luni, 9 ianuarie 2023

Romantismul din muzica clasică rusească din secolele XIX și XX: Rachmaninoff și Musorgski

    Faptul că dirijorul olandez Josef Suilen s-a îndrăgostit iremediabil de Filarmonica de Stat Dinu Lipatti din Satu Mate reiese clar din faptul că și în această săptămână bagheta sa va excela pe scena filarmonicii sătmărene. Joi 12 ianuarie, de la ora 19, cu bilet sau cu abonamentul cu nr. 20, avem șansa să-i admirăm talentul într-un „Concert simfonic”.

   De data aceasta, împreună cu pianista sătmăreancă Isabella Voropciuc, vor da viață „Concertului nr. 2 pentru pian și orchestră” în do minor al lui Serghei Rachmaninoff și a compoziției „Tablouri dintr-o expoziție” a lui Modest Musorgski.

   Pentru a scoate în evidență calitatea excepțională a spectacolului pe care îl vom urmări joi, voi spune mai jos câteva cuvinte despre foarte tânăra sătmăreancă a cărei impetuozitate vă invit să o admirați și, bineînțeles, despre cei doi controversați (mai ales Musorgski) compozitori din perioade diferite ale romantismului muzical rusesc. Informațiile sunt culese din presa de specialitate de notorietate.

   Isabella Maria Voropciuc

    Isabella s-a născut pe data de 9 iunie 2002 în Satu Mare. La vârsta de 4 ani și-a început călătoria muzicală alături de profesoara de pian Budeanu Mihaly Judith, îndrăgostindu-se astfel iremediabil de complexul instrument.


   În anul 2009 devine elevă la Liceul de Arte “Aurel Popp” unde și-a continuat studiile pianistice alături de riguroasa profesoară Anna Maria Manfredi. Sub atenta îndrumare a acesteia, Isabella participă la concursuri naționale și internaționale unde câștigă numeroase premii și trofee. Unele dintre cele mai onorabile menționări sunt: Premiul I absolut la „Concursul Concentus Roma”(Italia); Marele Trofeu din cadrul concursului „Concours Musical de France” (Paris); premiul I al concursului internațional de pian „Piano Talents” - Milano (Italia); bursă specială la concursul internațional „Citta di Cantu”- concert cu orchestra Filarmonicii din Bacău; premiul III al Concursului Internațional “Jeunesse Musicales“, premiul I la Olimpiada Națională Instrumentală doi ani la rând (2017 și 2018), Premiul I al concursului “Carl Filtsch” - Sibiu (România), Marele Trofeu al concursului de pian “Irina Șațchi” etc.

   Datorită acestor succese răsunătoare, Isabella a fost invitată la v ârsta de 12 ani să concerteze alături de orchestra Filarmonicii “Dinu Lipatti” din Satu Mare. Un an mai târziu, câștigă preselecția națională a celor mai talentați instrumentiști din România din cadrul Concursului de Talente, astfel având oportunitatea de a concerta cu orchestra Camerata Regală doi ani consecutiv la Ateneul Român din București sub bagheta extraordinarului compozitor Sabin Păuța și a dirijorului francez Pierre Vallet.

   Isabella a concertat alături de numeroase orchestre din România precum Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Oradea, Constanța, Bacău, Sibiu și Cluj. În cadrul studiilor universitare ale anului 2021-2022, Isabella a luat parte la numeroase masterclass-uri cu renumiți artiști ai pianisticii clasice precum Anna Fedorova, Gottlieb Wallisch și Gergely Boganyi. În prezent, Isabella este studentă în anul III la Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima” la clasa pianistului de exceptie, profesor universitar doctor Csiky Boldizsar.

    Serghei Vasilevici Rachmaninoff

    S-a născut pe 1 aprilie 1873 și a decedat cu trei zile înainte de a împlini 70 de ani. A fost un compozitor, pianist virtuoz și dirijor rus. Rachmaninoff este considerat unul dintre cei mai buni pianiști ai zilelor sale și unul dintre ultimii mari compozitori romantici din muzica clasică rusă. Influențele timpurii ale lui Ceaikovski, Rimski-Korsakov și ale altor compozitori ruși au făcut loc unui idiom cu totul personal remarcat prin melodicitatea sa, expresivitatea și culorile orchestrale bogate. Pianul este prezentat în mod proeminent în producția compozițională a lui Rachmaninoff și el a făcut un scop din a-și folosi abilitățile de interpret pentru a explora pe deplin posibilitățile expresive și tehnice ale instrumentului.

  La sfârșitul secolului al XIX-lea a trecut printr-o depresie care era cât pe ce să-i pună capăt carierei. Rachmaninoff devenise atât de autocritic încât, în ciuda numeroaselor încercări, compunerea devenise aproape imposibilă. În 1900, mătușa lui i-a sugerat un ajutor profesional (psihoterapie). După ce a primit un tratament de succes de la un prieten de familie, medic și muzician amator Nikolai Dahl, cu care Rachmaninoff a fost de acord fără a opune rezistență. Între ianuarie și aprilie 1900, Rachmaninoff a urmat zilnic sesiuni de hipnoterapie și terapie de susținere cu Dahl, structurate special pentru a-și îmbunătăți tiparele de somn, starea de spirit și apetitul astfel redobândindu-și dorința de a compune.
   În acea vară Rachmaninoff a simțit că „noi idei muzicale au început să se agite” și a reluat cu succes activitatea de compozitor. Prima sa lucrare de după depresie complet finalizată a fost „Concertul pentru pian nr. 2” (tocmai cel pe care-l vom asculta joi seară) ce a fost terminat în aprilie 1901 și a fost dedicat lui Dahl. După ce a doua și a treia mișcare au avut premiera în decembrie 1900, cu Rahmaninov ca solist, întreaga piesă a fost interpretată pentru prima dată în 1901 și a fost primită cu entuziasm. 

   Piesa i-a adus compozitorului un premiu Glinka, primul dintre cele cinci care i-au fost acordate de-a lungul vieții și un premiu de 500 de ruble în 1904.

   Modest Petrovici Musorgski

   S-a născut pe data de 21 martie în anul 1839 și a murit peste 42 de ani și o săptămână. A fost un compozitor rus, unul din grupul cunoscut sub numele de „Cei cinci”. A fost un inovator al muzicii ruse în perioada romantică. S-a străduit să obțină o identitate muzicală unică rusească, adesea sfidând în mod deliberat convențiile stabilite ale muzicii occidentale.

Musorgski, 1870
Semnătura lui Mussorgksy

   Multe dintre lucrările sale au fost inspirate din istoria Rusiei, folclorul rus și alte teme naționale. Printre astfel de lucrări se numără opera „Boris Godunov”, poemul pe ton orchestral „Noapte pe muntele chel” și suita pentru pian „Tablouri dintr-o expoziție” .

   O sumedenie de lucrări ale sale au rămas neterminate. Au existat proiecte la care a lucrat și trei ani după care și-a pierdut interesul pentru ele. Timp de mulți ani, lucrările lui Musorgski au fost cunoscute în principal în versiuni revizuite sau completate de alți compozitori. Multe dintre cele mai importante compoziții ale sale au fost postume în formele lor originale, iar unele dintre partiturile originale sunt acum disponibile.

    Tablou pictat de Repin cu 23 de zile înainte de decesul lui Musorgski

 

   Renunțările sale s-au datorat în principal alcoolului. După februarie 1874, mai exact după premiera operei sale de căpătâi, „Boris Godunov” a dat în patima beției. A mai apucat să compună în același an  doar suita de piese „Tablori dintr-o expoziție”

    „Cei cinci” au fost compozitori ruși proeminenți din secolul al XIX-lea care au lucrat împreună pentru a crea o țară distinctă în stilul muzicii clasice: Mily Balakirev (lider), César Cui, Modest Mussorgsky, Nikolai Rimsky-Korsakov și Alexander Borodin. Au locuit în Sankt Petersburg și au colaborat între 1856 și 1870.

   Trupa de rock progresiv „Emerson, Lake & Palmer” a interpretat și a înregistrat un aranjament din compoziția ce o vom audia joi seară „Tablouri dintr-o expoziție”, în 1971 pe versurile lui Greg Lake, și a lansat-o ca un album live cu același nume.

   Primele 20 de secunde ale piesei lui Michael JacksonHIStory” din 1995, s-au bazat pe „Tablouri dintr-o expoziție”, fragmentul „The Bogatyr Gates (In the Capital in Kiev)” în versiune orchestrată o are ca temă de deschidere. Linia melodică din „Tablouri dintr-o expoziție” a fost, de asemenea, folosită ca temă muzicală pentru comicul de situații „The New Statesman”.

    Lucrările lui Mussorgski, deși izbitor de noi, sunt stilistic romantice și se bazează în mare parte pe teme muzicale rusești. El a fost inspirația pentru mulți compozitori ruși, printre care mai ales Dmitri Șostakovici (în simfoniile sale târzii) și Serghei Prokofiev (în operele sale).

   Cea mai imaginativă și mai frecvent interpretată lucrare a lui Musorgsky este ciclul de piese pentru pian care descriu picturi în sunet numit „Tablouri dintr-o expoziție”. Această compoziție, cunoscută cel mai bine printr-un aranjament orchestral de Maurice Ravel, a fost scrisă în comemorarea prietenului său, arhitectul Viktor Hartmann.

 Opriți războiul!

Niciun comentariu: