Filarmonica Dinu Lipatti ne oferă încă două aranjamente florale muzicale

    Săptămâna aceasta avem din nou două evenimente culturale de excepție în care muzica de calitate ne va atrage atenția. Marți, 8 noiembrie, de la ora 19, cu posibilitatea de a folosi abonamentele cu nr. 13, putem să ne delectăm cu un „Concert cameral” în care recitalul „Viola Fantasia” ne va plimba prin sonorități inventate de maeștrii ai genului. Să lăsăm cuvintele frumoase trimise de biroul de presă al Filarmonicii Dinu Lipatti să ne povestească:

     VIOLA FANTASIA

    Este un recital în care sonoritatea caldă a violei se va împleti cu robustețea pianului într-un stil de interpretare unic, plin de emoţie şi virtuozitate în dorința de a crea auditorilor o seară de neuitat.

   Programul serii debutează cu „Memories” pentru violă și pian,  o compoziție a unui creator englez, Adrian Connell, lucrare prin care autorul își evocă prin muzică anii copilăriei. Piesa a doua este binecunoscuta sonată „Arpeggione” de Franz Schubert, o lucrare cu un farmec subtil care exploatează din plin resursele expresive și agilitatea de virtuozitate ale violei după care auditorii vor fi purtați spre tărâmul operei printr-o arie de opera deosebit de frumoasă „Vedro con mio diletto” ce aparține lui Antonio Vivaldi.

   Prima parte a recitalului se va încheia cu o lucrare concepută de George Enescu pentru violă și pian, compusă în 1906 și intitulată „Piesă de concert”. Este o lucrare lirică cu accente de virtuozitate compusă de Enescu special pentru a evidenția talentul solistului.

   În partea a doua interpreții Lucian Moraru (violă) și Viniciu Moroianu (pian) vor prezenta un repertoriu foarte divers, conceput special pentru acest recital. Astfel, ne vor conduce în universul sonor al operei prin aria „Nessun Dorma” din opera „Turandot” de Giacomo Puccini, după care va urma o piesă de virtuozitate de sorginte românească cu ritmuri din Maramureș intitulată „Borșa” compusă de Lucian Moraru și o lucrare de factură sacră „Ave Maria” de Giulio Caccini. Lucian Moraru semnează și lucrarea următoare „Improvizație”, o lucrare in stil jazz care are la bază o temă a compozitorului francez Erik Satie urmată de o piesă cu un caracter mistic de același compozitor, intitulată „Gnossienne 4”.

    De asemenea, în programul recitalului sunt programate o serie de trei tangouri in versiunea unor aranjamente muzicale spectaculoase pentru violă și pian ce vor fi prezentate în primă audiție cu ocazia acestui recital - „Por una Cabeza” a lui  Carlos Gardel, un tango foarte cunoscut fiind subiectul coloanei sonore a filmului „Parfum de femeie”, „El choclo” de Angel Villoldo și tangoul „La Cumparsita” a compozitorului uruguayan  Gerardo Matos Rodriguez care anul acesta împlinește 107 de ani de la lansare (1915). Toate aranjamentele muzicale din partea a doua a recitalului sunt semnate de violistul Lucian Moraru.

   Joi, 10 noiembrie, vom avea parte de un „Concert simfonic” sub bagheta dirijorului Mihnea Ignat, având ca solist pe violonistul Remus Azoiței. De la aceștia, pe baza abonamentului cu nr. 14, ne așteptăm la o reprezentație deosebită dacă ținem cont de programul pe care și l-au ales.

   „Concertul nr. 1 pentru vioară” în la minor a lui Dmitri Șostakovici și „Șeherazada” lui Nicolai Rimsky-Korsakov sunt încercările la care sunt supuși invitații în fața rafinatului și exigentului public sătmărean.

   Concertul pentru vioară 

   Este o apariție într-un concert a unei viori solo (uneori două sau mai multe viori) și un ansamblu instrumental, de regulă o orchestră. Asemenea lucrări au fost compuse din perioada barocului, când s-a dezvoltat pentru prima dată forma de concert, până în prezent. Mulți compozitori importanți au contribuit la repertoriul de concerte pentru vioară, cum ar fi Bach, Bartók, Beethoven, Berg, Brahms, Bruch, Ceaikovski, Dvořák, Glass, Mendelssohn, Mozart, Paganini, Prokofiev, Saint-Saëns, Schoenberg, Shostakovich, Sibelius și Vivaldi.

   În mod tradițional erste o lucrare în trei părți. În secolul al XX-lea concertul pentru vioară a fost structurat în patru părți de o serie de compozitori cum ar fi Shostakovich, Stravinski sau Berg. În unele concerte pentru vioară, în special din perioada barocă și din perioada contemporană, vioara (sau grupul de viori) este acompaniat de un ansamblu de cameră în loc de orchestră. De exemplu, „L'estro Armonico” de Vivaldi a fost compus pentru patru viori, două viole, violoncel și basso continuu iar primul concert pentru vioară al lui Allan Pettersson este compus pentru vioară și cvartet de coarde.

 

 Dmitri Dmitrievici Șostakovici 

   S-a născut pe 25 septembrie 1906 la Sankt Petersburg (Imperiul Rus) și a decedat pe 9 august 1975 la Moscova. A fost un compozitor, pianist și profesor rus, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului al XX-lea.

   Șostakovici a devenit celebru în Uniunea Sovietică, unde s-a aflat inițial sub protecția mareșalului sovietelor Mihail Tuhacevski, dar mai târziu a avut o relație dificilă și complexă cu guvernul. Totuși a primit numeroase distincții și premii de stat și a servit în Sovietul Suprem al Rusiei (1947-1962) și al Uniunii Sovietice (din 1962 până la moartea sa). În 1960 a devenit membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

   După ce o perioadă a fost influențat de Serghei Prokofiev și Igor Stravinski, Șostakovici și-a dezvoltat un stil hibrid, care poate fi observat în „Lady Macbeth din Districtul Mtsensk” (1934). Această lucrare prezintă o varietate de stiluri, inclusiv stilul neoclasic al lui Stravinski și postromantismul lui Gustav Mahler. Contrastele ascuțite și elemente ale grotescului caracterizează mare parte din muzica sa.

   Șostakovici a compus lucrări în numeroase genuri. Cele mai importante lucrări ale sale sunt cele 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră și lucrări pentru pian solo. În afară de lucrările clasice, Șostakovici a compus și muzica pentru numeroase filme sovietice.

 Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov 

   S-a născut pe 6 martie 1844 în Tihvin, lângă Sankt Petersburg și a decedat 64 de ani mai târziu, pe 8 iunie 1908 la Luga. A fost un mare compozitor rus.

   Nikolai provine din familia de bază Rimski-Korsakov, ai cărei fii, conform tradiției, urmează o carieră în marina militară rusă. Părinții compozitorului erau amatori de muzică și dpă ce au descoperit calitățile fiului l-au sprijinit în cariera lui muzicală.

   În anul 1856, Rimski-Korsakov intră cadet la marina militară din Sankt Petersburg, școală pe care o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri, continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră de operă.

   În toamna anului 1859, începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev. Încurajat de mentor și prietenii săi, începe să compună prima lui simfonie. În 1865, viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. Rimski-Korsakov compune din 1880 muzica de operă pentru piesa de teatru „Fulgi de zăpadă” scrisă de Alexandru Nikolaievici Ostrovski. Compozitorul devine în anul 1871 profesor la Conservatorul din Sankt Petersburg și, la sfârșitul aceluiași an, se va căsători cu Nadejda Purgold care, la rândul ei, era o compozitoare și o pianistă excelentă.

   Între anii 1874 - 1881 este directorul Școlii de Muzică Freis, fiind în același timp pedagog și dirijor. Prin reputația sa devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor cinci” dintre care face parte și Musorgski pe care-l sprijină. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și Prokofjev, stilul lui Korsakov a influențat compozițiile lui Ravel, Debussy, Dukas și Ottorino Respighi.