miercuri, 21 iulie 2021

Influența nivelului decibelilor asupra cortexului cerebral al alergătorilor după bășică

   E evident că titlul de mai sus s-a dorit o circumlocuție după actul dramatic „Efectul razelor gamma asupra anemonelor” a lui Paul Zindel, ajunsă mai târziu titlu de film sub grija Cătălinei Buzoianu. Nu știu dacă mi-a ieșit. Celor ce cunosc subiectul acestei piese de teatru s-ar putea să li se pară că există o analogie între acest subiect și predicatul din cele de mai jos. Nu vreau (mai bine spus nu am căderea) să iau locul Olgăi Tudorache nici pe scenă și nici în studiouri. Doar parafrazez.

   Să ne facem înțeleși. Vreau, în cele ce urmează, să arăt influența publicului spectator asupra evenimentelor sportive. Pandemia aceasta mi-a dat apă la moară, să zic așa, asupra faptului că spectacolul sportiv fără spectatori este tern, chiar banal și uneori fortuit.

   Să luăm sub lupă ultimul an competițional din fotbalul românesc la cel mai înalt nivel. Din cele 240 de partide disputate 83 au fost câștigate de gazde și 83 de oaspeți, 74 terminându-se la egalitate. Echilibrul este evident. Dacă luăm aceleași cifre din ultimul an competițional neatins de pandemie (2018-2019), în care gazdele au câștigat 72 de jocuri iar oaspeții doar 57 (sau jucat doar 182 de partide) diferența pare expresivă.

   Articolele mele din trecut despre ruralizarea fotbalului au atras atenția că apariția în primul eșalon a unor echipe fără spectatori va aplatiza spectacolul sportiv. Dacă vom compara cifrele de mai sus în care media de spectatori pentru 2020-2021 a fost apropiată de zero, iar pentru 2018-2019 a fost de sub 2.000 de spectatori pe meci (chiar dacă nu era pandemie), cu cifre din 2002-2003 de exemplu, diferența este imensă.

   Atunci, când Rapidul triumfa (sâc!), au fost 136 de victorii ale gazdelor față de doar 57 ale oaspeților din 240 de partide disputate. Pe atunci media de spectatori de meci era de peste 10.000 de suflete. Echipele participante în acea ediție au fost (ordinea după ultima etapă): Rapid, Steaua, Steagu Roșu, Gloria Bistrița, Ceahlăul Piatra Neamț, Dinamo, Universitatea Craiova, Progresul București, Astra Ploiești, Farul Constanța, FC Bacău, FC Argeș, Oțelul Galați, Poli Timișoara, Sportul Studențesc, și UTA. Vă spune ceva această înșiruire de localități? Marea mjoritatea aveau peste 200.000 de locuitori și nici una sub 100.000.

   În prima etapă din acest an când am ajuns la performanța ca jumătate din numele de echipe răsfirate mai sus să se regăsească pe țintarul campionatului am avut surpria ca gazdele să câștige 6 din cele 8 jocuri disputate, iar oaspeții nici unul. Asta în condițiile în care spectatorii au revenit doar pe jumătate.

   În etapa a doua vom vedea de vineri până luni, câte două meciuri pe zi de la ora 18,30 și 21,30 în ordine:

   FC Argeș - UTA pe stadionul Nicolae Dobrin din Pitești aș fi fost tentat să scriu. Ce meci!? Câtă istorie? Mi-aduc aminte...

   Mioveni - Rapid pe stadionul orășenesc din Mioveni unde tribunele vor fi monocrome.

   Voluntari - Botoșani pe stadionul Anghel Iordănescu din Voluntari cu tribune golașe.

   Clinceni - CFR Cluj pe terenul neregulamentar și părăsit din Clinceni.

   Farul - Gaz Metan ascuns pe malul mării la Ovidiu (cel puțin așa ne lasă FRF-ul să înțelegem la ora când scriu aceste rânduri).

   FCSB - Universitatea Craiova pe Arena Națională, în preajma căreia se vor isca probabil câteva altercații, nici una din cele două galerii nefiind sigură de veridicitatea formației pentru care s-au prezentat la meci. Prevăd aici că numărul juveților prezenți în tribune va fi comparabil cu cel al celor ce „fac ce spune Becali”.

   Chindia - Sepsi pe stadionul Gloria din Buzău. Fără cuvinte.

   U. Craiova 1948 - Dinamo pe stadionul Ion Oblemenco din Craiova, meci cu patimi și cu pătimași.

   În afara jocurilor de pe Arena Națională, Ion Oblemenco, Nicolae Dobrin (?) și, datorită oaspeților, cel de la Mioveni, nu cred că se vor strânge mai mult de o mie de spectatori.

 


Niciun comentariu: