Încă una și mă duc!

      Într-una din însemnările mele anterioare am făcut referire la faptul că am fost implicat în sloganul de largă și eternă circulație a unei mărci de bere. Nu a fost un eufemism ci mai degrabă o frustrare. După câțiva ani în care marca respectivă renunțase la acest slogan, revine în forță, nuanțând din ce în ce mai expresiv sensul acestor cuvinte. La cât profit le-a adus de-a lungul timpului poate meritam și eu o plachetă. Haideți să „ascultăm” povestea acestui slogan.

   Era pe la începutul lui mai în 1999. Una din colegele mele avea la Vetiș o crâșmă cu o mică terasă și nu reușea să atragă clienții cu mai mică dare de mână pentru că îi lipsea de pe mese cea mai populară (citește ieftină) bere. Și cea mai proastă pe acea vreme. Cum nu m-am putut plânge niciodată de lipsă de idei, inițiativă și tupeu am pus mâna pe telefon și am sunat la sediul companiei care producea berea. Pe vremea aceea aveau sediul prin Târgu Mureș dacă nu mă înșel.

   Am luat legătura cu șeful de la departamentul publicitate (ce ușor era atunci) și i-am propus să-i fac publicitate în ziarul la care lucrez în schimbul facilitării obțineri de bere (butoaie și sticle), frigider și pistol de bere pentru firma colegei mele și a unei sume de bani pentru ziar. Să ne înțelegem: nu era vorba de costul berii ci doar de posibilitatea de a trece peste restricția „nu ducem bere unde sunt mai puțin de 40 de scaune la mese!”.

   După câteva zile de tergiversări am reușit să-i lămuresc. Nu cu cine știe ce machete sofisticate ci, profitând de faptul că se apropia „Ziua Orașului” (14 mai), cu trei sloganuri pe pagina întâi a ziarului la care lucram. Mi-au cerut doar să vadă sloganurile în mai multe variante spre aprobare. Sunau cam așa:

   - pentru 12 mai - „Azi, mâine și poimâine / Bere Ciuc în loc de pâine!”, având ca titulară „Numa' mâine nu-i poimâine / Să bem Ciuc în loc de pâine!”

   - pentru 13 mai - „Încă una și mă duc / În Sătmar la bere Ciuc!” cu sensul că mai este o zi până la „Ziua Orașului”

            - pentru 14 mai - „Și mă duc, mă duc, mă duc / În Sătmar la bere Ciuc!”

   Primesc acceptul doar pentru 12 și 14 mai, pe cel din 13 înlocuindu-l cu 

    „Azi și mâine / Berea Ciuc ne este pâine!”.

    ...pe care îl dădusem tot eu ca rezervă. Nu înțelegeam de ce, deoarece ceea ce mi-au impus ei nu respecta piciorul metric și avea ceva repetitiv în el. M-am dumirit câteva săptămâni mai târziu când toate televizoarele duduiau în pauzele pentru publicitate cu „Încă una și mă duc!”

   Asta e! Să trecem la etapa a treia din bucuria și suferința noastră tradițională: fotbal.

   Vineri de la ora 19 avem Gaz Metan ce se vrea o nouă Gloria Bistrița (victorii acasă, înfrângeri în deplasare) cu FC Argeș una din cele două echipe care nu au marcat până acum, iar de la ora 21,30, lidera cu punctaj maxim și fără gol primit, Rapid, primește vizita Farului din Constanța de asemenea fără gol primit. A! Nu e Marin Tufan contra lui Ion Ionescu. Asta era prin '67. Acum sunt doar Mihai Iosif și Gheorghe Hagi. Și ei doar pe bancă.

   Sâmbătă de la 19,15, cu patru goluri încasate și fără punct, Voluntari se luptă cu nou promovata U Craiova, iar de la ora 22, cealaltă echipă cu punctaj maxim, CFR Cluj cu poftă de gol (5 reușite) marca Șumudică, primește vizita încă nomazilor din Târgoviște, Chindia.

   Duminică, de la ora 19,15, Universitatea Craiova, una din cele trei echipe cu patru goluri încasate, se duelează cu una din cele patru echipe fără gol primit, FC Botoșani, iar de la ora 22, la Arad, altă formație fără gol primit, UTA, se va apăra în fața formației cu al doilea atac de până acum, FCSB (patru goluri înscrise).

   Luni, la Sfântul Gheorghe, de la ora 18,30 Sepsi e mare favorită în fața nou promovatei  din Mioveni, formație fără puncte, fără gol marcat și fără prea mari șanse de menținere, iar de la ora 21,30 Dinamo, rezonabilă până acum, pornește favorită în fața miresei fără zestre din Clinceni (zero puncte și patru goluri primite).

   Dacă ar fi după capul meu le-aș retrograda de pe acum pe Mioveni, Clinceni și Voluntari și le-aș promova in corpore pe Petrolul, Univ. Cluj și Steagul Roșu, pardon (!) FC Brașov, nici asat nu există (!), atunci Politehnica Iași. Numai prostii spun.

  

   

Unanimitate în UE asupra necesității întăririi securității cibernetice. Undă verde pentru EuroQCI

    Se simte din ce în ce mai mult nevoia imperioasă de a securiza activitatea de comunicații pe planetă. Dezvoltarea fără control a tehnologiilor ultramoderne ne-a adus multă satisfacție, uimire și avantaje aproape în toate domeniile, dar ne-a adus și cele mai mari și acute necazuri deasemenea în toate domeniile pe care aceasta le-a atins. Pornind de la Hiroșima și până la pandemie am trecut prin zeci și sute de situații critice la nivel de fenomen, la nivel geografic sau la nivel structural (politică - alegeri induse, economie - produse agro-industriale mutante, învățământ - analfabetism funcțional, sănătate - pandemie, relații - spionaj/contraspionaj, cultură - informații subliminale cu caracter nociv/distructiv și cine mai știe câte).

 

   Să lămurim pentru început ce e acest EuroQCI. Este o infrastructură cuantică de comunicații care protejează comunicațiile și datele sensibile ale UE și protejează infrastructurile critice. Vom vedea mai apoi cât e de sigură sau, mai exact, cât timp va fi sigură. Știința nu are limite nici spre rai și nici spre iad. Na(!), c-am scos o perlă. Mâine-poimâine o văd pe nu știu ce reclamă exact ca aia cu „...încă una și mă duc!”.

   De miercuri, odată cu ralierea la program a Irlandei,  toate statele membre UE s-au angajat acum să construiască o infrastructură de comunicații cuantice a UE. Aceasta înseamnă că toate cele 27 de state membre ale UE s-au angajat să colaboreze alături de Comisia Europeană și Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a construi EuroQCI.

   EuroQCI va face parte din sistemul de conectivitate securizată bazat pe spațiu, planificat în prezent de Comisie. Rețelele de comunicații performante și sigure sunt esențiale pentru întreprinderile, instituțiile de învățământ și guvernele europene, atât pentru a le permite să funcționeze fără probleme în fiecare zi, cât și pentru a partaja informații și a se adapta rapid în perioade de criză.

   Prin urmare, Comisia Europeană intenționează să lanseze un sistem de conectivitate securizat prin satelit, care va face disponibilă banda largă de mare viteză peste tot în Europa, pentru a oferi servicii de conectivitate fiabile, sigure și rentabile. Acesta va fi EuroQCI.

   EuroQCI va integra criptografia cuantică și sistemele cuantice inovatoare și sigure în infrastructurile de comunicații convenționale, completându-le cu un strat suplimentar de securitate bazat pe fizica cuantică. De exemplu, prin furnizarea de servicii bazate pe distribuția cuantică a parolelor, o formă de criptare foarte sigură. Acest lucru va proteja transmiterea datelor între instituțiile guvernamentale europene, municipalități și ambasade, precum și site-uri cheie, cum ar fi spitale și rețele energetice.

   EuroQCI va consta dintr-un segment terestru, în care rețelele de comunicații prin fibră leagă site-uri strategice la nivel național și transfrontalier și un segment spațial bazat pe sateliți și care leagă rețele naționale de comunicații cuantice în întreaga UE și în întreaga lume.

   Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 și, de atunci, statele membre participante, împreună cu Comisia și ESA, s-au întâlnit periodic pentru a planifica implementarea inițiativei. Scopul este ca acesta să fie pe deplin funcțional până în 2027.

    În 2021 și 2022, programele „Europa digitală” și „Facilități pentru conectarea Europei” vor sprijini dezvoltarea rețelelor de comunicații cuantice naționale și transfrontaliere, dezvoltarea dispozitivelor și sistemelor europene și a unei infrastructuri de testare și certificare pentru a se pregăti pentru utilizarea noilor tehnologii în EuroQCI. Între timp, Comisia Europeană, statele membre și ESA discută despre dezvoltarea și desfășurarea segmentului spațial al inițiativei. 

 

 

Fundația Résonnance România condusă de Lavinia Dragoș ne oferă un „Recital de pian”

    Trebuie să încep acest articol cu niște scuze pe care le îndrept către tânărul pianist Fabiani Prcsina căruia în articolul precedent de pe site-ul nostru i-am scris greșit numele. Ceea ce face Fundația Résonnance în România este de admirat și de investit, motiv pentru care invit pe toți cei care au posibilitatea să sprijine tineretul talentat să o facă intrând pe site-ul www.resonnance.org/ro. Acolo veți găsi butoanele necesare pentru aceasta și sumarul activităților pe care Fundația Résonnance le organizează pe întreaga planetă și prin filiala ei din România pe tărâmul carpato-dunărean.

   Vor concerta, în ordine alfabetică, Petru Burcea, Patrisia Dragoș, Paul Ilie, Alexandra Marițencu, Fabiani Prcsina, Zsuzsa Struczuj, Carina Tănase-Ene, Cristian Torja, Mihai Țigaret și Daria Vasile lucrări compuse de (tot în ordine alfabetică) Beethoven, Ceaikovski, Chopin, Enescu, Liszt, Moszkowski și Shumann pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti joi, 29 iulie, săptămâna curentă, de la ora 18,30.

    Résonnance este o fundatie internatională, creată în 1998 de către pianista Elizabeth Sombart. Fundatia Résonnance cuprinde în prezent 8 filiale în 7 pays : Elveția, Belgia, Spania, Franta (Bretania si Paris), Italia, Liban si Roumanie.

 

    Lavinia Ardelean Dragoș (vezi foto), tânără pianistă română, a studiat la Liceul de muzică din Satu Mare la clasa doamnei Anamaria Manfredi, apoi la Academia de muzică din Cluj-Napoca cu Adriana Bera, unde a obținut licența de pian (România). Lavinia a participat la cursuri de master cu Elizabeth Sombart (Elveția), Boris Berezowski, Robert Levin (Harvard), Cordelia Höfer (Salzburg), Erik Tawastsjerna (Helsinki), G. Fr. Schench (Düsseldorf), Giovanni Carmassi (Florența), Mihaly Duffek (Debreczen), Peter Florian (Osnabrück) și Cécilia Franchini (Veneția).

   Câștigătoare a numeroase competiții naționale, are o bogată activitate concertistică în România și în străinătate (Franța, Germania, Ungaria, Austria, Italia). Premiul I la Festivalul Mozart, secțiunea duo: pian - vioară în 2003, premiul al doilea în secțiunea trio: pian - vioară - violoncel în 2004 și premiul pentru cel mai bun tânăr acompaniator în secțiunea canto în 2005.

   Ajunsă în Franța în 2006, a fost întâmpinată și susținută de violonista Patricia Reibaud cu care a făcut prima apariție pe scenă, în aprilie 2006. Lavinia Ardelean Dragoș a cunoscut-o în 2006 pe pianista Elizabeth Sombart, care i-a oferit beneficiul bogatei sale experiențe și cu care s-a format la Pédagogie Résonnance. În prezent, ea conduce filiala Fundației Resonnance din România.

  

   Misiunile Fundației Résonnance conform site-ului mai sus amintit sunt:

• Ducem muzica «în locuri unde ea nu este» oferind concerte în cămine de bătrâni, spitale, centre medicale specializate, închisori și tabere de refugiati.
• Creem școli de pian
• Participăm la concerte de binefacere
• Organizăm masterclass de formare la Pedagogia Résonnance
• Organizăm seri de initiere în muzica clasică sau conferințe pe teme, în legătură directă cu Pedagogia Résonnance
• Susținem talentele muzicale
• Dezvoltăm mobilitatea artiștilor

Sănătatea mintală și fizică este serios afectată de singurătatea și izolarea socială

    Este adevărat că sunt puțini cei la care panica datorată pandemiei le-a blocat aproape complet activitatea cerebrală, având influență nocivă asupra sănătății lor mintale și fizice și consecințe semnificative nu numai asupra coeziunii sociale și a încrederii comunității. Atât singurătatea, cât și izolarea socială sunt, prin urmare, din ce în ce mai recunoscute probleme critice de sănătate publică care merită atenție și care trebuie abordate cu strategii eficiente de intervenție. Mai pe scurt am putea spune că cei fără prieteni trebuie ajutați.

    De asemenea, pandemia COVID-19 a remodelat dramatic viețile și practicile sociale ale oamenilor. Restricțiile de mobilitate și măsurile de distanțare socială adoptate pentru a limita răspândirea virusului au determinat discuții publice cu privire la efectele secundare neintenționate ale acestor dispoziții. În special, unii se tem că valoarea singurătății ar putea avea consecințe mult după ce virusul se retrage.

    Raportul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezentat luni, 26 iulie, arată că fenomenul singurătății s-a dublat în întreaga UE de când s-a declanșat pandemia, unul din patru cetățeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a cunoștințelor privind singurătatea și izolarea socială în UE. Prezintă principalele constatări a două analize empirice efectuate de CCC al CE folosind două surse complementare de informații: sondajul și datele online.

    Analiza bazată pe datele sondajului oferă o imagine a tendințelor recente ale nivelurilor de singurătate auto-raportate în UE și identifică caracteristicile socio-demografice și geografice predominante asociate cu singurătatea înainte și în primele luni ale pandemiei COVID-19. Datele anchetei arată că pandemia COVID-19 a mărit problema. Proporția respondenților care s-au simțit singuri s-a dublat frecvent în urma focarului COVID-19.

   În plus, tinerii adulți au fost loviți mai grav. Analiza bazată pe date online analizează tendințele rapoartelor mass-media online despre singurătate și izolare socială între ianuarie 2018 și ianuarie 2021. Volumul articolelor pe aceste subiecte este măsurat lunar și în funcție de statul membru, iar articolele colectate sunt analizate în profunzime pentru a identifica sentimentele predominante conținute în ele și pentru a detecta tiparele în narațiunile subiacente.

   Rapoartele media online despre singurătate și izolarea socială s-au dublat în timpul pandemiei. Narațiunile se refereau în mare măsură la consecințele singurătății asupra sănătății. Analiza cataloagelor de raportare a mass-media online, de asemenea, tipologii și exemple de inițiative politice care vizează combaterea singurătății și izolării sociale. Inițiativele publice variază de la un stat membru la altul. În general, majoritatea intervențiilor sunt concepute la nivel local și rareori fac parte din programe mai sistematice.

    Raportul constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European și Comisie. Proiectul va include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, care urmează să se desfășoare în 2022, precum și crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătății de-a lungul timpului și în întreaga Europă.

   

 

 

 

 

 

 

Colțul de rai dintre Oaș și restul lumii - Mujdeni.

    De multe ori trecem pe lângă niște fapte, situații sau oameni fără să pătrundem aceste întâlniri accidentale, fără să ne împlinim din ele sau, din contră, să ne ferim de ele. Conștient sau nu aceste evenimente au și vor mai avea loc pe firul vieții noastre. Pe unele le absorbim, altele trec ca o adiere insesizabilă conștienței noastre. Asta nu este condamnabil. În schimb dacă trecem prin unele locuri fără să le descoperim poveștile, frumusețile și uneori istoria putem să ne dojenim indiferența.

 

   Recent am fost pentru a nu știu câta oară la Mujdeni. M-am bucurat să văd chipuri cunoscute, gurmand fiind m-am înfruptat din bunătățile specifice locului primind încântat prinosul bucătăriei locale, am rămas fascinat de apusul unui soare roșu, imens, ce cobora spre luciul ascuns de dealuri al lacului Călinești. Apoi, dimineața, am vrut să întregesc această imagine cu un răsărit. A fost fabulos. Cu câteva rațe sălbatice care atingeau unda lacului Mujdeni, lăsând în urmă o insesizabilă dâră a trecerii lor pe acolo, mi-am dat seama că trecuseră câteva ore de când priveam fascinat linia orizontului pe toate cele 360 de grade ale sale.

   Nu mică mi-a fost surprinderea când am descoperit amprenta pe care o lasă lacul pe încrețirea Pământului. Coroana ce mi s-a relevat din imaginea pusă la dispoziție de drona unui prieten pot spune că m-a lăsat interzis. Atâta perfecțiune, atâta spațiu conturat în detalii, m-a făcut să compar imaginea cu o pictură. De fapt cu un pictor. Gândul îmi zbura spre Mișu Popp, ardeleanul nostru a cărei peisagistică nu cred că este suficient de bine cunoscută.

   Un asemenea loc precis are și poveștile lui. Promit că am să mă documentez în această privință și am să revin cu depănarea lor la ceas de seară. Nu înainte, bineînțeles, de a primii încuviințarea din partea  nepoțeilor.

   Poate mă voi informa chiar de la oamenii locului. Ghiță Dorle de exemplu, cel care printre primii a intuit farmecul acestui colț de natură și a investit într-un motel foarte bine plasat la baza lacului (în foto de ansamblu complexul din dreapta jos). Motelul are 54 de camere cu 126 de locuri și un restaurant cu două terase care pot găzdui peste 150 de persoane concomitent. În plus are teren de tenis (zgură) care poate fi ușor adaptat și pentru un minifotbal.

 De asemenea locația este dotată cu o bază de tratament aflată acum în renovare. Este compusă din săli de tratament, fitness, piscină... Această minune se află la 12 km de Negrești - Oaș, pe drumul care vine dinspre Satu Mare. Pentru rezervări și alte informații sunați la 0744 - 569.228 sau 0753-935.842.

Influența nivelului decibelilor asupra cortexului cerebral al alergătorilor după bășică

   E evident că titlul de mai sus s-a dorit o circumlocuție după actul dramatic „Efectul razelor gamma asupra anemonelor” a lui Paul Zindel, ajunsă mai târziu titlu de film sub grija Cătălinei Buzoianu. Nu știu dacă mi-a ieșit. Celor ce cunosc subiectul acestei piese de teatru s-ar putea să li se pară că există o analogie între acest subiect și predicatul din cele de mai jos. Nu vreau (mai bine spus nu am căderea) să iau locul Olgăi Tudorache nici pe scenă și nici în studiouri. Doar parafrazez.

   Să ne facem înțeleși. Vreau, în cele ce urmează, să arăt influența publicului spectator asupra evenimentelor sportive. Pandemia aceasta mi-a dat apă la moară, să zic așa, asupra faptului că spectacolul sportiv fără spectatori este tern, chiar banal și uneori fortuit.

   Să luăm sub lupă ultimul an competițional din fotbalul românesc la cel mai înalt nivel. Din cele 240 de partide disputate 83 au fost câștigate de gazde și 83 de oaspeți, 74 terminându-se la egalitate. Echilibrul este evident. Dacă luăm aceleași cifre din ultimul an competițional neatins de pandemie (2018-2019), în care gazdele au câștigat 72 de jocuri iar oaspeții doar 57 (sau jucat doar 182 de partide) diferența pare expresivă.

   Articolele mele din trecut despre ruralizarea fotbalului au atras atenția că apariția în primul eșalon a unor echipe fără spectatori va aplatiza spectacolul sportiv. Dacă vom compara cifrele de mai sus în care media de spectatori pentru 2020-2021 a fost apropiată de zero, iar pentru 2018-2019 a fost de sub 2.000 de spectatori pe meci (chiar dacă nu era pandemie), cu cifre din 2002-2003 de exemplu, diferența este imensă.

   Atunci, când Rapidul triumfa (sâc!), au fost 136 de victorii ale gazdelor față de doar 57 ale oaspeților din 240 de partide disputate. Pe atunci media de spectatori de meci era de peste 10.000 de suflete. Echipele participante în acea ediție au fost (ordinea după ultima etapă): Rapid, Steaua, Steagu Roșu, Gloria Bistrița, Ceahlăul Piatra Neamț, Dinamo, Universitatea Craiova, Progresul București, Astra Ploiești, Farul Constanța, FC Bacău, FC Argeș, Oțelul Galați, Poli Timișoara, Sportul Studențesc, și UTA. Vă spune ceva această înșiruire de localități? Marea mjoritatea aveau peste 200.000 de locuitori și nici una sub 100.000.

   În prima etapă din acest an când am ajuns la performanța ca jumătate din numele de echipe răsfirate mai sus să se regăsească pe țintarul campionatului am avut surpria ca gazdele să câștige 6 din cele 8 jocuri disputate, iar oaspeții nici unul. Asta în condițiile în care spectatorii au revenit doar pe jumătate.

   În etapa a doua vom vedea de vineri până luni, câte două meciuri pe zi de la ora 18,30 și 21,30 în ordine:

   FC Argeș - UTA pe stadionul Nicolae Dobrin din Pitești aș fi fost tentat să scriu. Ce meci!? Câtă istorie? Mi-aduc aminte...

   Mioveni - Rapid pe stadionul orășenesc din Mioveni unde tribunele vor fi monocrome.

   Voluntari - Botoșani pe stadionul Anghel Iordănescu din Voluntari cu tribune golașe.

   Clinceni - CFR Cluj pe terenul neregulamentar și părăsit din Clinceni.

   Farul - Gaz Metan ascuns pe malul mării la Ovidiu (cel puțin așa ne lasă FRF-ul să înțelegem la ora când scriu aceste rânduri).

   FCSB - Universitatea Craiova pe Arena Națională, în preajma căreia se vor isca probabil câteva altercații, nici una din cele două galerii nefiind sigură de veridicitatea formației pentru care s-au prezentat la meci. Prevăd aici că numărul juveților prezenți în tribune va fi comparabil cu cel al celor ce „fac ce spune Becali”.

   Chindia - Sepsi pe stadionul Gloria din Buzău. Fără cuvinte.

   U. Craiova 1948 - Dinamo pe stadionul Ion Oblemenco din Craiova, meci cu patimi și cu pătimași.

   În afara jocurilor de pe Arena Națională, Ion Oblemenco, Nicolae Dobrin (?) și, datorită oaspeților, cel de la Mioveni, nu cred că se vor strânge mai mult de o mie de spectatori.

 

Strategia UE: Trei miliarde de copaci potriviți se vor planta la locul potrivit în scopul potrivit

  Pădurile sunt aliați esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, grație funcției lor de absorbanți de carbon, precum și capacității de a reduce impactul schimbărilor climatice, de exemplu prin răcorirea orașelor, prin protejarea noastră împotriva inundațiilor puternice și prin reducerea impactului secetei. Pădurile sunt și ecosisteme valoroase, adăpostind o mare parte din biodiversitatea Europei. Serviciile ecosistemice ale acestora contribuie la sănătatea și la bunăstarea noastră prin reglarea apei, prin furnizarea de hrană, medicamente și materiale, prin reducerea și controlul riscurilor de dezastre, prin stabilizarea solurilor și controlul eroziunii, precum și prin purificarea aerului și a apei. Pădurile sunt locuri de recreere, relaxare și învățare, precum și parte din mijloacele de subzistență.

    Ștefan Turcu, colaboratorul nostru din cadrul Comisiei Europene ne-a informat că vineri, 16 iulie, Comisia Europeană a adoptat noua strategie a UE pentru păduri până în 2030, o inițiativă emblematică din cadrul „Pactului verde european”. Strategia constă în plantarea a trei miliarde de copaci suplimentari în întreaga Europă până în 2030, cu respectarea deplină a principiilor ecologice - copacul potrivit la locul potrivit pentru scopul potrivit.

   În acest context strategia contribuie la pachetul de măsuri propuse pentru atingerea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice în UE până în 2050. Ea contribuie, de asemenea, la îndeplinirea angajamentului UE de a accelera eliminarea carbonului prin absorbanți naturali, așa cum prevede „Legea climei”. Prin abordarea în manieră integrată a aspectelor sociale, economice și de mediu, Strategia pentru păduri este menită să asigure multifuncționalitatea pădurilor din UE și pune în evidență rolul fundamental jucat de silvicultori.

   Nu numai în România pădurile sunt aliați esențiali în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Ele au funcție de absorbanți de carbon și ne ajută să reducem impactul schimbărilor climatice, de pildă prin răcorirea orașelor, prin protejarea noastră împotriva inundațiilor puternice și prin reducerea impactului secetei. Din păcate, pădurile Europei suferă multe presiuni diferite, printre altele din cauza schimbărilor climatice.

   Astfel, strategia pentru păduri stabilește o viziune și acțiuni concrete pentru creșterea cantității și calității pădurilor din UE și pentru consolidarea protejării, refacerii și rezilienței lor. Acțiunile propuse vor mări sechestrarea carbonului prin îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor, ceea ce va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Strategia se angajează să protejeze cu strictețe pădurile primare și seculare, să refacă pădurile degradate și să asigure gestionarea lor durabilă, într-un mod care să mențină serviciile ecosistemice vitale pe care le oferă pădurile și de care depinde societatea.

   De asemenea strategia promovează practicile de gestionare a pădurilor cele mai prietenoase pentru climă și biodiversitate, reliefează necesitatea menținerii utilizării biomasei lemnoase în limite sustenabile și încurajează utilizarea eficientă a lemnului din punctul de vedere al resurselor, conform principiului utilizării în cascadă.

   Strategia prevede elaborarea unor scheme de plată destinate proprietarilor și administratorilor pădurilor care furnizează servicii ecosistemice alternative, de exemplu prin menținerea intactă a unor părți ale pădurilor. Noua politică agricolă comună va reprezenta o ocazie, printre altele, de a oferi un sprijin mai bine direcționat pentru silvicultori și pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor. Noua structură de guvernanță pentru păduri va crea un spațiu mai incluziv pentru ca statele membre, proprietarii și administratorii de păduri, industria, mediul academic și societatea civilă să poată discuta despre viitorul pădurilor în UE și să ajute la păstrarea acestor bunuri valoroase pentru generațiile viitoare.

   Strategia pentru păduri (plantarea a trei miliarde de copaci) anunță o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea și colectarea de date în domeniul forestier în UE. Colectarea de date armonizată la nivelul UE, combinată cu planificarea strategică la nivelul statelor membre, va oferi o imagine cuprinzătoare a situației, a evoluției și a evoluțiilor viitoare preconizate ale pădurilor din UE. Acest lucru este esențial dacă dorim să ne asigurăm că pădurile își pot îndeplini multiplele funcții în domeniul climei, al biodiversității și al economiei.

 

 

 

 

UE acuză că România nu-și îndeplinește obligațiile față de cetățenii ei

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

    Etapele pe care le are la dispoziție Comisia Europeană de a acționa asupra statelor membre sunt:

1. Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
2. Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
3. Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
4. Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
5. Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

     România acuzată de neîndeplinirea obligaţiilor în domeniul justiţiei, al locurilor de muncă şi drepturilor sociale, al impozitării şi uniunii vamale, respectiv al stabilităţii fianciare. 

 

 (Dacă mai este loc puneți și textul de mai jos)

 

1.Domeniul justiţiei: Scrisoare de punere în întârziere

   Drepturi procedurale: Comisia îndeamnă România şi alte şapte țări din UE să pună în aplicare legislația UE privind dreptul de a avea acces la un avocat.

2.Domeniul locurilor de muncă și al drepturilor sociale: Scrisoare de punere în întârziere

 Detașarea lucrătorilor: Comisia solicită României şi altor 23 de state membre să respecte Directiva UE privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detașarea lucrătorilor.

 

3.Domeniul impozitării și uniunii vamale: Scrisoare de punere în întârziere

   Impozitare: Comisia solicită României să permită accesul anumitor întreprinderi eligibile la ghișeul unic al Uniunii în domeniul TVA

4. Domeniul domeniul stabilităţii financiare și uniunea piețelor de capital: Aviz motivat

   Redresarea și rezoluția instituțiilor bancare: Comisia solicită României şi altor 8 state membre să comunice măsurile naționale de transpunere a normelor UE privind capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare.

 

Astăzi Stella Kyriakides discută cu Ioana Mihăilă la București și Petrești strategia UE privind vaccinurile și vaccinările

  Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides se află la București, unde se va întâlni cu ministrul sănătății, dna Ioana Mihăilă. Discuțiile se vor axa pe Strategia UE privind vaccinurile și pe derularea campaniei naționale de vaccinare în România, precum și pe calea de urmat cu privire la propunerile din cadrul uniunii europene a sănătății. Întâlnirea va fi urmată de o vizită la centrul de vaccinare din Petrești, judeţul Dâmboviţa.

    Înaintea reuniunii și a vizitei la centrul de vaccinare, Stella Kyriakides a declarat: „UE și-a respectat angajamentul de a distribui doze suficiente, aproximativ 500 de milioane, pentru vaccinarea a 70 % din populația adultă a UE. Vom colabora acum cât mai strâns cu statele noastre membre pentru a ne asigura că își ating obiectivele în teritoriu. Varianta delta, mai transmisibilă, deja prezentă în UE și despre care știm că va circula pe scară largă în această vară, constituie un risc major pentru persoanele nevaccinate. Având în vedere că doar 30 % din populația adultă a fost vaccinată complet, România trebuie să își dubleze eforturile de vaccinare pe parcursul verii. Mesajul este clar: vaccinarea este și va fi cea mai puternică armă împotriva variantelor. Aștept cu interes să discut despre modul în care UE poate sprijini în continuare desfășurarea campaniei naționale de vaccinare în România.”

   Acțiunile prezente fac parte din eforturile în curs ale Comisiei și din angajamentul comisarului Kyriakides de a sprijini desfășurarea campaniilor naționale de vaccinare împotriva COVID-19 ale statelor membre.

 

Între două nu te plouă!

   Parcă mai ieri s-a încheiat ultima etapă a ultimei ediții fără Rapid în primul eșalon al sportului de căpătâi. Pentru noi sătmărenii chestia asta cu „între două nu te plouă” se cam potrivește. Puțini stropi s-au risipit în colbul verii. Puțini nori au plâns deasupra nord-estului Câmpiei Panonice, fiind deseori excesiv de generoși cu zonele montane și premontane. Mai multă dogoare a pogorât pe trupurile noastre goale sau lipite de o țesătură nădușită.

   Poate geana noastră mai tresare atunci când se simte un mic progres în sănătate și educație, dar cu agricultura ce facem? La fel în infrastructură. Prea puțin și prea lent. Noroc cu eforturile locale din unele municipii, județe și regiuni... Calea ferată rămâne tot cu joante și anticul BLA („bloc de linie automat” inventat pe la sfârșitul anilor '60), apele vin tot prin rugină și pleacă tot prin șanțuri (cărările au rămas bătătorite către fundul curții). Noi mergem pe stadioane. Care stadioane, că pe alea ale „europenelor” nu ne-au primit? Nici măcar pe pajiștea noastră ultramodernă nu am avut voie. Noi mergem pe...

   ...Stadionul Municipal din Botoșani, joi de la ora 20,30, să dăm lovitura de începere a campionatului. Protagoniști sunt  moldavii lui Botaș (boier pripășit prin 1100 de la care s-au ales cu numele de Botoșani) și turma lui Bucur (cioban al cărui nume se spune că stă la originea denumirii capitalei noastre; alți istorici spun că numele reședinței de scaun a Țării Românești se trage de la fiul lui Gebel-ul Himme din tribul otoman Beni-Kureis, anume Ebu-Karis).

   ...Stadionul Municipal din Sfântu Gheorghe, vineri de la ora 18,30 să vedem bătrânul Oltu Sfântu Gheorghe (mai târziu Olt Sport Klub, azi pleonasmul Sepsi OSK) dând piept în piept și inteligență în inteligență cu academicienii de la Academica Clinceni.

   ...Stadionul CFR Dr. Constantin Rădulescu din Cluj, vineri de la ora 21,30, unde campioana privește de sus spre mititeii lui Mititelu. Să vedem cât de „de sus”!

   ...Stadionul Gaz Metan din Mediaș, sâmbătă de la ora 18,30, unde găzarii autohtoni primesc o altă nou promovată: CS Mioveni.

   ...Stadionul Ion Oblemenco din Craiova, sâmbătă de la ora 21,30 să vedem cum s-au mântuit juveții după ce s-au adăpat din Supercupa României. Martori implicați sunt urmașii lui Dobrin de la FC Argeș. Bine le stă în aceeași frază lui Dobrin și Oblemenco! Nu credeți?

   ...Arena Francisc Neuman din Arad, duminică de la ora 18,30 unde bătrâna doamnă, UTA, se reîntâlnește cu bătrâna călăuză, Farul (fostă Viitorul).

   ...Arena Națională din București, duminică de la ora 21,30, unde Rapidulețul, singura nou promovată care „lucrează” acasă, primește în vizită pe nomazii de la Chindia Târgoviște.

   ...și pe Stadionul Dinamo Central, luni de la ora 20,30, când neplătiții joacă cu megieșii din Voluntari.

   Interesant este că 12 din cele 16 echipe ale acestei competiții sunt nume din istoria fotbalului românesc. 8 dintre ele sunt chiar nume din defuncta Divizie A.

 

 

 

În „antract” Filarmonica Dinu Lipatti se ocupă de educația muzicală a copililor noștri

     În intervalul dintre actul cultural 2020-2021 și stagiunea 2021-2022, Filarmonica Dinu Lipatti ne surprinde plăcut. În locul controversatelor și nesigurelor concedii, artiștii instrumentiști ai celui mai important lăcaș cultural al județului, Filarmonica Dinu Lipatti, vor crește lăstarii noștri crescuți primprejur sau din păduri dispărute, în armonia muzicii culte. Poate fraza mea e prea criptică, dar cititnd comunicatul de presă de mai jos precis veți găsi cheia decriptării.

   Filarmonica de Stat „Dinu lipatti” va participa în data de 14 iulie în proiectul cultural inițiat de Fundația Hans Lindner și Centrul Cultural „G. M. Zamfirescu”, intitulat „Arta ca instrument umanitar” care se va desfășura în perioada 12-16 iulie.

    Acest proiect are ca scop integrarea socială a copiilor din centrele de plasament și casele de tip familial, descoperirea artei culinare diversificate a județului. În cadrul proiectului, copiii vor avea prilejul să se întâlnească cu artiștii sătmăreni, care vor desfășura momente creative de cultură, muzică și teatru, care se potrivesc și ilustrează specificul etniilor din regiune.

    Fundația consideră că poate să contribuie la conștientizarea valorilor multiculturale, prin promovarea culturii în rândul sătmărenilor, punând accent pe faptul că fiecare etnie în parte are comori culturale deosebite, care trebuie făcute cunoscute în fața tuturor. Proiectul își propune să promoveze cultura și arta, ca și domenii de interes universale într-un limbaj comun, accesibil tuturor categoriilor sociale, chiar și a celor defavorizați, care în mod normal nu au acces la manifestări culturale. Ei consideră că această experiență ar aduce o valoare în plus culturii generale sătmărene, promovând istoria și evoluția tradițiilor prin actualizarea cu elementele inovative ale prezentului.

    Astfel, artiștii instrumentiști ai Filarmonicii vor oferi un moment muzical în data de 14 iulie care sperăm că va fi primit cu mult entuziasm și bucurie de către toți cei prezenți.

Demény Balázs și SoNoRo Conac ne destăinuie farmecul muzicii de cameră

 

    Joi, 8 iulie, de la ora 18,30, pe baza abonamentului cu nr. 32 sau a biletului procurat pe căile obișnuite, melomanii sătmăreni îl pot asculta pe tânărul (32 de ani), dar consacratul pianist clujean Demény Balázs, în sala Filarmonicii Dinu Lipatti. El va interpreta compoziții ale lui Schubert (rearanjate de Liszt), Liszt și Bartok

    Din 1830 până în 1870, Franz Liszt a scris și a aranjat un număr de lucrări ale lui Schubert, în mod special lied-uri. Liszt, care a avut o importanță semnificativă în răspândirea lucrărilor lui Schubert după moartea acestuia, spune că Schubert a fost „cel mai poetic muzician care a trăit vreodată”. Simfoniile lui Schubert au reprezentat un punct de interes pentru Dvorak. Compozitorii secolului XX, Anton Webern, Benjamin Britten, Richard Strauss au adus un omagiu lui Schubert prin intermediul lucrărilor lor.

 

   Duminică, 10 lulie, un nou concert de muzică de cameră își va devoala armoniile pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti. Sub motto-ul „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Cea de-a IX-a ediție a turneului SoNoRo Conac se va desfășura în perioada iulie-septembrie 2021, când vor avea loc 15 concerte în clădiri cu un istoric remarcabil. Prin existența acestui proiect, SoNoRo și-a propus să revitalizeze opere arhitecturale importante din România, dar și să aducă muzica de cameră în zone de o mare însemnătate culturală

    Programul concertului cuprinde lucrări de Gustav Mahler (1860-1911) - Cvartet cu pian în la minor, Stan Golestan (1875-1956) - Arioso e Allegro de concert pentru violă și pian, Max Bruch (1838-1920) - Kol Nidrei pentru violoncel și pian, op. 47, Robert Schumann (1810-1856) - Trei Romanțe pentru vioară și pian, op. 94, Ludwig van Beethoven (1770-1827) - Trio de coarde nr. 3 în do minor, op. 9, în interpretarea muzicienilor Alissa Margulis (vioară), Răzvan Popovici (violă), Kyril Zlotnikov (violoncel) și Cristiana Mihart (pian).

    Intitulată ludic „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, ediția de anul acesta invită publicul să descopere locuri fascinante din țara noastră, cum sunt sate tradiționale care găzduiesc mici palate, vechi case tradiționale românești care impresionează prin onestitate sau clădiri impunătoare din centrul marilor orașe.

    Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti” este găzuită într-o aripă a Hotelului Dacia, construit în 1902, în stil seccession, o clădire importantă pentru patrimoniul arhitectural al țării noastre, care vine dintr-un timp în care Europa s-a bucurat de o deosebită prosperitate și de înflorire a artelor, tendință manifestată și în țara noastră.

   „România deține o serie de săli de concerte cu o acustică excelentă, una dintre acestea fiind cea a Filarmonicii “Dinu Lipatti” din Satu Mare. Prin urmare, ca muzicieni ne bucurăm nespus că vom putea să concertăm în această filarmonică importantă, dar și să retrăim „la belle epoque”, în care a fost ridicată clădirea care o găzuiește. Ne bucurăm că prin turneul Conac reușim să readucem aminte publicului din toată țara de locuri importante, care ar trebui revizitate și integrate într-un registru emoțional național.”, declară Răzvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.

   SoNoRo Conac este un proiect inițiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal BRD – Groupe Société Générale, cu scopul de a intermedia contexte favorabile salvării unor monumente importante din patrimoniul românesc şi de a aduce în atenția publicului şi al autorităților remarcabile valori româneşti date uitării.

    „În fiecare an, SoNoRo Conac este o experiență nouă, care ne arată că muzica ne poate aduce împreună în multe feluri și ne conectează, ne trezește emoții si ne ajută să descoperim alte și alte locuri din România. Prin concertele SoNoRo, vrem să  arătăm că muzica clasică poate fi accesibilă și în afara sălilor de concert, că poate fi surprinzătoare și că este mereu deschisă pentru un public nou, de toate vârstele. Dincolo de muzica atent aleasă și de măiestria muzicienilor, veți găsi în aceste evenimente explicații și povești despre fiecare piesă interpretată, dar și apusuri de soare fantastice sau grădini înmiresmate. Lumea SoNoRo, pe care cu mândrie o susținem deja de 9 ani, este o lume generoasă, diversă, vibrantă și plină de talent, o lume vie care vă va cuceri și care ne spune că trebuie să trăim intens azi, dar și să privim în armonie cu noi înșine și cu ceilalți, spre viitor.”, a spus Flavia Popa, Secretar General al BRD Groupe Société Générale.

    Turneul SoNoRo Conac va continua pe 12 iulie la Hanul Domnesc din Suceava – atestat documentar în anul 1627, inițial casa domnitorului Miron Barnovschi, care a donat-o Mitropoliei Sucevei, pe 13 iulie la Casa memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești, unde va avea loc un concert organizat în contextul Bicentenarului Vasile Alecsandri din acest an. Prima parte a turneului se va încheia pe 14 iulie, la Conacul Chrissoveloni din Ghidigeni, una dintre cele mai moderne reședințe din Europa, la începutul secolului XX, când a fost construit, fiind gazda unor petreceri impresionante, la care participau membri importanți ai aristocrației vremii, printre care și regele Ferdinand I al României și regina Maria.

    Inițiat în 2013, turneul SoNoRo Conac și-a propus încă de la început, prin asocierea muzicii cu diverse opere arhitecturale emblematice din România, să sugereze nevoia de respect, atenție și sprijinire a partimoniului și a resurselor culturale extraordinare ale României. SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Acest proiect își propune să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate – clădiri fabuloase, spectaculoase, elegante, care trebuie reintroduse în circuitul cultural. În cele opt ediții, turneul SoNoRo Conac a pus pe harta emoțională a țării noastre peste 100 de clădiri de patrimoniu, unele dintre ele complet necunoscute publicului din țara noastră, dar a și atras atenția publicului internațional asupra unora dintre cele mai frumoase simboluri arhitectonice ale țării noastre.