Managementul defectuos este principalul motiv al falimentului

    Ce înseamnă manageriatul corect al unei societăți, al unei entități economice mai exact, este greu de exprimat în câteva cuvinte. Nu ar ajunge nici câteva pagini. Tocmai de aceea marea majoritate a managerilor din economia românească conduc în primul rând după fler, foarte puțini fiind aceia care au cunoștințe elementare despre ce înseamnă a „conduce o entitate economică, îndeplinind, integral sau parțial, funcțiile de previziune și organizare a activității, de coordonare și antrenare a personalului subordonat și de control asupra obiectivelor propuse” cum spune DEX-ul (n.a. - dicționarul explicativ al limbii române). Cei mai mulți înțeleg prin asta că ei dau ordine. Pentru aceștia nu contează dacă ordinele respective au o bază rațională de optimizare sau de eficientizare a parametrilor economici. În funcție de cum au dormit noaptea, de orgoliile personale, uneori de interesele unor grupuri colaterale (relații, organizații, partide...) se iau decizii decisive care pot duce o companie aflată pe profit, mai mare sau mic în funcție de vremuri, spre faliment.

   Panica și lipsa de cunoștințe temeinice duc la decizii în care conjunctura joacă un rol primordial. Uneori inspirația de moment, eu i-aș spune noroc, scoate managerul din impas, dar statistica spune că după două-trei situații norocoase apare un dezastru care nu mai ține cont de situațiile anterioare.

   Cea mai des întâlnită greșeală managerială este cea pornită din orgoliu, cea în care managerul crede că le știe pe toate în toate domeniile aflate sub controlul său. Apoi neîncrederea în subalterni ar putea să-i răpească mult timp din cel care ar trebui alocat adevăratelor probleme de care ar trebui să se ocupe.

   Care sunt aceste adevărate atribuții ale unui manager? Fără a pretinde că le vom elucida vă voi prezenta câteva, cele esențiale, pe care le-am studiat cu mulți ani în urmă la IROMA (Institutul Român de Management) și pe care le-am aplicat în diverse episoade și activități ale carierei:

   - colectarea informațiilor importante pentru a stabili obiective strategice;

   - monitorizarea și implementarea reglementărilor juridice prin intermediul unui specialist (atât în probleme juridice cât și a obiectului afacerii);

   - monitorizarea condițiilor de piață și stabilirea strategiei de afaceri în funcție de aceasta;

   - justificarea afacerii și elaborarea bugetului proiectului cu specialiști în domeniu dedicați;

   - dezvoltarea echipei, cointeresarea acesteia (emoțional și financiar) și cunoașterea nevoilor acesteia (la nivel de grup și, uneori, la nivel individual);...

    „În principiu, luarea deciziilor raționale se bazează pe o bună diagnosticare a problemelor, pe examinarea celui mai mare număr de soluții alternative, pe analizarea și compararea acestor alternative și pe selectarea celor mai bune soluții ca bază pentru desfășurarea acțiunilor de afaceri. Majoritatea experților consideră că luarea deciziilor raționale de afaceri este cea mai importantă și totodată cea mai dificilă activitate managerială.” Citatul este preluat de pe Business Academy și îl consider vital. Luarea deciziilor este piatra de căpătâi a unui manager. Când ți-ai pierdut discernământul este momentul să abdici, dar, atenție(!) și asta e o decizie!

   Ce calități ar trebui să aibă un manager? Am să vă surprind poate, dar cea mai importantă calitate a unui manager, după cea de a lua decizii evident, este cea de orator. Abia apoi contează, după părerea mea, cele de lider, de organizare a timpului, de negociere sau de întocmire a unui plan de afaceri. Pătrunderea, înțelegerea și gestionarea diverselor situații neprogramate, este o altă calitate care aș pune-o în fața celor de coordonare a resurselor umane, de marketing, de gestionare a cunoştinţelor angajaţilor sau  de planificare şi de organizare a carierei.