Ce poate fi un editorial dacă nu o privire peste umăr, o concluzie a unui factor de decizie din industria presei (editorialist) asupra unor evenimente care au o implicare mai mică sau mai mare în viața audienței sale. Bineînțeles, auditoriul, receptorul ca să zic așa, poate fi de acord sau nu cu părerea editorialistului. Poate completa sau combate opinia acestuia după propria sa judecată.
Am trecut în timp prin foarte multe crize economice, prin crize sociale, prin crize de sănătate (pandemii: malarie, holeră... covid), prin revoluții și războaie, prin cutremure și erupții vulcanice... Toate acestea au împuținat vremelnic populația planetei (circa 7,8 miliarde de pământeni), dar nu a schimbat trendul crescător. Să fim serioși! Mai este loc pe planetă pentru de încă 10 ori pe atâția. Problema este ce facem cu tehnologia. Această mană dispusă să ne ofere ambele capete ale înțelesului său (belșug pe de o parte și boală pe de alta).
Dacă toate păsurile (năpastele) enumerate mai sus nu duc la stârpirea vieții pe planetă, dezvoltarea nesupravegheată a tehnologiei poate duce la efecte nocive implacabile precum amenințarea nucleară sau criza climatică. Dacă amenințarea nucleară este parcă mai palpabilă, mai activă sau, mai bine spus, mai ușor de înțeles, este și mai ușor de supravegheat și de combătut. Amenințarea climatică are ceva din „se poate și așa” sau „facem mâine”, metehne caracteristice omului în general și nu numai românului cum ne fac alții să credem.
Aceste metehne împrospătate zi de zi ne vor face să pierim într-o altă zi. Cu toții. Așa ca o flacără a cărei intensitate se stinge încet și apoi brusc dispare.
Recent (4 aprilie a.c.) la Geneva s-a dat publicității raportul Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice (GISC, IPCC în engleză) în care concluzia este: dovezile sunt clare, timpul pentru acțiune este acum! Se consideră că dacă acționăm astăzi, până în 2025 vom reduce creșterile de emisii medii anuale globale de gaze cu efect de seră până la un nivel maxim acceptabil, iar în următorii 5 ani vom reuși să înjumătățim acest nivel maxim.
Raportul în integralitatea sa conține 3675 de pagini dar există, pentru inocenți ca mine, și un sumar tehnic de 96 de pagini și un comunicat de presă succint de doar 37 de pagini. Am selectat pentru dumneavoastră un sumar al sumarului, încercând să elimin termenii prea tehnici și îl redau pentru cei interesați doar în varianta electronică a ziarului, adică în varianta cu spațiu mai generos pentru acest editorial.
Concluzia pe care am tras-o frunzărind acest raport este cea din titlu. Poate trebuie să plătim acum un preț (nu neaparat unul financiar; de exemplu renunțarea la confortul deșănțat) pentru a crea celor ce ne urmează posibilitatea de a accesa acea parte a tehnologiei (mana belșugului) care duce spre bine. Spre pozitiv.
Pentru cei care doresc să știe mai multe despre GISC îi informez că Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice este organismul ONU pentru evaluarea științei legate de schimbările climatice. A fost înființat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUM, UNEP în engleză) și Organizația Meteorologică Mondială (OMM) în 1988 pentru a oferi liderilor politici evaluări științifice periodice cu privire la schimbările climatice, implicațiile și riscurile acesteia, precum și pentru a prezenta strategii de adaptare și atenuare. În același an, Adunarea Generală a ONU a aprobat acțiunea OMM și PNUM de a stabili în comun GISC. Grupul are 195 de state membre printre care și România.
Sumarul sumarului
În perioada 2010-2019, emisiile medii anuale globale de gaze cu efect de seră au fost la cele mai ridicate niveluri din istoria umanității, dar ritmul de creștere a încetinit. Fără reduceri imediate și profunde ale emisiilor în toate sectoarele, limitarea încălzirii globale la 1,5 °C este imposibil de atins. Cu toate acestea, există tot mai multe dovezi ale acțiunii climatice, au spus oamenii de știință în cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Schimbări Climatice (GISC).
Din 2010, s-au înregistrat scăderi susținute de până la 85% ale costurilor energiei solare și eoliene și ale bateriilor. O gamă tot mai mare de politici și legi au sporit eficiența energetică, au redus ratele de defrișare și au accelerat utilizarea energiei regenerabile.
Raportul asupra atenuării schimbărilor climatice a fost aprobat pe 4 aprilie 2022, de către 195 de guverne membre ale IPCC, printr-o sesiune virtuală de aprobare care a început pe 21 martie. Este a treia tranșă a celui de-al șaselea raport de evaluare (RE6) al GISC, care va fi finalizată în acest an. Avem opțiuni în toate sectoarele de a reduce cel puțin la jumătate emisiile până în 2030. Limitarea încălzirii globale va necesita tranziții majore în sectorul energetic. Acest lucru va implica o reducere substanțială a utilizării combustibililor fosili, o electrificare pe scară largă, o eficiență energetică îmbunătățită și utilizarea combustibililor alternativi (cum ar fi hidrogenul).
Orașele și alte zone urbane oferă oportunități semnificative de reducere a emisiilor. Acestea pot fi realizate printr-un consum mai mic de energie (cum ar fi prin crearea de orașe compacte, care pot fi parcurse pe jos), prin electrificarea transportului în combinație cu surse de energie cu emisii scăzute și prin absorbția și stocarea sporite a carbonului folosind natura.
Reducerea emisiilor în industrie va implica utilizarea mai eficientă a materialelor, reutilizarea și reciclarea produselor și minimizarea deșeurilor. Pentru materialele de bază, inclusiv oțelul, materialele de construcție și substanțele chimice, procesele de producție de gaze cu efect de seră cu emisii scăzute până la zero sunt la stadiul pilot până la aproape de comercial. Acest sector reprezintă aproximativ un sfert din emisiile globale. Atingerea lui zero net va fi o provocare și va necesita noi procese de producție, electricitate cu emisii scăzute și fără emisii de hidrogen și, acolo unde este necesar, captarea și stocarea carbonului.
Agricultura, silvicultura și alte utilizări ale terenurilor pot asigura reduceri de emisii la scară largă și, de asemenea, pot elimina și stoca dioxidul de carbon la scară. Cu toate acestea, terenul nu poate compensa reducerea întârziată a emisiilor în alte sectoare. Opțiunile de răspuns pot aduce beneficii biodiversității, ne pot ajuta să ne adaptăm la schimbările climatice și să asigurăm mijloacele de trai, hrana și apă, precum și proviziile de lemn.
Următorii câțiva ani sunt critici. În scenariile evaluate, limitarea încălzirii la aproximativ 1,5°C (2,7°F) necesită ca emisiile globale de gaze cu efect de seră să atingă vârful până în 2025 cel târziu și să fie reduse cu 43% până în 2030; în același timp, metanul ar trebui, de asemenea, redus cu aproximativ o treime. Chiar dacă facem acest lucru, este aproape inevitabil că vom depăși temporar acest prag de temperatură, dar am putea reveni sub el până la sfârșitul secolului.
Temperatura globală se va stabiliza atunci când emisiile de dioxid de carbon vor ajunge net la zero. Pentru 1,5°C (2,7°F), aceasta înseamnă obținerea de emisii nete de dioxid de carbon zero la nivel global la începutul anilor 2050; pentru 2°C (3,6°F), este la începutul anilor 2070. Această evaluare arată că limitarea încălzirii la aproximativ 2°C (3,6°F) necesită în continuare ca emisiile globale de gaze cu efect de seră să atingă vârful până în 2025 cel târziu și să fie reduse cu un sfert până în 2030.
Raportul privește dincolo de tehnologii și demonstrează că, în timp ce fluxurile financiare sunt cu un factor de trei până la șase ori mai mici decât nivelurile necesare până în 2030 pentru a limita încălzirea la sub 2°C (3,6°F), există suficient capital global și lichiditate pentru a reduce decalajele de investiții. Cu toate acestea, se bazează pe semnalări clare din partea guvernelor și a comunității internaționale, inclusiv pe o aliniere mai puternică a finanțelor și politicilor sectorului public
Acțiunile climatice accelerate și echitabile în atenuarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă. Unele opțiuni de răspuns pot absorbi și stoca carbon și, în același timp, pot ajuta comunitățile să limiteze impacturile asociate schimbărilor climatice. De exemplu, în orașe, rețelele de parcuri și spații deschise, zonele umede și agricultura urbană pot reduce riscul de inundații și pot reduce efectele insulelor de căldură.
Atenuarea în industrie poate reduce impactul asupra mediului și poate crește oportunitățile de angajare și de afaceri. Electrificarea cu surse regenerabile și schimbările în transportul public pot îmbunătăți sănătatea, ocuparea forței de muncă și echitatea.
GISC are trei grupuri de lucru: Grupul de lucru I, care se ocupă de baza științei fizice a schimbărilor climatice; Grupul de lucru II, care se ocupă de impacturi, adaptare și vulnerabilitate; și Grupul de lucru III, care se ocupă de atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, are un grup operativ pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră care dezvoltă metodologii pentru măsurarea emisiilor și a eliminărilor. Evaluările GISC oferă guvernelor, la toate nivelurile, informații științifice pe care le pot folosi pentru a dezvolta politici climatice.
Evaluările GISC reprezintă o contribuție cheie în negocierile internaționale pentru abordarea schimbărilor climatice. Rapoartele GISC sunt întocmite și revizuite în mai multe etape, garantând astfel obiectivitatea și transparența. Despre cel de-al șaselea ciclu de evaluare Rapoarte de evaluare științifică cuprinzătoare sunt publicate la fiecare 6 până la 7 ani; cel mai recent, cel de-al cincilea raport de evaluare, a fost finalizat în 2014 și a oferit principala contribuție științifică la Acordul de la Paris.
La cea de-a 41-a sesiune din februarie 2015, GISC a decis să elaboreze un al șaselea raport de evaluare (RE6). La cea de-a 42-a sesiune din octombrie 2015, a ales un nou Birou care va supraveghea lucrările la acest raport și rapoartele speciale care urmează să fie elaborate în ciclul de evaluare. La cea de-a 43-a sesiune din aprilie 2016, a decis să elaboreze trei rapoarte speciale, un raport de metodologie și RE6.
Contribuția grupului de lucru I la cel de-al șaselea raport de evaluare Schimbările climatice 2021: baza științei fizice a fost publicată la 9 august 2021. Contribuția Grupului de lucru II, Schimbările climatice 2022: impacturi, adaptare și vulnerabilitate, a fost lansată la 28 februarie 2022. Raportul de sinteză final este programat în toamna anului 2022.
GISC publică, de asemenea, rapoarte speciale pe probleme mai specifice între rapoartele de evaluare. Încălzirea globală de 1,5 °C, un raport special GISC privind impactul încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius (2,7 °F) peste nivelurile preindustriale și căile de emisii globale de gaze cu efect de seră aferente, în contextul consolidării răspunsului global la amenințare a schimbărilor climatice, a dezvoltării durabile și a eforturilor de eradicare a sărăciei a fost lansat în octombrie 2018.
„Schimbările climatice și pământul”, un raport special GISC privind schimbările climatice, deșertificarea, degradarea terenurilor, gestionarea durabilă a terenurilor, securitatea alimentară și fluxurile de gaze cu efect de seră în ecosistemele terestre, a fost lansat în august 2019, iar raportul special privind oceanul și criosfera într-o schimbare.
„Climate” a fost lansat în septembrie 2019. În mai 2019, GISC a lansat „Actualizarea din 2019 la Ghidurile GISC din 2006” privind inventarele naționale de gaze cu efect de seră, o actualizare a metodologiei utilizate de guverne pentru a-și estima emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu