Vedetele săptămânii sunt vioara și pianul

     O nouă săptămână cu două evenimente culturale pe scena Filarmonicii de Stat Dinu Lipatti din minicipiul nostru. Astăzi de la ora 19, pe baza abonamentului cu nr. 22 se poate asculta un „Recital cameral dedicat zilei culturii naționale maghiare”. Frumos gestul conducerii instituției culturale sătmărene de a puncta evenimentul dedicat maghiarilor de peste granița de vest a Sătmarului. Nu ar fi rea ideea ca aceștia să provoace un gest cultural și pe 13 iulie, când vecinii noștri din nord sărbătoresc „Ziua Culturii Ucrainene”.

    Invitații zilei sunt soliștii Béres Melinda (vioară) și Horváth Edit (pian), două formidabile ambasadoare ale muzicii baroce. De data asta se vor axa pe o muzică provenită exclusiv de la compozitori maghiari: Leo Weiner („Sonata pentru vioară și pian”  în re major), Zoltán Kodály („Adagio pentru vioară și pian”),  Károly Goldmark („Romanțe pentru vioară și pian”), Ferenc Farkas (Două sonatine pentru vioară și pian) și Győrgy Ligeti (selecții din „Musica ricercata” pentru pian).

     Joi, de la ora 19, ne reîntâlnim cu excepționalul violonist sătmărean Vlad Răceu, care sub bagheta dirijorului Mihnea Ignat ne va răsfăța cu muzica finlandezului Jean Sibelius („Concertul pentru vioară şi orchestră” în re minor). Sunt valabile abonamentele cu nr. 23. Deoarece despre Vlad și Mihnea am scris în nenumărate rânduri pe această pagină, voi încerca să îmbunătățesc cultura mea muzicală și a celor ce-mi seamănă, cu câteva date despre invitatele de astăzi și despre compozitorul Károly Goldmark.

 Károly Goldmark 

    Karl sau Carl Goldmark în germană, s-a născut la Keszthely, pe 18 mai 1830 și a decedat 85 de ani mai târziu, la Viena, pe 2 ianuarie. Este un compozitor, violonist și profesor de muzică maghiar-austriac de origine evreiască, vorbitor nativ german. Era copil al unei familii sărace de cantori.

    Și-a început studiile muzicale cu unul dintre colegii de canto ai tatălui său, care l-a învățat să cânte la vioară , apoi a continuat la Sopron și Viena. Educația sa a fost finanțată pe tot parcursul de către fratele său vitreg, József Goldmark, care a studiat ingineria chimică în capitala Austriei. Din cauza unor probleme financiare, a fost nevoit oricum să-și întrerupă studiile. Mult timp a fost autodidact, iar apoi a avut ocazia să se înscrie la Conservatorul din Viena.

     În timpul revoluției din 1848-49 și al războiului de independență, a lucrat ca muzician de teatru în Sopron și Győr . În această calitate, a venit la Buda în 1850, unde a petrecut un an și a cunoscut lucrările compozitorilor de operă la modă ai epocii.S-a întors la Viena în 1851, unde a fost patronat de familia Bettelheim. Cu ajutorul lor a avut loc primul concert de autor al lui Goldmark în 1857.

     Încurajat de succesul său, compozitorul a călătorit la Pest, unde a obținut și un mare succes cu concertul său, dar nu i-a fost fezabil financiar să rămână în capitala Ungariei, așa că s-a întors la Viena, unde a petrecut practic restul viata lui. Uvertura sa Sakuntala a fost lansată în premieră în 1865, aducându-i mult așteptatul succes internațional.

     Goldmark a început apoi să se gândească să compună o operă. A început lucrarea doi ani mai târziu și a terminat-o în 1872. După multe eșecuri, prezentarea a avut loc în sfârșit la Viena în 1875, cu un succes enorm. „Regina din Saba” a devenit unul dintre cele mai mari hituri ale secolului în toată Europa, ceea ce a adus faimă autorului său. După aceea, Goldmark nu a mai avut probleme financiare și a mai compus cinci opere, dar cu acestea nu a avut decât un succes moderat, cu excepția ultimei, „Téli rege”. Ultimele decenii ale vieții sale au fost aurite de fiica sa, necunoscută anterior. Compozitorul și-a îndeplinit cu bucurie obligațiile paterne. La început, a salutat cu entuziasm izbucnirea Primului Război Mondial, dar când a aflat de moartea nepotului său, a căzut la pat și a murit.

Horváth Edit

    Pianista Horváth Edit s-a născut la Târgu-Mureş în anul 1973, unde în 1991 a absolvit Liceul de Muzică, la clasa prof. Szőnyi Zoltán. S-a format ca pianistă în cadrul Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj la clasa prof. Adriana Bera. După absolvirea Academiei de Muzică şi-a continuat studiile la Academia Europeană Mozart din Varşovia, iar în prezent este lector universitar al catedrei de pian. Şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2010, aprofundând tematica creaţiei pentru pian a lui Joseph Haydn.

    Din şirul cursurilor de măiestrie absolvite trebuiesc amintite cele susţinute de Robert Levin, Pierre Laurant Aimard, Rohmann Imre, David Ward, Arcadii Sevidov, Gérard Frémy, Vassily Lobanov, Kiss Gyula şi Gabriel Amiraş.

    A susţinut numeroase recitaluri şi concerte atât în ţară cât şi în străinătate (Polonia, Cehia, Bulgaria, Macedonia, Ungaria), iar palmaresul său artistic conţine pe lângă participările la concursurile internaţionale de la Târgu-Mureş, Sofia şi Bremen şi două premii III la Concursul Mozart din Cluj (1994), respectiv la Festivalul Muzicii Maghiare de la Bucureşti (2009).   

Melinda Beres 

    A absolvit Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca (licență și master). Melinda Beres a susținut recitaluri in țară și în străinătate (Germania, Ungaria, Polonia, Austria, Spania). Melinda a urmat cursuri de perfecționare cu artiști renumiți precum Alexandru Gavrilovici, Vasile Beluska, Trio Cadek, Jacques Saint-Yves, Devics Sandor, Jaap Schroeder, Mira Glodeanu, Benoit Douchy (vioara barocă).

    Melinda a concertat ca solistă alături de orchestrele filarmonicilor din Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Arad, Oradea, precum și cu Orchestra de Cameră a Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca. Este membru fondator al Cvartetului Arioso si abordează cu succes repertoriul muzicii vechi, fiind membră a trioului Affettouso si colaboratoare a Ansamblului Baroc Transylvania, Orchestrei de Cameră Ciuc și formației „Gli Studiosi di Sebastiano” din Bucuresti. In prezent, Melinda este conferențiar universitar la catedra de coarde a Academiei de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca și doctor în muzică (tema „Cvintetul de coarde. Ipostazele mozartiene”, lucrare elaborată sub conducerea științifică a profesorilor Francisc Laszlo si Gabriel Banciu).

    Opriți războaiele!