cu știri nocive inoculate politic sau social. Asta datorită faptului că este foarte greu de a se găsi măsuri de pedepsire a vinovaților. Consecința acestor lucruri împreună cu analfabetismul funcțional duc la un grad accentuat de scădere a normelor civice, a puterii de conștientizare și a înțelepciunii populare.
Opriți războiul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu