Roaming în toată Uniunea Ruropeană ca la tine acasă: același preț, aceeași viteză, aceeași calitate, aceleași necazuri.

   Recent, Comisia Europeană a revizuit regulamentul care a eliminat tarifele de roaming începând din iunie 2017, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Rapoartele privind revizuirea au arătat că politicile de „utilizare rezonabilă”, mai exact măsurile pe care operatorii le pot lua pentru a preveni utilizarea abuzivă a roamingului și sistemul de derogări excepționale de la norme, au funcționat bine și au permis să se evite efectele negative asupra piețelor naționale, a operatorilor și a consumatorilor. De asemenea, revizuirea a concluzionat că măsurile de reglementare a tarifelor aplicate între operatori sunt în continuare necesare pentru a asigura sustenabilitatea serviciilor de roaming. S-a confirmat, de asemenea, faptul că cererea de servicii mobile în rândul persoanelor care călătoresc în UE/SEE a crescut rapid de la eliminarea tarifelor de roaming. În cadrul revizuirii efectuate, Comisia a organizat, de asemenea, o consultare publică în perioada iunie-septembrie 2020, pentru a afla opiniile cu privire la serviciile de roaming cu amănuntul și cu ridicata și la impactul prelungirii acestor norme.

   Pentru a se asigura că cetățenii continuă să beneficieze de roaming fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în UE, Comisia a propus astăzi un nou regulament privind roamingul. Într-un moment în care călătoriile neesențiale sunt descurajate, aceasta este o acțiune importantă pentru pregătirea unui viitor mai bun. Noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani.

   Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc. De exemplu, consumatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu handicap, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

   Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, jumătate dintre europenii care dețin un telefon mobil au călătorit în altă țară din UE în ultimii doi ani. Datorită actualului Regulament privind roamingul, tarifele de roaming ale UE au fost eliminate la 15 iunie 2017 și, de atunci, aproape 170 de milioane de cetățeni beneficiază de roaming gratuit și pot rămâne conectați când călătoresc în cadrul pieței unice. Utilizarea serviciilor de date în roaming a crescut de 17 ori în vara anului 2019, comparativ cu vara dinaintea eliminării suprataxelor de roaming (vara anului 2016). Creșterea rapidă și masivă a traficului în roaming începând din iunie 2017 arată că eliminarea tarifelor de roaming a permis valorificarea cererii latente de servicii mobile a consumatorilor care călătoresc în cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Normele actuale expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu sunt încă favorabile unor servicii sustenabile de roaming la prețurile de pe piața națională pentru toate întreprinderile și clienții care călătoresc în UE. Prin urmare, este important ca normele să fie prelungite.

   Conform celor mai recente date Eurobarometru, când au călătorit în altă țară din UE, 33 % dintre cetățeni declară că au avut o viteză mai scăzută a internetului mobil decât în țara lor de domiciliu, iar 28 % că standardul de rețea era mai redus decât în țara lor de origine (de exemplu 3G în loc de 4G). Noile norme propuse astăzi au scopul de a garanta că cetățenii și întreprinderile beneficiază de aceeași calitate a serviciilor ca în țara lor de origine. Aceasta înseamnă că, dacă abonamentul lor include viteze 4G și, din ce în ce mai frecvent, 5G, consumatorii nu ar trebui să aibă viteze mai scăzute în roaming, atunci când aceste rețele sunt disponibile. În ceea ce privește serviciile 5G, consumatorii vor trebui să fie informați că pot utiliza anumite aplicații și servicii în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere acces la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru servicii de roaming.

   Propunerea de regulament urmărește să garanteze că atunci când clienții utilizează servicii de roaming, aceștia au acces la serviciile de urgență și beneficiază de transmiterea informației de localizare a apelantului în mod neîntrerupt și gratuit, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale, de exemplu SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență. În plus, persoanele care călătoresc ar trebui informate cu privire la modalitățile de contactare a serviciilor de urgență, inclusiv cele destinate persoanelor cu handicap, în țara UE pe care o vizitează.

   Pe durata roamingului, persoanele care călătoresc ar trebui să aibă posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la servicii cu valoare adăugată, cum ar fi serviciile de asistență tehnică, serviciile de suport pentru clienți ale companiilor aeriene sau ale companiilor de asigurări sau chiar numerele de telefon gratuite, care pot genera tarife neașteptate în roaming. Noile norme privind roamingul impun ca operatorii să le furnizeze consumatorilor suficiente informații cu privire la eventualele costuri suplimentare generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

   Noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele sporite pentru consumatori sunt sustenabile din punctul de vedere al operatorilor. Normele prevăd reduceri suplimentare ale tarifelor de roaming cu ridicata, mai exact tarifele pe care operatorii le percep reciproc pentru utilizarea rețelei lor atunci când clienții călătoresc în străinătate. Plafoanele tarifare între operatori sunt stabilite la un nivel care să le permită operatorilor să recupereze costul furnizării serviciilor de roaming. În același timp, acestea mențin stimulentele pentru investiții în rețele și evită denaturarea concurenței pe piețele naționale ale țărilor vizitate.

A consemnat Gruiță Ienășoiu

Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme au depășit 12 miliarde de Euro în 2020.

    Schimbările climatice au loc chiar acum, de aceea trebuie să construim un viitor mai rezilient. Tocmai s-a încheiat cel mai cald deceniu din istorie, în care recordul pentru anul cel mai cald a fost bătut de opt ori. Suntem martorii unei intensificări a frecvenței și a gravității fenomenelor climatice și meteorologice extreme. Aceste extreme variază de la incendii forestiere și valuri de căldură fără precedent chiar deasupra Cercului Polar Arctic la perioade de secetă devastatoare în regiunea mediteraneeană și de la uragane care fac ravagii în regiunile ultraperiferice ale UE la păduri distruse de invaziile nemaiîntâlnite de gândaci de scoarță în Europa Centrală și de Est. Fenomenele cu o evoluție lentă, cum ar fi deșertificarea, pierderea biodiversității, degradarea solului și a ecosistemelor, acidificarea oceanelor sau creșterea nivelului mării, sunt la fel de distructive pe termen lung.

   Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice. Chiar dacă UE face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, trebuie, de asemenea, să fim pregătiți să facem față consecințelor ineluctabile ale schimbărilor climatice. De la valuri de căldură mortale și secete devastatoare la distrugerea pădurilor și la eroziunea litoralului ca urmare a creșterii nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele în Europa și în întreaga lume. Pornind de la Strategia de adaptare la   schimbările climatice din 2013, scopul propunerilor prezentate astăzi este să se concentreze mai degrabă pe elaborarea de soluții decât pe înțelegerea problemei și să se treacă de la planificare la punerea în aplicare. 

   Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, constatăm că ele depășesc deja, în medie, 12 miliarde EUR pe an. Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puțin 170 de miliarde EUR. Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. La nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2 500 de persoane și-au pierdut viața.

   La acțiunile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE. Vom depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială.

    Măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide și pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziția tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc și renovează o locuință la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care își planifică culturile. Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acțiuni menite să deplaseze limitele cunoștințelor referitoare la adaptare astfel încât să putem colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor și a pierderilor legate de climă, punându-le la dispoziția tuturor. La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare, care va fi consolidată și extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătății pentru a se urmări, a se analiza și a se preveni cu mai multă acuratețe impactul schimbărilor climatice asupra sănătății.

    Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societății și în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. Comisia va continua să includă considerații privind reziliența la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante. Aceasta va sprijini dezvoltarea și punerea în aplicare în continuare a strategiilor și a planurilor de adaptare, cu trei priorități transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluții bazate pe natură în materie de adaptare și luarea unor măsuri de adaptare locale.

   Politicile noastre de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanță cu poziția noastră de lider mondial în materie de atenuare a schimbărilor climatice. Acordul de la Paris a fixat un obiectiv mondial în materie de adaptare și a subliniat faptul că adaptarea este un factor-cheie al dezvoltării durabile. UE va promova abordări subnaționale, naționale și regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa și în statele insulare mici în curs de dezvoltare. Vom spori sprijinul acordat rezilienței și pregătirii în materie de climă pe plan internațional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziție și sporind eficacitatea, prin intensificarea finanțării internaționale și prin consolidarea implicării și a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare. De asemenea, vom colabora cu partenerii noștri internaționali pentru a elimina decalajul în ceea ce privește finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană investește circa 10 miliarde EUR pentru tranziția verde și digitală prin parteneriate

   Parteneriatele europene sunt abordări prevăzute de Orizont Europa noul program al UE pentru cercetare și inovare (2021-2027). Scopul parteneriatelor este îmbunătățirea și accelerarea dezvoltării și adoptării de noi soluții inovatoare în diferite sectoare, prin mobilizarea resurselor publice și private. Parteneriatele vor contribui, de asemenea, la obiectivele Pactului verde european și vor consolida Spațiul european de cercetare. Parteneriatele sunt deschise unei game largi de parteneri publici și privați, cum ar fi sectoarele de profil, universitățile, organizațiile de cercetare, organismele cu misiune de serviciu public de la nivel local, regional, național sau internațional și organizațiile societății civile, inclusiv fundațiile și ONG-urile.

   Comisia a propusinstituirea a 10 noi parteneriate europene între Uniunea Europeană, statele membre și/sau sectorul de profil. Obiectivul este de a accelera tranziția către o Europă verde, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și digitală, precum și de a transforma industria europeană într-o industrie mai rezilientă și mai competitivă. UE va asigura finanțare de aproape 10 miliarde EUR, partenerii contribuind la rândul lor cu investiții de o valoare cel puțin echivalentă finanțării UE. Se estimează că prin corelarea contribuțiilor se vor mobiliza investiții suplimentare care să sprijine tranziția și că se vor crea efecte pozitive pe termen lung în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, mediul și societatea.

   Parteneriatele europene instituționalizate propuse au scopul de a îmbunătăți gradul de pregătire și răspunsul UE la bolile infecțioase, de a dezvolta aeronave eficiente cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru aviația curată, de a sprijini utilizarea materiilor prime biologice regenerabile în producția de energie, de a asigura poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor și infrastructurilor digitale și de a asigura o mai mare competitivitate a transportului feroviar.

   Cele zece parteneriate, dintre care unele au la bază întreprinderi comune existente, sunt prezentate în cele ce urmează.

1. Sănătatea la nivel mondial, EDCTP3: parteneriatul va oferi noi soluții pentru reducerea incidenței bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și va consolida capacitățile de cercetare pentru a gestiona cazurile de reapariție a bolilor infecțioase în Africa Subsahariană și în întreaga lume și a răspunde la acestea. Parteneriatul își propune ca până în 2030 să dezvolte și să implementeze cel puțin două noi tehnologii de combatere a bolilor infecțioase și să sprijine cel puțin 100 de institute de cercetare din 30 de țări să dezvolte tehnologii medicale suplimentare împotriva epidemiilor reapărute.
2. Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății: inițiativa va contribui la crearea unui ecosistem de cercetare și inovare în domeniul sănătății la nivelul UE care să faciliteze transpunerea cunoștințelor științifice în inovații concrete. Vor fi abordate aspectele legate de prevenire, diagnosticare, tratament și gestionarea bolilor. Inițiativa va contribui la atingerea obiectivelor Planului european de combatere a cancerului, ale noii Strategii industriale pentru Europa și ale Strategiei farmaceutice pentru Europa.
3. Tehnologii digitale esențiale: acestea cuprind componente electronice, proiectarea, fabricarea și integrarea lor în sisteme și software-ul care definește modul în care funcționează respectivele componente. Obiectivul general al parteneriatului este de a sprijini transformarea digitală a tuturor sectoarelor economice și societale și Pactul verde european, precum și de a sprijini cercetarea și inovarea în vederea următoarei generații de microprocesoare. Alături de Declarația referitoare la o inițiativă europeană privind procesoarele și tehnologiile semiconductorilor, semnată de 20 state membre, de o viitoare alianță privind microelectronica și de un posibil nou proiect important de interes european comun care este dezbătut de statele membre și care are scopul de promova inovația radicală, acest nou parteneriat va contribui la stimularea competitivității și a suveranității tehnologice a Europei.
4. Bioeconomie circulară în Europa: parteneriatul va contribui în mod semnificativ la obiectivele climatice pentru 2030, deschizând calea către neutralitatea climatică până în 2050, și va spori sustenabilitatea și circularitatea sistemelor de producție și consum, în conformitate cu Pactul verde european. Scopul parteneriatului este dezvoltarea și extinderea aprovizionării durabile cu biomasă și transformarea acesteia în bioproduse, precum și de a sprijini implementarea bioinovării la nivel regional, cu implicarea activă a actorilor locali și în vederea revitalizării regiunilor rurale, costiere și periferice.
5. Hidrogen curat: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea unui lanț valoric european pentru tehnologii pe bază de hidrogen curat, contribuind la sisteme energetice durabile, decarbonizate și pe deplin integrate. Alături de Alianța pentru hidrogen, parteneriatul va contribui la realizarea obiectivelor Uniunii prezentate în Strategia UE pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic. Accentul se va pune pe producția, distribuția și stocarea de hidrogen curat, precum și pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat, cum ar fi industriile grele și aplicațiile pentru transportul cu vehicule grele.
6. Aviație curată: parteneriatul deschide calea către neutralitate climatică pentru sectorul aviației, prin accelerarea dezvoltării și implementării de soluții rezultate din cercetarea disruptivă și inovare. Scopul parteneriatului este dezvoltarea următoarei generații de aeronave extrem de eficiente și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi surse de energie, motoare și sisteme, îmbunătățind competitivitatea și ocuparea forței de muncă în sectorul aviației, ceea ce va fi deosebit de important pentru redresare.
7. Sistemul feroviar al Europei: parteneriatul va accelera dezvoltarea și implementarea tehnologiilor inovatoare, în special a celor digitale și automatizate, pentru a obține transformarea radicală a sistemului feroviar și pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european. Prin contribuția la îmbunătățirea competitivității, parteneriatul va sprijini poziția de lider tehnologic a Europei în sectorul feroviar.
8. Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european 3: scopul inițiativei este accelerarea transformării tehnologice a managementului traficului aerian în Europa, aliniindu-l la era digitală, transformarea spațiului aerian european în cel mai eficient și mai ecologic spațiu european din lume și sprijinirea competitivității și a redresării sectorului aviației din Europa în urma crizei provocate de coronavirus.
9. Rețele și servicii inteligente: parteneriatul va sprijini suveranitatea tehnologică pentru rețelele și serviciile inteligente, în conformitate cu noua strategie industrială pentru Europa, cu noua Strategie de securitate cibernetică a UE și cu setul de instrumente pentru rețelele 5G. Scopul parteneriatului este de a contribui la soluționarea provocărilor societale și de a favoriza tranziția digitală și verde, precum și de a sprijini tehnologiile care vor contribui la redresarea economică. De asemenea, parteneriatul va permite actorilor europeni să dezvolte capacitățile tehnologice pentru sistemele 6G ca bază pentru viitoarele servicii digitale în perspectiva anului 2030.
10. Metrologie: parteneriatul urmărește să accelereze poziția de lider mondial a Europei în cercetarea metrologică, creând rețele europene autonome în domeniul metrologiei, menite să sprijine și să stimuleze noi produse inovatoare, să răspundă provocărilor societale și să favorizeze elaborarea și punerea în aplicare eficace a reglementărilor și a standardelor care stau la baza politicilor publice
    

    Propunerea de regulament, actul de bază unic, va fi adoptată de Consiliul Uniunii Europene, în urma consultării Parlamentului European și a Comitetului Economic și Social European. Propunerea separată privind parteneriatul în domeniul metrologiei în temeiul articolului 185 din TFUE va fi adoptată printr-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului, în urma consultării Comitetului Economic și Social European.

Nord-Vest este singura regiune în care nu există nicio instalație activă, pentru procesarea deșeurilor medicale, funcțională

 

   Consiliul Concurenței spune că: Legislația în domeniul deșeurilor medicale ar trebui revizuită și aplicată unitar. Sper că nu trebuie să luați medicamente, dar dacă totuși sănătatea vă pune la încercare citiți vă rog acele informații pentru pacient pe care le găsiți în interiorul cutiei cu medicamente. Undeva de-a lungul textului veți găsi înscrisul „Nu aruncați niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebați farmacistul...” Ei! Am întrebat și eu un farmacist. Ba mai mult. M-am prezentat la el (de fapt era o ea) cu două punguțe cu medicamente care mi-au rămas din tratamentele urmate în ultimii doi ani. Într-o punguță aveam medicamente expirate și în cealaltă medicamente încă valabile. M-a trimis acasă cu ele că n-au voie să le preia!

   Textul de mai jos l-am primit de la Consiliul concurenței:

    Consiliul Concurenței recomandă autorităților competente elaborarea unor reglementări îndrumătoare, eventual grupate într-un ghid unic, care să permită operatorilor accesul la un proces transparent de autorizare și control în domeniul tratării și eliminării deșeurilor medicale.

   Autoritatea de concurență a făcut această recomandare în urma derulării unei anchete sectoriale pe piața serviciilor de tratare și eliminare a deșeurilor medicale, în cadrul căreia a constatat că legislația specifică este ambiguă și incompletă, iar modul de aplicare și interpretare al acesteia de către autoritățile implicate îngreunează accesul pe piață și extinderea activității operatorilor, ceea ce duce la restrângerea concurenței.

   De exemplu, autorizații și metodologii de lucru dintr-un județ nu sunt acceptate în alt județ. De asemenea, unele administrații locale impun prevederi care încalcă obligații stabilite prin reglementări ale altor autorități. Durata  procesului de autorizare poate ajunge la 1 an și chiar mai mult, implicând și o etapă de pre-autorizare de 6 luni.

   Consiliul Concurenței consideră că Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului trebuie să interpreteze similar legislația privind autorizarea stațiilor de transfer pentru deșeuri medicale.

   Stațiile de transfer sunt puncte intermediare între locul de generare al deșeurilor (spațiul unității sanitare) și locul de eliminare, având ca scop concentrarea deșeurilor provenite de la puncte de colectare multiple.

   La ora actuală, pozițiile acestor instituții nu converg, afectând intrarea și dezvoltarea pe piața deșeurilor medicale: Ministerul Sănătății susține că operatorii care desfășoară activități de tratare/eliminare a deșeurilor medicale pot deține stații de transfer pentru deșeuri medicale, în timp ce Ministerul Mediului (prin Agenția Națională pentru Protecția Mediului - ANPM, autoritate de autorizare și control) consideră că transportul deșeurilor medicale se poate face fără colectare și depozitare intermediară, direct la instalațiile de tratare. Mai mult, ANPM central și agențiile județene au abordări diferite în privința autorizării stațiilor de transfer.

   Un alt aspect ce ar trebui clarificat se referă la aplicarea principiului proximității, care presupune ca deșeurile să fie valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare. Dispozițiile legale privind principiul proximității sunt lipsite de claritate, iar mecanismul de verificare al respectării proximității de către ANPM nu este definit /prevăzut, astfel că decizia de aprobare a transportului nu se face pe baza unor criterii clare și transparente, putând avea un caracter discreționar.

   Consiliul Concurenței mai recomandă deblocarea de către Ministerele Sănătății și Mediului a situației privind aprobarea Strategiei și Planului de gestionare a deșeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, documente care ar fi trebuit să fie elaborate până la data de 18 ianuarie 2014.

   Analiza Consiliului Concurenței a mai arătat că piața serviciilor de tratare și eliminare a deșeurilor medicale este puternic concentrată, trei companii gestionând aprox. 70% din totalul cantităților de deșeuri medicale în 2019, iar primele cinci aprox. 80%.

   Deșeurile medicale au un regim special din punct de vedere al colectării, depozitării, transportului și tratării/eliminării, pentru fiecare dintre etape existând dispoziții legale foarte stricte.

   Astfel, responsabilitatea gestionării revine producătorului de deşeuri (unității medicale) sau, după caz, oricărui deţinător de deşeuri care are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare sau de a le transfera unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare și/sau eliminare a acestora. Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul acestora. Deșeurile medicale se pot procesa prin incinerare (toate) și/sau prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (unele).

   Decontaminarea termică a deșeurilor se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea microorganismelor conţinute în deşeurile medicale, în timp ce incinerarea se realizează la temperaturi medii și ridicate (+800 ºC_+1100ºC) și poate fi aplicată unei game largi a deșeurilor rezultate din activitatea medicală (excepție fac cele care conțin metale grele sau cele pentru care există recomandări speciale).

   Instalațiile active pentru procesarea deșeurilor medicale (22 la număr) sunt răspândite în 7 din cele 8 regiuni ale țării, Nord-Vest fiind singura regiune în care nu există nicio instalație funcțională.

   Atribuirea contractelor se face fie prin atribuire directă, în cazul unor sume mai mici de 135.000 lei, fie prin licitații deschise, în situația unor cantități mai mari de deșeuri medicale, prin SICAP. Durata contractuală este cel mai adesea anuală sau multianuală (24 luni).

   Prin urmare, atât la nivelul cererii, cât și la nivelul ofertei, există tendința pachetizării serviciilor, din motive de preț, logistice, fiind mai ușor de urmărit buna gestionare a deșeurilor în mod integrat.

   Potrivit legislației, deșeurile medicale se pot preda doar operatorilor autorizați pentru transport și eliminare și doar către operatori cu instalații autorizate, ceea ce presupune că unitățile sanitare pot încheia contracte fie cu eliminatori care au și autorizație pentru transport, fie cu companii de transport care au încheiate contracte cu eliminatori.

5 medici români însoțiți de 9 asistenți medicali, specializați în terapie intensivă, sprijină transferul transfrontalier către Slovacia

    Participarea medicilor români la acțiuni transfrontaliere nu este singulară. Dând dovadă de multă dedicație meseriei pe care și-au ales-o, aceștia spun prezent de fiecare dată atunci când undeva, în Europa, cuiva îi este greu. De data asta este Slovacia.

UE coordonează trimiterea unei echipe medicale în Slovacia pentru a sprijini tratamentul intensiv al pacienților care suferă de COVID-19, în urma unei solicitări adresate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. România a oferit deja o echipă de 5 medici și 9 asistenți medicali, specializați în terapie intensivă.

UE mobilizează, de asemenea, echipamente individuale de protecție suplimentare, constând în 600.000 de măști de protecție FFP2 și 650.000 de perechi de mănuși, pentru a le trimite în Serbia din rezerva medicală rescEU găzduită în Grecia.

„Aș dori să mulțumesc României pentru trimiterea unei echipe medicale care să sprijine tratamentul pacienților cu COVID la Bratislava, acționând în spiritul solidarității la nivelul UE. De asemenea, măștile și mănușile de protecție trimise în  Serbia din rezerva rescEU vor contribui la protejarea personalului medical care luptă împotriva COVID-19 în această țară”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Statele membre ale UE pot, de asemenea, să solicite finanțare pentru a sprijini transferul pacienților și transportul personalului medical și al echipelor medicale prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. De la începutul pandemiei de coronavirus, Comisia a ajutat 13 state membre ale UE și state participante prin intermediul mecanismului de protecție civilă și prin intermediul rescEU.

Până la 20 aprilie 202 toate cooperativele agricole din România au obligația de a-și actualiza actele constitutive

             

   Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal  s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor. Ne-au remis următorul comunicat de presă:

         Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

        U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

        Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;

  Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;

  Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

 

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

 

   Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

Ø          Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;

Ø         Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g).  să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;

Ø        Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;

Ø     Precizarea obligațivității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;

Ø      Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);

Ø       Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 2¹ și 2² prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;

Ø         Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;

Ø         Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.