Muzica din filme

   În această săptămână Filarmonica de Stat Dinu Lipatti din Satu Mare are ca vedetă muzica din filme. Pentru susținerea acestui demers au fost invitați dirijorul Andrei Tudor și soprana Modra Noemi. Spectacolul, programat joi seara de la ora 19, nu poate fi urmărit decât pe baza biletului cu preț unic (42 de lei). Aranjamentul muzical aparține trioului Andrei Tudor, Ionel Tudor și Calvin Custer și se vor audia piese din producțiile cinematografice  „O odisee spațială” (muzica Richard Strauss, Aram Haciaturian, György Ligeti, Johann Strauss), „Urzeala tronurilor” (Ramin Djawadi), „Cinema Paradiso” (Ennio și Andrea Moricone), „Legenda anului 1900” (același Ennio Moricone), „Forest Gump” (Alan Silvestri), ”Poveste din cartierul de vest” (Leonard Bernstein și David Newman) și „Pe lacul auriu” (Dave Grusin).

   Nu toți cei care am pășit într-o sală de cinematograf sau urmărim cu interes filmele pe micul ecran suntem atenți și la coloana sonoră a creațiilor cinematografice. Și mai puțini sunt cei care se interesează, înainte sau după vizionare, cine este răspunzător de coloana sonoră, ale cui compoziții au fost utilizate, dacă au fost realizări muzicale special pentru film sau au fost folosite compoziții deja aflate pe piață.

   Nu același lucru se întâmplă la filmele muzicale și, din ce în ce mai mult în ultimul timp, la filmele biografice ale compozitorilor și/sau interpreților. Publicul dedicat acestor tipuri de filme în general cunoaște subiectul sau o mare parte a acestuia, cunoaște și melodiile și chiar le fredonează împreună cu actorii.

   Fără a avea pretenția că îi voi devoala pe toți marii compozitori ai muzicii de film voi încerca să-i nominalizez pe unii dintre cei mai cunoscuți dintre ei. Cei care pe parcursul secolului XX ne-au făcut să trăim mai intens filmele de acțiune, să ne îngrozim la thrillere, să iubim la filmele de dragoste sau să plutim la filmele muzicale.

   Aș începe cu cei patru mari compozitori de la Hollywood-ul sfârșitului de secol: John Barry, Jerry Goldsmith, Henry Mancini și John Williams. Aș continua cu misticul John Debney și francezul Alexandre Desplat, cu „istoricul” Patrick Doyle sau „gladiatoarea” Lisa Gerrard, cu celticul James Horner sau cu popularul James Newton Howard.

   Cum ar fi fost să urmărim „Doctor Jivago” sau „Lawrence, prințul deșertului” fără creațiile lui Maurice Jarre, peripețiile lui Ben-Hur fără inspirația compozitorului maghiar Miklos Rozsa, trilogia „Stăpânul inelelor” fără spiritul lui Howard Shore. M-ați fi certat dacă uitam de „Pe aripiule vântului” sau „Casablanca” în care Max Steiner ne-a purtat de la diafan la tensiune fără să ne dăm seama.

   Pe de altă parte jazz-ul lui Alex North sau pătrunderea psihanalitică a lui Randy Newman descoperind slăbiciuni ale firii omenești (precum Alexandru Andrieș al nostru) nu ne-au putut lăsa indiferenți. Celălalt Newman, Alfred, un adevărat colecționar de nominalizări la Oscar. În cei 40 de ani de activitate a fost nominalizat de 45 de ori pentru muzica din filme (în fiecare an cel puțin o dată) și a cucerit 9 trofee. Ultimul dintre giganții străini pe care îl voi nominaliza este Ennio Moricone, singurul care se poate lăuda cu peste 500 de filme (de lung metraj și seriale) a căror coloană sonoră îi poartă semnătura, peste 30 dintre acestea fiind memorabilele westernuri pe care și azi le vizionăm cu plăcere.

   Dintre români, recunoscut pe plan internațional este doar Alexandru Bălănescu și asta pentru că la 15 ani a emigrat în Israel și mai apoi la Londra. A compus muzica pentru filmul „Îngeri și insecte”. Alți compozitori precum Dan Andrei Aldea („Nunta de piatră”), moldoveanul Eugen Doga (Maria Mirabela și alte filme de animație), Aaron Fazakas („Contractul”), Vasile Șirli („Glissando” și alte șase producții) sau Dorin Liviu Zaharia („Tănase Scatiul” printre altele) nu prea au avut șansa să treacă granița în secolul trecut și atunci când au trecut-o au trebuit să ceară azil politic și să-și creeze o nouă carieră.

   Andrei Tudor

    Născut la 2 decembrie 1983, în București, Andrei Tudor a început studiul pianului la vârsta de patru ani.

   Este membru al CREDIDAM și al UCMR-ADA, iar din 2008, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Obține titlul de doctor în muzică al secției Compoziție din cadrul Universității Naționale de Muzică din București.

   Colaborează ca aranjor, compozitor, pianist sau dirijor cu personalități artistice, instituții și orchestre, precum: Angela Gheorghiu, Andrea Bocelli, Mario Frangoulis, Dulce Pontes, Edvin Marton, Goran Bregovici, Walter Ricci, Ally Brooke, María José, Brad Vee Johnson, B & B Gospel Choir, Boney M Experience, Beverly Glenn Sundel, Aura Urziceanu, Monica Anghel, Nico, Luminița Anghel, Andra, Gabriel Cotabiță, Vlad Miriță, Marcel Pavel, Cezar Ouatu, Cristi Minculescu, Adrian Enache, Paula Seling, Pinky, Berti Barbera, Cristina Haios, George Miron & Acapella, Smiley, Irina Sârbu,  Orchestra Națională Radio, Big Band-ul Radio România, Filarmonica „George Enescu”, Orchestra Simfonică București, Symphonic Pop Orchestra, Camerata Regală, Andrei Tudor Orchestra, Opera Comică pentru Copii București, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Sibiu, Orchestra Operei Brașov, Filarmonica Pitești, Primarius Orchestra Budapesta, Prague Philharmonia, Royal Philharmonic Orchestra, Saarbruken Radio Symphony Orchestra și acum cu Orchestra Filarmonicii Dinu Lipatti din Satu Mare.​

   Melodiile și aranjamentele realizate de Andrei Tudor apar în peste 20 de albume și compilații ale artiștilor, cum ar fi: Angela Gheorghiu – „Eternamente” și „Guardian Angel”, Mihai Trăistariu – „Altceva”, Andra – „Vis de iarnă”, Marcel Pavel – „De dragul tău”, „Nu te mai am” și „Very Classic”, Monica Anghel – „XXI”.

   Are în palmares peste 30 de premii naționale și internaționale pentru compoziție și interpretare: Premiul al II-lea la Festivalul Internațional al Cântecului – Cairo (Egipt, 2003), secțiunea creație, pentru piesa „I Ask You Why” interpretată de Luminita Anghel; numeroase premii la Festivalul de la Mamaia; în 2007, 2010 și 2013 este răsplătit cu premiul anual oferit de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru compoziție. În 2008, este câștigător al selecției naționale Eurovision cu piesa „Pe-o margine de lume”, interpretată de Nico și Vlad Miriță. La Belgrad, obține premiul pentru cel mai bun compozitor de la Eurovision. De asemenea, primește premiul pentru cel mai bun compozitor oferit de Radio România în cadrul celei de-a 150-a gale organizate de prestigioasa instituție de presă, dar și pentru cel mai bun cântec pop.

   Pandemia nu l-a putut ține departe de muzică pe Andrei Tudor și, chiar în izolare fiind, a desfășurat câteva proiecte foarte interesante: a realizat aranjamentul muzical pentru piesa „Amsterdam” a trupei britanice Nothing but Thieves, ce a cântat împreună cu Orchestra Simfonică București. A reunit nu mai puțin de 100 de artiști români pentru piesa „Hristos a înviat”, compusă de el, pe versurile Andreei Andrei.

   A semnat orchestrația și adaptarea muzicală a cântecului „Hristos a înviat”, interpretat de soprana Angela Gheorghiu, cu care colaborează și în continuare. Alături de Orchestra Simfonică București, a adunat peste 60 de instrumentiști din întreaga lume pentru compoziția tatălui său, Ionel Tudor, „Valsul serii”. A semnat orchestrația pentru „Oda bucuriei”, interpretată de Andrea Bocelli, sub bagheta maestrului Eugene Kohn. Andrei Tudor compune primul său album pentru pian și orchestră.

   Despre biografia sopranei Noemi Modra, membră a colectivului Operei Maghiare din Cluj vom reveni cu proxima ocazie.

   Opriți războiul!