Competența este cuvântul la ordine în aceste zile postalegeri. Este adevărat că între ceea ce se dorește și ceea ce se va realiza intervin foarte mulți factori. Unii ajutători, alții perturbatori. Este totuși de salutat faptul că ne depărtăm cât mai mult de noțiuni precum corupția sau nepotismul. Mai trebuie să luăm în calcul și că între declarații și intenții se mai află interpuse și interesele de grup, o roză a vânturilor cu dispersie geopolitică.
Ideal ar fi ca pe fiecare domeniu din structura Guvernului să avem oameni competenți și dedicați. Cam greu să găsești aceste două calități în același trup. Până acum competența se manifesta prin tragerea de foloase pentru sine și/sau pentru grupul social din care a emanat. Este posibil ca momentele de răscruce la care se află ideologia de moment a populației să se reflecte și asupra claselor politice. Posibil, dar foarte greu de realizat. Schimbarea mentalității celor din conducerile structurilor determinante pentru viitorul României nu este ușoară dar nici imposibilă.
O altă cale spre normalizare ar fi restructurarea completă. Cu oameni noi în funcții vechi. După părerea mea nici această cale radicală nu este benefică. Lipsa experienței își va lăsa amprenta asupra acțiunii acestora ducând la greșeli, uneori ireparabile. Probabil o simbioză între cele două variante, schimbare de mentalitate acolo unde este capacitate de extraversiune și restructurare parțială, ar fi de preferat. Prima mare încercare în acest sens este nominalizarea înțeleaptă a noului Guvern. De la premier până la ultimul consilier.
Ce mă sperie cel mai mult este componența Parlamentului. Cea actuală este de slabă calitate, cu multe piese neadecvate, proptele ale unor idei retrograde, cu metehne și fără prea multă doză de inteligență activă. Este adevărat că majoritatea se află în partide cu orientare radicală, extremiste, dar nici celelalte nu sunt lipsite de personaje fără competențe. Dar cum codri fără găunoși nu există, nici adunături fără pușlamale nu pot fi.
Cam târzie vreme pentru schimbarea acestui procent de inadecvați pentru procesul de îmbunătățire a nivelului de trai pentru românul sadea, a noastră, a gloatei. Forțarea unor lucruri în această direcție nu este de dorit, nivelul de incertitudine datorat interimatelor fiind foarte ridicat și extrem de otrăvitor pentru relațiile României cu exteriorul, indiferent că este vorba de Europa, SUA sau restul lumii. Rezultă din aceasta că trebuie să ne chivernisim cu ceea ce dispunem. Este adevărat că pentru a cumpăni cât mai aproape de ideal fiecare scaun de ministru este nevoie de timp. Pe de altă parte timpul excesiv dă posibilitatea factorilor perturbatori să-și întindă magma pe toată suprafața vulcanului încă nestins.
Nouă, celor mulți care am fost la urne, dar și celor care nu și-au prezentat sufragiile, nu ne rămâne decât să sperăm. Să sperăm că vom avea în fruntea țării competență și dedicație.
Opriți războiul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu