Confirmări!

Pentru a nu ne invineţii unghiile de la deştele mari ale membrelor lungi, ale mele şi/sau ale colegilor de breaslă, încerc să fac un abord asupra etapei care tocmai s-a încheiat, dând răspunsuri tocmai la întrebările pe care mi le-am pus înaintea începerii acesteia.

Dintre confirmările pozitive pe care le aşteptam în această a doua etapă se remarcă doar Sportul şi cu Ilijoski. Parţial cred că am putea spune că au confirmat Braşovul (chiar dacă a pierdut), Stanciu şi V. Dinu, iar bile negre avem pentru Chiajna, Dinamo, “U” şi Miclea. Să fi fost doar chestii accidentale? Mai avem de două ori câte patrusprezece reprize (plus prelungirile de rigoare) pentru fiecare în care ne vom edifica. Dintre cele care nu mi-au plăcut în prima etapă trebuie să recunosc că Steaua a jucat mult mai bine şi a meritat cele trei puncte de pe Cluj Arena. O faţetă ceva mai plăcută a arătat şi Răzvan Lucescu în condiţiile în care adversarul nu a pus prea multe probleme. Despre Bumba încă nu am cuvinte de laudă. Au câştigat însă multe aprecieri Chiricheş, B. Pătraşcu (doar pentru o unică execuţie) şi Rusescu.

Aşadar Borcea nu are butoane pentru Grigoraş. Mă bucur pentru acest antrenor că îşi poate ţine capul demn deasupra unei coloane vertebrale la fel de dreaptă ca şi cea mângâiată de palmele lui Brâncuşi. Nu acelaşi lucru aş putea spune despre doi din elevii lui, dar pentru că el îi protejează într-un fel în faţa presei (cauţionează cum le place unora, într-un fel greşit, să se pronunţe), le trec şi eu sub tăcere. Culmea! Unul nu-i român.

Chiar dacă mai mult am ascultat partida de la Cluj decât am văzut-o, mi-am dat seama că Steaua a făcut o partidă mult mai bună decât cu o săptămână în urmă. Nu ştiu în schimb ce s-a întâmplat cu “şepcile roşii”. Parcă ar fi jucat cu Dinamo!? Până la crângul dintre plopi…

Mi-a plăcut meciul de la Mediaş. Nu numai pentru că n-au dat oaspeţii primul gol, cum am atras atenţia că n-aş vrea să se întâmple, ci şi pentru ardoarea şi deschiderea cu care au abordat partida cel două angrenaje atent manevrate de diriginţii de pe bancă.

Dacă Petrolul şi Chiajna şi-au întins cefele cu prea multă smerenie sub securea ascuţită de Răzvan Lucescu, respectiv Augusto Inacio, nu acelaşi lucru au făcut oştenii lui Ştefan, care, înghesuiţi şi de înfrângerea din faţa “găştii nebune”, au mirosit tocila prea uzată a înşurubatului Dorinel Munteanu (chiar dacă nu mai are atingeri vădit pro Dinam tot nu-l cred un mare antrenor; doar de conjuncturi a avut parte în întreaga sa carieră) şi au crescut şi mai mult adversităţile din relaţia Stan – Munteanu.

Braşovul a jucat frumos în Regie, Mioveniul a jucat interesant la Astra, dar numai Sibiul s-a întors cu punct din disputele plângerii.