miercuri, 5 noiembrie 2008

Viitorul

...Ce se va mai intampla nu stiu nici eu. Insa stiu ce se intampla. Palatul i-a dat incredere lupului. Apleaca urechea in stanga si in dreapta. Aude vrute si nevrute. Instinctul pe de o parte si teama de apa pe de alta parte l-au facut sa trateze cu indiferenta lacul in sine si sa se bucure doar de produsele sale: algele. Vocile sunt deja prea multe. Chiar si pe el incepe sa-l manance curiozitatea. Daca a reusit atat de multe n-ar putea sa si inoate?
Poate stie, poate nu stie... Primele atingeri de apa cristalina au fost simple, i-au dat incredere. Ariciul stie ca lupul nu a inotat. Doar a mers prin apa. Cat timp mai atingi fundul nisipos cu picioarele nu-i bai. Sentimentul de siguranta nu te paraseste. Chiar te indeamna sa te departezi de mal. Ariciul, ranit in orgoliul lui de arici, dar si intuind un potential dezastru se opune artagos. Oare este suficient? Acei pasi pe care i-a simtit lupul siguri, ariciului i s-au parut tremurati. Apei nu trebuie sa-i arati trufie, nisipului nu trebuie sa-i demonstrezi putere. Apa te imbie si nisipul te impresoara. Daca scapi de naiade pici in bratele sirenelor. Daca ridici stangul se afunda dreptul. Este irefutabil.
Poate ariciul a obosit sa mai inoate, poate lupului i se pare ca se va descurca si singur. Sau cu alti inotatori. Cainelui pripasit in lumea salbatica i-au crescut fructele iubirilor din tinerete. Chiar foarte frumos. Poate fi mandru. Si chiar este. Nevoia de a le schimba menirea si de a le pune la incercare limitele il face sa trimita puiul dintai, cu acordul lupului evident, catre lac. Incercarea este curajoasa si s-ar putea sa dea roade. Pacat ca nu incearca sa-l faca sa deprinda mestesugul unduios al trupului in apa pe cai obisnuite. Sa invete sa faca pluta ar fi prima lectie. Asa sansele sunt minime. Putini sunt cei care invata sa inoate singuri. In Galapagos din sute de mii de oua de broasca testoasa depuse, doar din vreo zece ajung maturi sa depuna alte oua. Drumul pana la apa si pericolele din aceasta sunt noi lectii de viata. Sau de moarte.
Clujul cu poalele-n brau. Nu-i ce face. La Bordeaux n-a avut nici curaj, nici noroc. Acasa n-a putut si n-a avut noroc. Daca despre curaj si putinta se poate spune ca vina se da pe conjuctura, despre noroc in lumea sportului se spune ca este dat de valoare. Grupa s-a strans ghem si ultimele doua etape sunt decisive. Sa vedem cine va fi scama, cine va deveni pulover cu guleras si cine va ajunge din nou la daracit.
In ceea ce priveste Steaua am inima cat un purice. Recunosc ca dadeam mai multe sanse ardelenilor, dar acum ma rog ca macar bucurestenii sa le mai dea peste nas francezilor. In afara de europenele de asta vara unde am avut cocosul sub cutit, dar Piturca purta chilotei cu carote (era sa zic carotati, dar il ridicam de la masa de pocker si-l asezam la cea de biliard), galica din ordinul galinaceelor ne-a cam trezit la ore nepotrivite. Bafta Steaua! Hai Dorinele! La Cluj, Pitesti si Vaslui ai aratat ca esti stelist. Arata si acum. Munceste cinstit!
La Doha in Turneul Campioanelor, ieri, toate jocurile s-au disputat in doar doua seturi. In grupa alba, dupa jocul dintre rusoaice, incepusem sa va spun despre cel de-al doilea. Pana la urma s-a jucat sarba-n caruta pentru ca Ivanovici, chiar daca a inceput mai bine setul doi (primul l-a pierdut la trei) avand un brack avantaj, pana la urma a clacat sau s-a dus la claca, cum vreti, pierzandu-l la patru. Nici in a doua zi nu a reusit cu mult mai mult. In fata Zvonarevei a reusit sa-si adjudece un set, cel de-al doilea, la tie-brack, pastrand sanse minime pentru a se califica in semifinale. Sa explic: in grupe joaca fiecare cu fiecare si in cazul in care Zvonareva face maximum de puncte, Ivanovici castiga in doua seturi la Cuznetova, iar Cuznetova o bate tot in doua seturi pe Jankovic, acest set i-ar putea conferi locul doi si totodata calificarea in semifinale cu prima clasata in grupa castanie.
Sper ca denumirea grupelor nu are nici o tenta rasista, pentru ca in cea de-a doua grupa, ruso - americana, jucatoarele de peste Atlantic, Venus si Serena Williams, n-ar fi putut juca in pielea lor in prima grupa. Ce ma deranjeaza la aceasta grupa este faptul ca jocul dintre cele doua surori este programat in ultima zi si nu am nici o indoiala ca daca una dintre ele ar putea-o ajuta pe cealalta nu s-ar da la o parte. Nu pe ele le acuz, ci pe organizatori. Ieri, aici s-a jucat un singur joc, Venus invingand-o in ciuda mea pe Safina (5,3). Astazi, tot ea joaca la aceata ora impotriva Dementievei. Poate ca de data asta nu are sa mai castige. Sper ca nu ma acuzati ca tin cu europencele. Intotdeauna am facut-o. Deocamdata este 1-1 la seturi, dar din 20 de ghemuri disputate 12 au fost brack-uri.

Niciun comentariu: