Reka Lazăr (România) + Vilmos Szabo (România) = Matyas Szabo (Germania)

    Frunzăream, ca să spun așa, deunăzi cu telecomanda printre posturile TV de sport ce cu generozitate ni le pun la dispoziție societățile de cablu și am dat peste o înregistrare a unei importante și tradiționale competiții de scrimă dedicate sabrerilor ce a avut loc în această toamnă în Franța. Am urmărit semifinalele și finalele atât la masculin cât și la feminin.

     Finala masculină, de o tehnicitate și o acuratețe a planurilor strategice, asalt după asalt, de înaltă clasă, mi-a adus aminte de perioada când urmăream acest sport cu mai mult interes. Asta se întâmpla acum vreo 24 de ani când unul din băieții mei, Darian, era campion național pe la una din grupele de copii antrenate de Eva Lengyel. Pe planșă erau un francez și un german. Mi-a atras atenția numele germanului: Matyas Szabo. Ceva îmi spunea că n-ar fi rău să scormonesc  un pic în CV-ul acestui sportiv, în cartea lui de vizită, să mă exprim mai neaoș.

    Bine am făcut, pentru că Matyas s-a născut la Brașov. Și mai surprins am fost când mi-am dat seama că îi cunosc părinții, doi foarte mari sportivi care au reprezentat România la o grămadă de competiții. Pe tatăl lui, Vilmos, l-am cunoscut mai mult din poziția de suporter când reprezenta România sau de ziarist, în sala sătmăreană de scrimă când reprezenta clubul Steaua. Pe mama lui în schimb, Reka, am cunoscut-o la Brașov, prin martie '83, când era o puștoaică de 16 ani și se antrena de zor pe pista de atletism a stadionului Tractorul. Acolo făceam antrenamentele și noi, lotul de arbitri brașoveni. Bineînțeles că i-am urmărit cariera pentru că i-am întrezărit personalitatea încă de pe atunci.

    Vilmos Szabo, ca sportiv, nu a vut decât o medalie de bronz, cu echipa, la olimpiada din SUA (Los Angeles), în 1984, când încă nu împlinise 20 de ani. Impresionantă în schimb este cariera lui de antrenor din Germania, unde s-a mutat cu familia în 1993, pe când Matyas avea doar doi ani. A „scos” pentru Germania numeroși sabreri de valoare care au câștigat și încă mai câștigă o sumedenie de medalii olimpice, mondiale și europene.

    Floretista Reka Lazăr (din 1989 Szabo), în schimb, a avut o carieră sportivă mult mai prodigioasă, performanțele sale de vârf fiind cele de campioană mondială la individual și cu echipa, de campioană europeană la individual de medaliată la două ediții a Jocurilor Olimpice (Atlanta, 1995 cu argint pe echipe, și Barcelona, 1992 cu bronz pe echipe). A mai obținut alte șase medalii la mondiale și trei medalii la europene. De remarcat că după ce s-a mutat cu familia în Germania, Reka a tras tot pentru România, încheindu-și cariera în 2004.

    Matyas Szabo, din părinți așa celebri, a ales arma tatălui său, sabia, și sub îndrumarea acestuia a strâns până acum, printre altele, două titluri de campion european și unul de campion mondial, toate cu echipa Germaniei. La individual nu a avut decât performanțe pasagere, precum cea din Franța cu care mi-am început „Caricatura” astăzi.

    Din păcate, comentatorul postului de televiziune pe care îl urmăream, un român sadea, nu a scos un cuvințel în toată transmisia despre originea sabrerului german și despre glorioșii săi părinți români. Cu și mai multe păcate mi se pare vestea că Matyas vorbește fluent trei limbi, germana, engleza și maghiara, neștiind o boabă din limbă română.

    Pe final să spunem că am intrat în pauza competițională de iarnă la fotbal, în etapa a douăzeci și una înscriindu-se 22 de goluri pentru cele trei victorii ale gazdelor, oaspeții obținând doar două (una din acestea, cea a Botoșaniului, fiind o surpriză de proporții). „48” - Petrolul 2-0 pe undeva normal; Poli Iași - FCSB 1-3 natural; UTA - Univ. Craiova 2-2 la Cluj, precum glumeam; Farul - Rapid 0-0; Hermannstadt - Sepsi 1-1 după o repriză secundă execrabilă a sibienilor; CFR - „U” 4-0 cu gânduri de retragere pentru antrenorul studenților; Oțelul - Botoșani 0-2 într-un meci al marilor ratări în care Dorinel și-a molfăit inestetic insuccesul; Dinamo - Voluntari 1-0, gazdele încheind cu două victorii (una în restanța de la Botoșani unde a învins cu 2-0) un sezon de uitat grabnic.

    Opriți războaiele!