Bagheta lui Arturo Toscanini va dirija la Filarmonica Dinu Lipatti

     În curând (1 mai) reputatul dirijor și compozitor băimărean Gheorghe Costin va împlini 69 de ani de viață, o viață dedicată muzicii. În secțiunea alocată unui dram de cultură muzicală în plus, am găsit pentru dumneavoastră bornele esențiale ale biografiei acestui reprezentant de seamă al muzicii culte românești. După cum veți vedea, el a primit spre păstrare și uzanță o baghetă celebră, a unuia dintre cei mai mari dirijori ai începutului de secol XX, Arturo Toscanini.

     Toscanini a transmis urmașilor săi, în ianuarie 1957, dorința sa ca bagheta lui să-i fie dăruită discipolului său Ionel Perlea, după părerea mea cel mai mare dirijor român. Perlea, băiatul din Ograda (Ialomița), cel care în ultima parte a vieții sale la (New York) a dirijat cu o singură mână, având brațul drept parțial paralizat în urma unui accident vascular, la rândul lui, a lăsat în „gaj” lui Gheorghe Costin acest mesaj peste timp al muzicii de cea mai bună calitate.

    Programul serii de joi, de la ora 19, conține în prima sa parte „Concertul pentru pian și orchestră” în sol major al lui Maurice Ravel, avându-l ca invitat pe pianistul român de asemenea de renume mondial, Csiky Boldizsár. Cum despre Csiky am mai scris în paginile acestui ziar (13 noiembrie, 2020) nu-i vom mai reitera biografia. Vom redescoperi în Ravel acea primăvară veșnică și șăgalnică ce-i caracterizează în cea mai mare parte compozițiile.

     În continuarea programului, pe baza abonamentului cu nr. 28 rezervat serii de joi, vom avea Modest Mussorgski (biografia sa o regăsiți în numărul nostru din 9 ianuarie 2023). Vom ascultat două creații muzicale ale acestuia. Prima, individuală, este una de respirație și de introspecție, „O noapte pe muntele pleșuv”. A doua, compusă în colaborare cu Maurice Ravel, este mai debordantă, mai plină de viață, opusă primeia, în care introspecția este înlocuită cu admirația, „Tablouri dintr-o expoziție”.

 Joseph Maurice Ravel (sursă Wikipedia)

    S-a născut în Franța anului 1875, pe 7 martie, și a decedat 62 de ani mai târziu într-un decembrie parizian pregătit să întâmpine noul an (28). A fost un compozitor impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în do major „Boléro”, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere perpetuă.

     La începutul secolului al XX personalitatea puternică a dirijorului și compozitorului s-a impus în lumea muzicală prin interpretări artistice și prin noutatea lucrărilor sale muzicale cu rafinate sonorități impresioniste și un pronunțat colorit folcloric. Pianist remarcabil dedică primele sale lucrări acestui instrument („Menuet antic”, „Habanera”, „Pavană pentru o infantă moartă”) dovedind o înclinație deosebită pentru dans, de la dansul din epoca barocului pană la cel modern (vals, foxtrot) dar și pentru blues. Ravel reînvie spiritul clasic francez în „Sonatină pentru pian” și în suita preclasică „Mormântul lui Couperin”.

    A scris două importante cicluri pentru pian: „Oglinzi” și suita „Gaspard al nopții”. În muzica dramatică a scris o operă bufă într-un act „Ora spaniolă”. După modelul lui Schubert, a compus opt valsuri nobile și sentimentale, transformate mai târziu în baletul „Adelaida” sau „Limbajul florilor”. Mai compune suita pentru voce și orchestră „Șeherazada” și „Rapsodia spaniolă”.

    Cea mai populară creație simfonică a sa este „Bolero”, concepută pe un ritm obstinat care persistă până la sfârșitul lucrării. Ravel expune la flaut o amplă melodie alcătuită din două perioade muzicale după care, reluând mereu aceeași linie melodică, îi suprapune succesiv câte un instrument la cvartă și octavă. Rezultatul este persistența accentelor melodiei care la fiecare reluare, modificându-se efectul timbral, crește ca intensitate. Sedus de muzica orientală compune pentru voce și pian diferite melodii incluse în cicluri: 5 melodii grecești, 2 melodii ebraice, 3 cântece din Madagascar, 3 cântece ale lui Don Quijote, 7 cântece populare și ciclul de lieduri „Istoriile naturale”.

    Ravel a lăsat posterității lucrări în genul muzicii de cameră: „Trio” în la minor, „Cvartetul de coarde” în fa major, „Sonata pentru vioară și pian”, „Sonata pentru vioară și violoncel”, „Sonata pentru vioară și orchestra” și „Rapsodia tzigane” de o mare dificultate tehnică și cu un caracter strălucitor.

    A compus concerte instrumentale: „Concertul pentru pian și orchestră” în re major pentru mâna stângă și „Concertul pentru pian și orchestră” în sol major, cel cu care ne vom bucura joi seară. Marea sa varietate ritmică izvorăște din diferite surse folclorice și din particularitățile dansurilor care l-au inspirat, de la vechea pavană până la ritmurile moderne.

    Armonia sa tonală cu structuri modale, dinamica și agogica tonală, diversitatea combinațiilor tonale conferă muzicii sale pregnanță și originalitate astfel încât alături de Claude Debussy, Ravel contribuie la dezvoltarea limbajului muzical modern din prima jumătate a secolului XX.

    Gheorghe Costin 

    Născut în 1955, cum spuneam în șapoul acestui articol, a studiat la Universitatea Națională de Muzică din București (compoziție și dirijat), continuându-și pregătirea muzicală la cursuri internaționale de măiestrie. Totodată, a beneficiat și de un stagiu de perfecționare la München cu Sergiu Celibidache. Astfel, după finalizarea studiilor, și-a început activitatea dirijorală la Filarmonica din Târgu-Mureș (1986-1988), după care a fost numit dirijor permanent al Filarmonicii „Moldova” din Iași și apoi la Timișoara.

    În portofoliul său interpretativ se regăsesc atât piese din genul simfonic, cât și din genul operei, dirijând la Opera Română din Timișoara premierele operelor „Otello” și „Turandot”. Totodată, a fost invitat să dirijeze în toate filarmonicile din țară, dar și peste hotare, fie ca dirijor oaspete al unor orchestre de prestigiu europene, fie împreună cu orchestre românești. A dirijat în turnee sau festivaluri în Ungaria, Serbia, Austria, Germania, Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Elveţia, Grecia, Anglia, Olanda, Belgia și Canada etc.

    În ceea ce privește activitatea componistică, Gheorghe Costin a scris în mai multe genuri, în special muzică de cameră, și este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din anul 1984.

    Opriți războaiele!