Pentru a ne face o idee de ansamblu asupra finalei despre care vorbim până la saturaţie în aceste zile aş încerca să vă atrag atenţia cu câteva aspecte care transcend noţiunea de valoare. Cred că cei mai importanţi factori perturbatori ai valorii intrinseci sunt oboseala şi emoţia.
Oboseala. Pentru a ne putea da seama de gradul de implicare a acesteia în rezultatul finalei va trebui să pornim de la componenţa celor două formaţii. Aici intervine factorul subiectiv. Adică eu. Olanda: Stekelenburg - der Wiel, Heitinga, Mathijsen, V. Bronckhorst - V. Bommel, de Jong - Robben, Sneijder, Kuyt - V. Persie; Spania: Casillas - S. Ramos, Pique, Puyol, Capdevila - S. Busquets, X. Alonso - Iniesta, Xavi, Pedro - D. Villa. Tocmai doream să pledez pentru faptul că ibericii au mult mai multe partide jucate în toate competiţiile la care au participat. Să nu uităm şi de ziua în plus de relaxare pe care o au la dispoziţie batavii. Avantaj Olanda.
Emoţie. Parcursul mult mai greu al peninsularilor ar putea avea un efect negativ asupra acestora. Dacă intră pe teren cu gândul că ce a foat mai greu a trecut s-ar putea să le fie fatal. Cel mai bine ar fi să uite tot, lucru foarte greu de realizat atunci când băutura nu poate fi un factor de luat în seamă în acest sens. Avantaj Olanda.
Tocmai vroiam să trag concluzia că Olanda este pe cale logică viitoarea campioană mondială când mi-a sărit în ochi un fapt care ar putea fi determinant în desemnarea laureatei. Toţi titularii iberici joacă în campionatul spaniol, fapt care îi face să fie mai omogeni. Se cunosc între ei atât prin faptul că sunt coechipieri cât şi ca adversari direcţi. Adică se ştiu şi cu bune şi cu rele. Pot combina, dar se pot şi suplini, iar dacă în vestiar comunica între ei atât despre părţile tari cât şi despre tarele pe care le au, pot deveni o forţă importantă. La olandezi din primul unşpe, patru joacă în Anglia, câte trei în Olanda şi Germania şi unul în Italia. Acest unul, pe nume Sneijder, este singurul jucător care poate câştiga tot în acest an: campionat, cupă, Liga Campionilor şi titlul mondial...
Oboseala. Pentru a ne putea da seama de gradul de implicare a acesteia în rezultatul finalei va trebui să pornim de la componenţa celor două formaţii. Aici intervine factorul subiectiv. Adică eu. Olanda: Stekelenburg - der Wiel, Heitinga, Mathijsen, V. Bronckhorst - V. Bommel, de Jong - Robben, Sneijder, Kuyt - V. Persie; Spania: Casillas - S. Ramos, Pique, Puyol, Capdevila - S. Busquets, X. Alonso - Iniesta, Xavi, Pedro - D. Villa. Tocmai doream să pledez pentru faptul că ibericii au mult mai multe partide jucate în toate competiţiile la care au participat. Să nu uităm şi de ziua în plus de relaxare pe care o au la dispoziţie batavii. Avantaj Olanda.
Emoţie. Parcursul mult mai greu al peninsularilor ar putea avea un efect negativ asupra acestora. Dacă intră pe teren cu gândul că ce a foat mai greu a trecut s-ar putea să le fie fatal. Cel mai bine ar fi să uite tot, lucru foarte greu de realizat atunci când băutura nu poate fi un factor de luat în seamă în acest sens. Avantaj Olanda.
Tocmai vroiam să trag concluzia că Olanda este pe cale logică viitoarea campioană mondială când mi-a sărit în ochi un fapt care ar putea fi determinant în desemnarea laureatei. Toţi titularii iberici joacă în campionatul spaniol, fapt care îi face să fie mai omogeni. Se cunosc între ei atât prin faptul că sunt coechipieri cât şi ca adversari direcţi. Adică se ştiu şi cu bune şi cu rele. Pot combina, dar se pot şi suplini, iar dacă în vestiar comunica între ei atât despre părţile tari cât şi despre tarele pe care le au, pot deveni o forţă importantă. La olandezi din primul unşpe, patru joacă în Anglia, câte trei în Olanda şi Germania şi unul în Italia. Acest unul, pe nume Sneijder, este singurul jucător care poate câştiga tot în acest an: campionat, cupă, Liga Campionilor şi titlul mondial...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu