Repetitie pe planse, en garde

Beijing, Pekin. Ce conteaza? Pentru noi tot cu "hieroglife" se scrie. China, Tibet. Ce conteaza? Toti au ochii oblici. Sa fie oare chiar asa? Floreta, sabie, spada. Ce conteaza? Tot pe plansa se trage. Fete, baieti, echipe. Ce conteaza? Tot competitie se cheama. E chiar asa?

Ba uite ca astazi conteaza! De ce? E simplu. Pentru ca majoritatea repetitiilor speciale se disputa la locul faptei, adica in China olimpica, mai exact la Beijing. Nici scrima nu face diferenta. In week-end au avut loc Campionatele Mondiale de Scrima la trei arme: floretisti individuali si echipe si spadasine echipe. Pentru ca tot ne consideram leaganul si azilul scrimei satmarene, hai sa trecem putin in revista acest eveniment. Nu de alta, dar am vrut sa scriu despre semifinalele cupelor europene [Cum care? Alea cu Christiano Ronaldo si Mutu. Cum de ce? Pai nu-i sportul despre care citesc toti si-ti faci "reiting"], dar m-am simtit gol si fara fosfor si am abandonat ideea. Poate evolutia briliantului sa ma fi desumflat. Asadar...

Floreta masculina deschide menuetul

Plecati, in aceasta ierarhie, ca principali pretendenti la cupa cu orez, Germania, Franta, Italia si Japonia au fost tratate diferit. Primele doua team-uri s-au plimbat printre tarabe, admirand chimonouri de dincolo si de dincoace de Marea Chinei. Celelalte si-au facut incalzirea intr-un soi de calificari pentru finala de opt cu Brazilia (45-21), respectiv Hong Kong (44-37). In sferturi Japonia si Franta clacheaza, prima dand vina pe faptul ca au schimbat sake-ul pe ceai (39-45 cu Rusia), iar cealalta pe motiv de fusuri (43 la 45 cu Polonia). Semifinalele n-au produs surprize, cizmasii invatand repede polca (45-38), iar saxonii au golit carafele cu votca pe ritm de cazacioc de parca ar fi luat parte la o noua operatiune "Barbarosa", adica greu (43-41). Rusii au ramas si fara bronz, pierzand intr-un final electrizant, la limita de timp cu 44-43. Finala nu a avut istoric, macaronarii tinandu-i la respect pe halberofili, adica 45 - 35.

Spada feminina s-a tras sambata

China si aceleasi trei europene (Franta, Italia si Germania) erau capii de afis. Romania era favorita nr. 9. Adica nefavorita. A tras cu Canada, numai cu un loc mai sus in topurile internationale. Au fost in fata. De sambata nu mai sunt (45-34). Capii au trecut in corpore de Suedia (45-41), Hong Kong (43-26), Elvetia (43-36) si Japonia (45-38). Nesansa noastra in sferturi a fost sa tragem cu cele mai in forma spadasine ale momentului (chinezoaicele). Ana Branza - 5 (3+2+0) tuse reusite la 3 (0+1+2) incasate, Iuliana Maceseanu 13 (0+3+10) - 18 (1+4+13) si Simona Alexandru 15 (3+10+2) - 15 (4+8+3), n-au reusit in final decat 33-36, Iuliana, ultima pe plansa nefacand fata supervedetei Li Jang. Franta si Germania au trecut la limita de Rusia (43-42), respectiv Ungaria (24-23), dar Italia s-a umilit in fata polonezelor (33-45). In semifinale, obosite dupa disputa de exceptie cu romancele, chinezoaicele trec extrem de greu de nemtoaice (25-24), iar frantuzoaicele de poloneze (35-32). Bronzul poposeste la Bonn, Berlin si Munchen deopotriva (45-43), iar aurul aparent surprinzator la Paris (32-30). Romancele au trecut intretimp de unguroaice (45-41) si italience (45-24) ocupand locul 5.

Duminica s-a luptat individual

Romani ioc. Daca n-au fost la echipe...!? Favoriti, dupa cum aratau topurile, erau italianul Andrea Albini, germanul Peter Joppich, francezul Erwan Le Pechoux si din nou italianul Salvatore Sanzo. Numai Baldini a ajuns sa traga pentru medalii, pierzand in semifinale la neamtul Benjamin Kleibrink (13-15) si obtinand bronzul in fata rusului Alexei Cerimisinov (15-8). Din cealalta semifinala s-a calificat italianul Andrea Cassara (15-4), care l-a spulberat (15-11) in finala pe neamt, cu doar doua momente de nesiguranta (3-5 si 9-10).