Tarna Mare - tărâm românesc

  Atestată documentar din 1430, comuna Tarna Mare se află pe una din terasele superioare ale malului stâng al Tisei, mai exact la confluența dintre paralela 48 latitudine nordică și meridianul 23 longitudine estică, la o altitudine medie de 168m. Se învecinează la est, nord și vest cu Ucraina de-a lungul a 25,6 km și este cel mai nordic ținut al vestului României. Compusă din trei sate (Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicău) și un cătun rămas fără locuitori (Văgaș) dispuși pe un relief deluros, premontan (în est se desfășoară Munții Oaș), comuna Tarna Mare își trage denumirea de la slavonul „tarna”, adică „spin”. Adjectivul „Mare” nu prea își mai are rostul deoarece între Tarna Mare și Tarna Mică se află o linie de frontieră nelalocul ei.

   De ce este Tarna Mare una dintre comunele fruntașe ale județului Satu Mare? Păi pentru că în cele trei mandate de până acum ale primarului Mariana Monica Sobius comuna s-a dezvoltat într-un ritm exponențial. Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului (n.a. - termen pe care mi l-am permis să-l ]mprumut din scrierile profesorului Doina Molnar, cea care a descris aceste plaiuri în cinci monografii: „Tarna Mare, istorie - legendă - adevăr”, „Pași prin biografii tărnărene”, „Tarna Mare, un sat din ținutul Tisei superioare”, „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari” și „Povestiri și legende toponimice”). Aici omul de afaceri renunță sâmbăta și duminica la sacou sau deux pieces și-și trage ciucurii sau catrința peste cămeșă, își pune clopu' sau năframa pe cap și tuleo la țâpuritoare și ceterași.

   Născută și crescută, cum spune dânsa, în Tarna Mare, n-a plecat de acasă decât la studii. Revenită pe plaiurile natale ca profesoară de sport și informatică a ajuns relativ repede în fruntea liceului din localitate, iar, mai apoi, prin 2008 mai exact, în fruntea comunității. Aici ar fi trebuit să înceapă „greul” dar atunci când îți place ce faci totul devine pasiune și dăruire.

   Să exemplificăm: primul sistem de iluminat public din județ cu tehnologie LED, sală de sport cu 150 de locuri, modernizare drum (singura cale de acces dinspre și către restul lumii), rețea de canalizare (9km), reabilitare/înființare Cămin Cultural în Tarna Mare, Bocicău și Valea Seacă, grădinițe în Tarna Mare și Valea Seacă, consolidarea malurilor pârâului Tarna, stadion comunal, achiziție utilaj multifuncțional pentru deszăpezire și întreținere spații verzi, achiziționarea unui utilaj pentru situații de urgență, achiziționarea unui microbuz pentru transport public intersătesc, Tarna Mare fiind, probabil, singura localitate din țară unde transportul cetățenilor din satele aparținătoare se asigură gratuit, stație de epurare  și construirea și/sau modernizarea atelierelor și laboratoarelor Liceului Tehnologic din Tarna Mare, extindere front de captare apă potabilă cu foraj la mare adâncime, înființarea unui Centru de Sănătate, reabilitare poduri peste pârăurile Tarna și Huta, modernizare străzi (asfaltare)...

   Bineînțeles că unele lucrări sunt continue. Nici nu avem pretenția că le-am cuprins pe toate. În aceste zile este în curs de înființare a unui punct de trecere a frontierei, proiect ce face parte din Programul transfrontalier ENI HUSKROUA (Ungaria, Slovacia, România, Ucraina) 2014 - 2020 denumit „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare - Hija” în valoare de 1.071.000 Euro. Un alt obiectiv aflat în portofoliul primarului este înființarea unui câmin de bătrâni sau a unui pichet de grăniceri.

   Am lăsat deoparte intenționat obiectivul „Tabăra ecologică destinată tinerilor” realizat în cadrul unui alt program transfrontalier (doar cu Ungaria). Acesta cuprinde pe o suprafață de două hectare o sală de conferințe, săli de curs cu mobilier ecologic, foișor pentru pictură, piscină, baltă de pescuit, pistă de biciclete, un lac artificial, o pădure de salcâmi și frasini, un teren de minifotbal/tenis de câmp și cinci căsuțe ecologice (două din lemn și trei din flacoane umplute cu nisip).

   Iscoditor din fire n-am putut să nu o întreb pe doamna primar ce nu merge totuși cum trebuie. A ezitat un pic apoi și-a spus ofurile cu năduf: turismul și atragerea de investitori. Am rămas și eu pe gânduri. Dacă pentru investitori cele „doar” 20 de ha întăbulate pe comuna Tarna Mare disponibile pentru investiții nu este suficient atunci asta este. Potențialul turistic este deosebit de ridicat deoarece: zona este nepoluată și de o frumusețe aparte, există izvoare neexploatate de ape minerale feroase, carbogazoase, clorurate și sulfuroase. Acum există doar o păstrăvărie (cred că este de vânzare), trei pensiuni, trei cabane părăsite și o vilă cu posibilități de cazare. În caz că apar investitori Primăria are intenția de a fora la mare adâncime (1000 de metri) pentru aducerea la suprafață a apei termale care deocamdată „produce” doar la vecinii ucrainieni din Veleatino.

   Peste 90% din cei 3774 de locuitori ai comunei sunt români. Maghiarii, germanii, țiganii și ucrainienii completează compoziția etnică. 2391 dintre aceștia muncesc și au vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. Peste 400 dintre copii sunt elevi de gimnaziu sau liceu. Cifrele culese din recensământul din 2014 mai pretind că în Tarna Mare sunt doar 89 de șomeri. Ocupațiile de bază ale sătenilor sunt: agricultura (cereale, pomicultură, vița de vie, legumicultură, căpșuni, creșterea animalelor) și apicultura.