N-am să vă povestesc aici nici despre fotoliu de ministru al țărânei rămas neocupat după abandonul lui Chesnoiu și nici despre scaunul misterios rămas liber lângă singurul fecior al meu neînsurat. Tema pe care o voi aborda este mai puțin ca urmare a unei priviri peste umăr, cum v-am obișnuit, ci mai mult o privire dincolo de linia orizontului. Mărturisesc că domeniul digitalizării nu-l stăpânesc foarte bine dar, cu o documentare adecvată și din surse oficiale, într-un amalgam cu propriile-mi idei, sper să reușesc să relevez importanța și totodată pericolul pe care îl reprezintă digitalizarea.
De ce nu s-a eliminat birocrația până acum în regim accelerat? Păi tocmai datorită acelui ultim efect pe care l-am revelat mai sus. Toți avem de ascuns câte ceva. De la iubirea neîmpărtășită până la ilegalitățile comise toți avem ceva ce nu dorim să se afle. De la lacătul pe cutia poștală și până la parola de pe telefon toate au o cheie care, dacă ajunge în folosința cui nu trebuie, ne dezbracă de uniforma noastră de fațadă. Secretele noastre, a celor din afara celor ce legiuiesc, ni se par importante. Păi atunci cum să introducă digitalizarea tocmai grupurile de presiune (lobby-urile) din parlament și guvern? Sau, mai jos pe scară ierarhică, cele din consiliile județene și locale? Ca exemplu personal aș putea să vă spun că nu am avut în veci lacăt pe cutia poștală de la bloc iar parole nu mi-am plantat decât acolo unde am fost obligat.
O altă binefacere a digitalizării este superdezvoltarea tehnologiei. Efectele acesteia nu sunt pozitive chiar în toate domeniile de activitate. Dacă pentru industriile pașnice, medicină, învățământ,... sport și chiar în artă efectele sunt benigne (vindecătoare), pentru industria armamentului, traficul malign, hackeri și alte activități nocive sunt modalități de nimicire a umanității.
Nu credeam că introducerea digitalizării în industria jocurilor, inclusiv în cele de noroc, ar putea avea efecte mai mult otrăvitoare decât pozitive. Dar iată că dependența pe care o dezvoltă, unidirecționarea tuturor simțurilor către un singur țel searbăd și mai ales timpul pierdut au făcut ca jocurile să devină principala armă în adormirea conștiințelor. Este o otravă, inoculată cu bună știință pentru a putea dicta, modela, asupri și subjuga o masă.
Cel mai mare pericol din era digitalizării este dat de (i)responsabilitatea companiilor on-line. Dacă s-ar aplica ad litteram conceptul „ceea ce este ilegal off-line să fie ilegal și on-line” am fi mult mai protejați de acest pericol. Este greu și aproape incontrolabil acest proces. Este greu și fără sens să ceri platformelor de comunicare socială să-și reducă activitatea persuasivă și uneori chiar infracțională deoarece ele tocmai pentru astea au fost construite. O soluție, greu de acceptat ce-i drept, ar fi închiderea tuturor și redeschiderea altora cu principii morale și, dacă se poate, culturale.
Salut sondajul de opinie realizat de o cunoscută și credibilă instituție de sondaje cu privire la „percepția asupra științei și tehnologiei”, la „inteligența artificială și roboții” și despre „meseriile viitorului”. Vă invit să-l căutați la secțiunea ”Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” la capitolul 5. Vă descurcați voi fără a vă mai da nume de instituții. Sunt interesante și relevante rezultatele obținute.
Măsurile luate recent de Parlamentul European referitoare la responsabilitatea companiilor on-line mi se par utile dar dificil de aplicat. Acestea sunt:
1. Combaterea conținutului ilegal on-line și obligația platformelor de a interveni rapid;
2. O mai bună trasabilitate și controale ale comercianților pe piețele on-line;
3. O mai mare transparență și responsabilitate a platformelor;
4. Interzicerea practicilor înșelătoare și a anumitor tipuri de publicitate direcționată.
Ideea este că obligativitatea introducerii acestor măsuri este pentru cel mai târziu 1 ianuarie 2024, dată de la care pot interveni și sancțiuni. Până atunci...
Opriți războiul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu