Piedică în calea uitării

     Perdeaua. Perdeaua este o piedică în calea privirilor indiscrete. Perdeaua te salvează de sfredelitoare căutături care îți răscolesc sufletul și îți disecă țelurile. Uitături care te pot dezbrăca de obișnuitul tău cotidian, de obiceiul tradițional sau împrumutat din metehne. În spatele acestor perdele poți fi tu. Tu cu tine însuți. În lipsa acestor perdele ne regăsim în spatele unei cortine. A unei cortine care o dată ridicată traiul devine un teatru. Un teatru perpetuu care zilnic pornește la drum într-un spațiu temporal cuprins între ceasul deșteptător și adormire. La unii de la naștere și până la dispariție.

    Ignoranța. Ignoranța este o piedică în calea dezvoltării personale. Nu poți privi spre un viitor, de orice fel ar fi el, dacă nu trăiești într-o societate. Dacă nu ai prieteni, cunoștințe și uneori, dar de nedorit, dușmani. Nu ai viitor dacă nu faci efortul de a citi, de a învăța din întâmplările prin care ai trecut sau au trecut alții. Ignoranța este beleaua mileniului trei. Toate sistemele astea electronice care ne înconjoară pot fi benefice pentru caracterele inteligente și malefice pentru ignoranți.

    Cataracta. Cataracta nu mai depinde de tine ca voință, ci de comportarea corpului tău în funcție de mediul în care te-ai dezvoltat, te desfășori (muncă, distracție) și te odihnești. Cataracta te împiedică să vezi lucrurile așa cum sunt. Nu mă refer doar la boala ochilor ci și la cea a minții. Subiectivismul este de exemplu o cataractă. Egoismul de asemenea. La modă acum, răspândit mai ales în sfera politică, este preaplinul de sine. De această boală suferă în special cei care s-au ridicat pe o anumită treaptă fără să trudească, parveniții și alți norocoși la ruleta lui Aghiuță.

    Suvenirul. Suvenirul este cea mai nevinovată cale de a-ți aduce aminte. Suvenirul înseamnă că am văzut, am auzit, am gustat, am mirosit și am pipăit viața. Suvenirul ne arată că am fost fără să impieteze asupra faptului că vom mai fi. Suvenirul poate fi din punct de vedere emoțional mirabil, vesel, candid, umbrit sau chiar sfâșietor. Suvenirul ne marchează traiul de pe un raft, dintr-o bibliotecă (fie ea și electronică), dintr-un colțișor al encefalului sau chiar din vis.

    Revanșismul. Revanșismul este cea mai urâtă piedică în calea uitării. Urâtă în toate cele trei sensuri ale cuvântului: neplăcut, imoral și dezgust. Spiritul de revanșă (atunci când nu este pur sportiv) devine răzbunare, scoțând în evidență cele mai mârșave aptitudini ale noastre. Este acea stare de beatitudine oferită de un drog. Este una din provocările vieții pe care doar caracterele puternice, cele cu un autocontrol mental și comportamental ridicat, pot să o depășească.

    Opriți războiul!