În 28 septembrie a.c., Comisia Europeană a adoptat două acte delegate în contextul „Mecanismului de redresare și rezistență” (MRR), pe baza contribuțiilor din partea statelor membre, a Parlamentului European și a părților interesate:
1. stabilește modul în care statele membre trebuie să raporteze cu privire la performanța globală a MRR și la stadiul progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia, acesta include definirea unor indicatori comuni de raportare;
2. stabilește metodologia de raportare cu privire la cheltuielile sociale în cadrul planurilor de redresare și rezistență ale statelor membre.
Aceste acte delegate au intrat în vigoare la 2 decembrie, ceea ce a permis Comisiei Europene să finalizeze și să lanseze tabloul de bord privind redresarea și reziliența și datele pe care le conține, inclusiv indicatorii comuni și raportarea cu privire la cheltuielile sociale.
În acest context. miercuri, 15 decembrie, la Bruxelles, Comisia Europeană a lansat tabloul de bord privind redresarea și rezistența, o platformă publică on-line menită să arate progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a MRR în ansamblu, precum și a planurilor naționale individuale de redresare și rezistență.
Tabloul de bord este, în primul rând, un instrument de afișare transparentă a informațiilor destinate cetățenilor UE cu privire la punerea în aplicare a MRR. Acesta va servi, de asemenea, ca bază pentru pregătirea rapoartelor anuale ale Comisiei privind punerea în aplicare a MRR și a raportului de evaluare către Parlamentul European și Consiliu, precum și pentru dialogul privind redresarea și reziliența dintre Parlament și Comisie.
Site-ul web al tabloului de bord privind redresarea și reziliența conține secțiuni dedicate îndeplinirii jaloanelor și a țintelor, precum și secțiuni privind plățile din cadrul MRR. Pe site sunt disponibile și date specifice compilate de Comisia Europeană, cum ar fi cheltuielile pentru fiecare domeniu de politică și o defalcare a cheltuielilor verzi, digitale și sociale în cadrul mecanismului. Tabloul de bord furnizează, de asemenea, informații calitative prin intermediul unor analize tematice ale punerii în aplicare a planurilor în domenii de politică specifice.
Tabloul de bord conține două tipuri de informații:
Date colectate de Comisie în cadrul monitorizării punerii în aplicare a planurilor de redresare și rezistență. Acestea includ informații privind îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, astfel cum au fost raportate de statele membre și evaluate de Comisie. Sunt incluse, de asemenea, informații privind plățile, precum și date elaborate de Comisie, cum ar fi cheltuielile din fiecare dintre cele șase domenii de politică ale MRR și cheltuielile sociale din cadrul mecanismului, astfel cum sunt definite în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021.
Date colectate de statele membre cu privire la 14 indicatori comuni de raportare, astfel cum sunt definiți în actul delegat privind MRR din 2 decembrie 2021. Aceste date permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în vederea atingerii obiectivelor comune ale MRR, indicând, de asemenea, performanța globală a MRR. Majoritatea indicatorilor de raportare măsoară contribuția MRR la mai mulți piloni de politică. De exemplu, indicatorul „Capacitatea sălilor de clasă din structurile de îngrijire a copiilor și educaționale noi sau modernizate” contribuie atât la pilonul 4 (coeziunea socială și teritorială), cât și la pilonul 6 (politici pentru generația următoare, cum ar fi educația și competențele) al MRR. Statele membre vor raporta cu privire la indicatorii comuni de două ori pe an, până la 28 februarie și 31 august. Comisia va actualiza ulterior datele de pe site-ul web al tabloului de bord până în aprilie și octombrie. Prima raportare cu privire la indicatorii comuni va avea loc pe 28 februarie 2022, după care Comisia Europeană va actualiza site-ul web al tabloului de bord până în aprilie 2022.
Această primă versiune a tabloului de bord conține date privind planurile prezentate până în prezent de statele membre, aprobate de Comisia Europeană și de Consiliul Europei (22 de planuri până la ora actuală). Cifrele vor fi actualizate pe măsură ce vor fi aprobate mai multe planuri. Jaloanele și țintele vor fi considerate ca fiind îndeplinite odată ce un stat membru a furnizat Comisiei dovezi că a îndeplinit jalonul sau ținta, iar Comisia le-a evaluat pozitiv printr-o decizie de punere în aplicare (o etapă la care nu s-a ajuns încă pentru niciun stat membru).
Cele șase direcșii în care acționează MRR sunt:
1. Energie verde
Realizarea ambiției UE în materie de climă și energie va necesita un efort investițional susținut pentru a accelera desfășurarea energiilor regenerabile și a infrastructurii energetice în cadrul Uniunii. Creșterea ponderii surselor regenerabile va necesita, de asemenea, o agendă de reforme ambițioasă. Statele membre au inclus în planurile lor de redresare și reziliență multe măsuri dedicate energiei curate, cum ar fi investițiile în generarea de energie regenerabilă, atât în tehnologiile regenerabile deja mature, cât și în soluții inovatoare, precum și reforme care vizează crearea unui mediu de reglementare stabil și adecvat. sinergiile dintre investițiile publice și private, simplificarea procedurilor administrative și adoptarea de noi sau prelungirea schemelor de sprijin existente.
2. Servicii publice digitale
Tehnologiile digitale impun din ce în ce mai mult noi cerințe și așteptări sectorului public. Realizarea întregului potențial al acestor tehnologii a devenit, prin urmare, o provocare cheie pentru autoritățile publice. O guvernare electronică eficientă poate oferi o mare varietate de beneficii, inclusiv mai multă eficiență și economii pentru guverne, cetățeni și întreprinderi. Deși soluțiile digitale au potențialul de a îmbunătăți funcționarea și disponibilitatea diferitelor subseturi de servicii publice, există încă un decalaj semnificativ pentru a atinge această viziune și obiective. Măsurile care vizează digitalizarea serviciilor publice și introducerea sau îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare pentru modernizarea și îmbunătățirea proceselor administrației publice ocupă un loc important în planurile naționale de redresare și reziliență.
3. Sprijin pentru ocuparea forței de muncă și pentru crearea de locuri de muncă
Criza COVID-19 a scos în evidență nevoia de a adapta în continuare instituțiile de pe piața muncii, de a construi sisteme incluzive de educație, formare și bunăstare și de a promova locuri de muncă de calitate ca piatră de temelie a creșterii economice. Planurile naționale de redresare și reziliență se concentrează pe investiții și reforme pentru a aborda provocările structurale cheie, inclusiv cele legate de tranziția dublă. În special, măsurile urmăresc să sprijine crearea de locuri de muncă și tranziția către noi sectoare și tipuri de locuri de muncă, să îmbunătățească eficiența reglementărilor și instituțiilor pieței muncii și să consolideze integrarea pe piața muncii a grupurilor cu participare mai scăzută pe piața muncii, inclusiv a femeilor. Pe termen mediu, mecanismul pentru redresare și reziliență va face piețele forței de muncă din UE să fie mai bine pregătite pentru când va lovi următoarea criză.
4. Sănătate
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală slăbiciuni structurale ale sistemelor de sănătate din UE, iar reformele și investițiile sunt necesare pentru a consolida capacitatea, calitatea și reziliența sistemelor de sănătate. Astfel de reforme și investiții nu numai că vor pregăti UE pentru viitoarele crize de sănătate, ci sunt, de asemenea, esențiale, având în vedere o cerere tot mai mare de asistență medicală rezultată din cauza îmbătrânirii semnificative a populației UE. Statele membre și-au manifestat un angajament ferm față de îmbunătățirea sistemelor de sănătate prin includerea unor măsuri în planurile lor, de exemplu, pentru îmbunătățirea asistenței medicale primare, prevenirea la nivel superior, creșterea calității diagnosticării și tratării pacienților, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății și modernizarea unităților de sănătate.
5. Modernizarea administrației publice și prestarea serviciilor publice
Tranzițiile digitale, demografice și ecologice în curs impun administrațiilor publice să facă transformări organizaționale, tehnologice și culturale. De asemenea, pandemia de COVID-19 a arătat necesitatea ca administrațiile publice să răspundă mai rapid la noile probleme și solicitări din partea cetățenilor și a întreprinderilor. Facilitatea pentru redresare și reziliență oferă statelor membre resurse fără precedent pentru a efectua investiții și a implementa reformele necesare pentru a îmbunătăți performanța administrației publice. Statele membre au inclus în planurile lor măsuri de investiții care urmăresc să pună în aplicare furnizarea de servicii orientate către cetățeni sau să pună în aplicare mecanisme pentru a asigura calitatea și accesibilitatea serviciilor publice și reforme care vizează îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor, simplificarea proceselor sau îmbunătățirea calitatea managementului financiar public.
6. Educaţie
Sistemele de educație și formare din UE se confruntă cu provocări cheie care riscă să persistă sau să se agraveze din cauza pandemiei de COVID-19. Este necesară o acțiune structurată pentru a facilita redresarea și pentru a îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării. Facilitatea pentru redresare și reziliență va promova investiții și reforme la scară largă în educație, care au potențialul de a avea un impact pe termen mediu și lung. Statele membre au ales să folosească Facilitatea pentru a sprijini calitatea, incluziunea și eficacitatea educației, pentru a îmbunătăți reziliența sistemelor lor de învățământ, cu un accent puternic pe educația digitală, și pentru măsuri specifice pentru a compensa pierderile de învățare rezultate din pandemie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu