Este adevărat că sunt puțini cei la care panica datorată pandemiei le-a blocat aproape complet activitatea cerebrală, având influență nocivă asupra sănătății lor mintale și fizice și consecințe semnificative nu numai asupra
coeziunii sociale și a încrederii comunității. Atât singurătatea, cât și
izolarea socială sunt, prin urmare, din ce în ce mai recunoscute
probleme critice de sănătate publică care merită atenție și care trebuie
abordate cu strategii eficiente de intervenție. Mai pe scurt am putea spune că cei fără prieteni trebuie ajutați.
De
asemenea, pandemia COVID-19 a remodelat dramatic viețile și practicile
sociale ale oamenilor. Restricțiile de mobilitate și măsurile de
distanțare socială adoptate pentru a limita răspândirea virusului au
determinat discuții publice cu privire la efectele secundare
neintenționate ale acestor dispoziții. În special, unii se tem că valoarea singurătății ar putea avea consecințe mult după ce virusul se retrage. Raportul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezentat luni, 26 iulie, arată că fenomenul singurătății s-a dublat în întreaga UE de când s-a declanșat pandemia, unul din patru cetățeni ai UE a raportat că se simte izolat în
primele luni ale pandemiei de COVID-19. Acest
raport oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a
cunoștințelor privind singurătatea și izolarea socială în UE. Prezintă
principalele constatări a două analize empirice efectuate de CCC al CE
folosind două surse complementare de informații: sondajul și
datele online.
Analiza
bazată pe datele sondajului oferă o imagine a tendințelor recente ale
nivelurilor de singurătate auto-raportate în UE și identifică
caracteristicile socio-demografice și geografice predominante asociate
cu singurătatea înainte și în primele luni ale pandemiei COVID-19.
Datele anchetei arată că pandemia COVID-19 a mărit problema. Proporția
respondenților care s-au simțit singuri s-a dublat frecvent în urma
focarului COVID-19.
În plus, tinerii adulți au fost loviți mai grav.
Analiza bazată pe date online analizează tendințele rapoartelor
mass-media online despre singurătate și izolare socială între ianuarie
2018 și ianuarie 2021. Volumul articolelor pe aceste subiecte este
măsurat lunar și în funcție de statul membru, iar articolele colectate
sunt analizate în profunzime pentru a identifica sentimentele
predominante conținute în ele și pentru a detecta tiparele în
narațiunile subiacente.
Rapoartele media online despre singurătate și
izolarea socială s-au dublat în timpul pandemiei. Narațiunile se
refereau în mare măsură la consecințele singurătății asupra sănătății.
Analiza cataloagelor de raportare a mass-media online, de asemenea,
tipologii și exemple de inițiative politice care vizează combaterea
singurătății și izolării sociale. Inițiativele publice variază de la un
stat membru la altul. În general, majoritatea intervențiilor sunt
concepute la nivel local și rareori fac parte din programe mai
sistematice.
Raportul constituie primul pas al unei
colaborări mai ample între Parlamentul European și Comisie. Proiectul va
include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea,
care urmează să se desfășoare în 2022, precum și crearea unei platforme
web pentru monitorizarea singurătății de-a lungul timpului și în
întreaga Europă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu