Unii ar spune c-așa-i românul. Nu-i chiar așa. Corect spus este c-așa-i omul. Avem tendința de a desconsidera românul în general, acțiunile lui, alegerile lui, metehnele lui... sau, din contră, de a-l venera ca pe o specie aparte. Dacă în ceea ce privește alegerile pe care le face românul aș putea fi de acord cu părerea generală negativă, având în vedere strict alegerile electorale (glumesc amar aici!), nu pot accepta ideea că românul este mai sus sau mai jos decât ceilalți locuitori ai planetei. Bineînțeles că avem caracteristicile noastre aparte determinate de poziția geografică, istorie și tradiție (aici includ și cultura), climă sau alte conjuncturi, dar per general românul este un om obișnuit.
Privind peste umăr învățăm ceva? În anii trecuți ne tot lua pe nepregătite prima zăpadă. În loc să ne pregătim s-o întâmpinăm ne-am obișnuit să ne adaptăm situației. În anii trecuți ne-am obișnuit să mergem la vot pentru a vota răul cel mai mic, acum (aici mă refer la locale) nici asta nu mai putem. Fac o paranteză și vă spun că nici răul cel mai mic nu mai este așa vizibil uitându-ne la politicienii planetei. În Brazilia de exemplu între cele două rele de la alegerile prezidențiale nu a fost decât o diferență de 1,8% (50,9 față de 49,1). La noi o fi altfel? Mai avem ceva mai mult de 500 de zile până la cele patru serii de alegeri (europene, legislative, prezidențiale și locale) și noi nu facem nimic din ceea ce ar fi trebuit să învățăm din precedentele alegeri.
Vom alege tot o listă la parlamentare (europene și naționale) și vom alege tot într-un singur tur la locale? Mari belele. Ambele. Dacă pentru locale rezolvarea e simplă pentru alegerile legislative e mai complicat. Acolo trebuie un cap limpede. Mai avem așa ceva? Sau toate capetele cu oarecare inteligență, probitate morală și dorință de mai bine au fost scufundate în smoală. Unele au fost chiar retezate.
Epidemiile (pandemiile), războaiele, efectele climatice nu ar fi putut fi prevăzute? Cu siguranță ca da. Această siguranță provine de la faptul că au fost voci care au urlat asupra iminenței, dar urletul lor s-a pierdut în interesele unora, în confortul altora și în capacitatea de adaptare (citește deprindere sau chiar lene) a marei mase a omenirii.
Opriți războiul! Altfel ne obișnuim cu el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu