Astăzi, mâine și poimâine pe scena Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare va avea loc o desfășurare de forțe încântătoare. De forțe ale muzicii, ale basmului vienez, ale sărbătorilor de iarnă, ale perpetuării fericirii în pași de dans și ale speranței. Dar pentru ca invitația să fie completă și directă v-o redăm mai jos sub semnătura direcțiunii instituției sătmărene de cultură:
„Vă invităm să marcăm începutul noului an cu un concert luminos, dedicat tradiției vieneze și farmecului muzicii care definește această perioadă. Sub conducerea dirijorului Jankó Zsolt, orchestra vă va introduce într-o seară plină de ritmuri rafinate, contraste expresive și momente pline de culoare sonoră.
Invitata serii, soprana Gabriela Iștoc, va aduce o notă distinctă prin interpretarea sa plină de claritate și sensibilitate, completând programul cu eleganță și prezență scenică.
Veți asculta lucrări reprezentative din repertoriul vienez semnate de Johann Strauss, Josef Strauss, Franz Lehár, Emmerich Kálmán ,lucrări bine-cunoscute și îndrăgite, care transformă concertul de Anul Nou într-o întâlnire muzicală tradițională, plină de vitalitate și culoare.”
După o asemenea ademenire spre frumos mie nu-mi rămâne decât să vă spun că abonamentul cu nr. 22 vă dă posibilitatea să participați doar la evenimentul de azi, joi 8 ianuarie. Pentru toate cele trei evenimente prețul biletelor este de 63 de lei și acestea se pot procura de la casieria din incinta filarmonicii.
Deoarece biografia invitaților speciali am redat-o pe această pagină în numerele noastre din 7 decembrie 2020 (Zsolt) și 9 aprilie 2025 (Gabriela) am ales pentru secțiunea de împrospătare a culturii noastre muzicale un subiect care sper eu să vă atragă: muzica vieneză (sursa: Wikipedia).
Clasicismul vienez
Reprezintă un stil muzical dezvoltat la Viena în perioada cuprinsă aproximativ între anii 1781 (anul compoziției de către Haydn a 6 cvartete și al stabilirii lui Mozart la Viena) și 1827 (anul morții lui Beethoven). Compozitorii cei mai reprezentativi ai acestei perioade au fost Joseph Haydn, Wolfgang Amadeus Mozart și Ludwig van Beethoven, strâns legați între ei (Haydn era prieten cu Mozart, Beethoven i-a fost elev). Niciunul nu era originar din Viena, dar cea mai mare parte a activității lor creatoare s-a desfășurat în acest oraș, care datorită operelor lor a căpătat o hegemonie în lumea muzicii.
După epoca preclasică, reprezentată prin fiii lui Johann Sebastian Bach, în special Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788) și Johann Christian Bach (1735-1782), și prin Școala din Mannheim (Johann Stamitz, 1717-1757; Christian Cannabich, 1731-1798), cei trei mari compozitori ai clasicismului vienez - Haydn, Mozart și Beethoven - stăpânesc și perfecționează diferite genuri muzicale și procedee componistice, de la linia melodică populară, la polifonia barocă. Ei reunesc stilul galant și sentimental al muzicii preclasice cu diverse trăsături ale muzicii germane, franceze sau italiene, într-o mare varietate de creații, caracterizate printr-o înaltă virtuozitate a formei combinată cu dramatismul muzicii. Acest aspect se recunoaște în toate genurile, de la muzica de cameră, în special cvartetul de coarde dezvoltat de Joseph Haydn și sonata instrumentală, la simfonie, concert pentru instrumente soliste și orchestră, operă (de ex. Mozart) sau în muzica religioasă („Requiem”-ul lui Mozart sau „Missa solemnis” de Beethoven), care au devenit modele pentru generațiile următoare. Caracteristic pentru cea mai mare parte a compozițiilor este folosirea în prima mișcare a formei de sonată, nu în manieră schematică, ci într-o mare diversitate a fanteziei creatoare, proprie fiecărui compozitor în parte.
Pentru această evoluție, Viena oferea în acel timp condiții optimale prin multiplicitatea culturii muzicale, devenind capitala europeană a muzicii. Acest fapt a fost posibil și datorită sprijinului moral și financiar al aristocrației înstărite, protectoare a artelor (de ex. prințul Estherházy sau prințul Lobkowitz). Un rol important l-au jucat așa zisele "Academii", care organizau concerte publice.
În muzicologia germană există opinii diferite privind perioada istorică și reprezentanții clasicismului vienez. Asfel, Ludwig Finscher limitează clasicismul vienez la operele lui Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart din perioada 1781 până la 1803. Hans Heinrich Eggebrecht documentează prin detalii muzicale amănunțite neapartenența lui Ludwig van Beethoven la clasicismul vienez. Pentru Carl Dahlhaus, clasicismul și romantismul în muzică constituie o singură epocă, epoca clasico-romantică, unitatea între cele două stiluri fiind realizată de Franz Schubert
Opriți războiul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu