Interfețe

    Cea mai cunoscută interfața a acestui început de mileniu este telefonul. Apoi monitorul. De fapt telefonul a devenit o prelungire a monitorului. Există totuși o diferență. Constă în elementele pentru care s-a constituit interfața. La calculator interfața (monitorul) face legătura între creier și inteligența artificială. La telefon interfața este în cele mai multe cazuri  între psihic și mediul înconjurător.

   Ați urcat vreodată într-o locomotivă cu aburi? Nu mă refer aici la cele de tip mocăniță, deoarece acestea sunt mult simplificate. Mă refer la cele care erau în stare să ducă o garnitură de tren de la Cluj la Satu Mare în trei ore. Sumedenia de manete, robinete, verificatoare, rozete, supape, pompe, pistoane, injectoare, clopoței de avertizare... și chiar butoane te amețeau. Volanul și cockpit-ul unui pilot de formula unu nu cred că au mai multe posibilități de comandă decât interfața dintre mecanicul de locomotivă și locomotiva sa. Cam ăsta ar fi strămoșul interfeței. Să nu uităm că interfața la mașinile de formula unu este extinsă și la echipa din spatele pilotului, aceasta putînd lua decizii peste voința șoferului.

   În tehnologia calculatoarelor termenul de interfață se referă la un punct de interacțiune dintre două unități ale unui sistem, care este compatibil din punct de vedere hardware (structura fizică) și software (setul de informații format din modul de operare, limbaj, programe, aplicații...) spre ambele părți ce comunică prin el uni sau bidirecțional. Prin analogie, sensul de interfață poate fi uzual interpretat ca o suprafață de graniță a unui element, care servește comunicației spre și/sau dinspre alte elemente. Interfața este o parte a unui sistem de operare care servește comunicării, facilitând aceasta.

     Interacțiunea om-calculator este un domeniu interdisciplinar, care leagă informatica de alte domenii de studiu și cercetare. Interacțiunea dintre utilizatori și calculatoare apare la nivelul interfeței cu utilizatorul, care include aspecte ergonomice, software și hardware. Următoarea definiție este dată în 4 august 2009, în Wayback Machine (serviciu de arhivare a paginilor de internet): "Interacțiunea om-calculator este disciplina care se preocupă cu crearea, evaluarea și implementarea de sisteme de calculatoare interactive pentru utilizare umană și cu studiul fenomenelor majore adiacente."

    Interfața grafică este o interfață cu utilizatorul bazată pe un sistem de afișaj ce utilizează elemente grafice. Interfața grafică este numit sistemul de afișaj grafic-vizual pe un ecran, situat funcțional între utilizator și dispozitive electronice cum ar fi computere, dispozitive personale, aparate electrocasnice sau unele echipamente de birou. Pentru a prezenta toate informațile și acțiunile disponibile, o interfață grafică oferă pictograme și indicatori vizuali, în contrast cu interfețele bazate pe text, care oferă doar nume de comenzi (care trebuie tastate) sau navigație (maus, prin atingere sau verbal).

   Interfețe înșelătoare. Luni, 30 ianuarie, Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecția consumatorilor din 23 de state membre, din Norvegia și Islanda au făcut publice rezultatele unei acțiuni de verificare a site-urilor web de vânzare cu amănuntul. Verificarea a vizat 399 de magazine virtuale ale unor comercianți cu amănuntul care vând produse variind de la textile și până la produse electronice. 

   Această verificare s-a axat, de asemenea, pe trei tipuri specifice de practici manipulatoare.  Despre aceste practici se constată adesea că sunt utilizate pentru a-i determina pe consumatori să facă alegeri care ar putea să nu fie în interesul lor, așa-numitele „interfețe înșelătoare”. Printre aceste practici se numără: numărătoarele inverse false; interfețele web concepute pentru a-i determina pe consumatori să facă achiziții, să cumpere abonamente sau să aleagă alte opțiuni; informațiile ascunse. 

   Ancheta a arătat că 148 de site-uri conțineau cel puțin una dintre aceste trei interfețe înșelătoare: 42 de site-uri web au utilizat numărătoare inverse false cu termene-limită pentru achiziționarea de produse specifice; 54 de site-uri web au direcționat consumatorii către anumite opțiuni (de la abonamente la produse mai scumpe sau la opțiuni de livrare) fie prin designul lor grafic, fie prin alegerea limbii; 70 de site-uri web disimulau informații importante sau le făceau mai puțin vizibile pentru consumatori (gen literele minuscule din contractele cu sistemul bancar). 

   Acțiunea de verificare a inclus, de asemenea, aplicațiile a 102 dintre site-urile web care au făcut obiectul verificării, dintre care 27 au recurs, de asemenea, la cel puțin una dintre cele trei categorii de interfețe înșelătoare.

   Despre interfața dintre politician și popor vom vorbi cu altă ocazie.

   Opriți războiul!