Îngânare

    E bine? Poate fi mai bine! E rău? Poate fi mai rău! Chestia cu jumătatea pozitivă și jumătatea neagră e răsuflată. Acum paharul are trei-patru jumătăți. În afara optimiștilor și pesimiștilor mai sunt introvertiții și extroveriții sau credulii și circumspecții ș.a.m.d.

    Normal ar fi ca cel care face un scaun să șadă primul pe el. Să știe că dacă pune la scaun trei picioare sigur va avea stabilitate dar nu e sigur că-l va vinde dacă picioarele nu-s perfect egale. Să știe că dacă sporește numărul de picioare cu cât pune mai multe cu atâta acesta devine mai estetic, dar costurile de producție și arta meșteșugărească este mai pretențioasă. Dar, până la urmă, e doar un scaun...

   Ce te faci atunci când faci o lege? Ce te faci atunci când faci o lege pentru un domeniu despre care nu știi nimic? Ce întrebări îți pui? Ce răspunsuri îți accepți? Aici e buba! Dacă îți pui întrebările corecte și îți accepți răspunsurile așijderea ai șanse să depindă totul de nivelul tău de înțelegere. Din cauza lipsei de experiență va merge mai greu dar va merge. Din păcate în cazul legilor nu poți face experimente. Trebuie ba să te bazezi pe reacțiile și efectele întâmpinate de legi asemănătoare emise de predecesori, ba să te pui în locul fiecăruia pe care îl afectează legea ce o produci, ba să te declari incompetent și să chemi ajutoare. Pieptul bombat, încăpățânarea și rușinea nu au ce căuta la fabrica de legi!

   Parlamentul și Guvernul nostru, obișnuit să se inspire de la alții (ceea ce nu-i neaparat de hulit dacă se adaptează la condițiile socio-demo-geografice de la noi) și eventual să ajusteze pe ici pe colo în folos propriu (de echipă sau individual), a dat de belea acum când situația de la noi nu prea seamănă cu cea a popoarele megieșe sau mai îndepărtate. Mă refer la energie. Avem energia noastră, dar nu avem energie. Importăm energie, dar exportăm energie. Dacă băgăm degetele în priză ne curentăm au ba?

   Nu știu dacă ați observat dar am spus „condițiile socio-demo-geografice de la noi”. Adică n-am implicat și politicul. De ce? Pentru că el nu trebuie implicat. Orice politician ajuns la cârmă ar trebui să se asigure că întreaga navă cu întreg personalul ajunge la destinație, indiferent de cum sunt îmbrăcați, cât sunt de sănătoși sau de inteligenți, dar mai ales indiferent de culoarea lor politică.

   Românii au ales de așa natură încât două puteri politice, îndeobște antagonice, au ajuns să aibă puteri egale în fruntea țării. Deștept îi românu'. Totuși nu s-au gândit alegătorii și la calitatea aleșilor. La calitatea lor de pătrundere a diverselor forme de încercări, la calitatea lor de a rezolva problemele altora și mai ales la calitatea lor umană.

   Ce-i mai trist e că alesul în loc să se ocupe de binele celui care l-a ales, se ocupă de binele celui care l-a ales pe partenerul său de guvernare. Cum era de așteptat asta nu știe s-o facă. Deoarece n-a ieșit, și nu avea cum să iasă, arată cu degetul pe partea cealaltă a mesei dreptunghiulare. Verificați-vă scaunele tovarăși! Indiferent ce culoare politică aveți țara acum are nevoie de voi.

   Am scris aceste rânduri pentru că văd totuși o oarecare preocupare pentru binele popriului popor. Preocupare care în trecut era doar declarativă. Parcă acuma sunt totuși intenții. Vom avea și realizări dar opriți războiul din Parlament și Guvern! Și presa asta-i sursă de zâzanie... tot bagă bățul prin gard.

   Opriți războiul!