duminică, 19 septembrie 2021

Festivalul prunelor

Amfitrioana ediției a VII-a, Atelierele Zetea, a depășit limita așteptărilor

>>Din cauza pandemiei manifestarea s-a desfășurat într-un cadru restrâns, pe bază de invitații


   Sâmbătă, 18 septembrie , pe la ora 14.50. la Atelierele Zetea se aflau doar cei cu treabă și cu mine. Ploaia, care tocmai începuse, clipocea în apa cristalină a piscinelor care de data asta reprezentau doar decor. Mesele numerotate și decorate festiv își așteptau oaspeții. Un bar discret, într-un colț al spațiului de tip terasă, era amenajat pentru cei care mai doreau ceva în plus: o cafea, o măslină... Pe platoul din fața piscinei erau două cutii mari, paralelipipedice, deasupra cărora sfârâia un jeratic cu puternic accent personalizat. Noroc cu Decebal care mi-a explicat la ce sunt bune dulapurile alea ciudate. Cică înăuntru ar fi niște godaci.

 

   Pe o latură a terasei de 25-30 de metri lungime se aflau prezentate aperitivele: brânzeturi de toate felurile și culorile, mezeluri tradiționale (porc, vită...) și vânătorești (mistreț, cerb...), fructe și dulciuri. Fiind vorba totuși de un festival dedicat, absolut toate produsele posibile din prune erau răspândite cu obstinație ca un liant, prin toate zonele de acces. Prune, plăcinte, găluște, magiun, alte mâncăruri... toate așteptau cuminți să fie stropite cu produsele Zetea, adică cu țuici, pălincă, vinars și lichioruri.

   Încet, încet oaspeții au apărut și încă minunați de spectaculoasa terasă salutau gazdele primitoare, Teodora, Tanita și Silviu Zetea. Așa, în particular pentru că tot nu ne aude nimeni, vă spun cum m-a impresionat mândria din ochii și glasul soților Zetea pentru pasiunea și ardoarea cu care se ocupă Tanita de moștenirea de familie. Probabil că cei care au timp să se uite pe filmulețele de pe site-ul nostru își vor da seama de ce înseamnă pruna, dar mai ales produsele obținute din prune.

   Silviu Zetea a cules pruna și a metamorfozat-o în pălincă, a luat pălinca și a impresionat Medieșul Aurit, a luat Medieșul Aurit și l-a înscripționat mai adânc pe harta județului Satu Mare, a scos produsele sale din Satu Mare și le-a răspândit în toate zonele elitiste ale României, a scos România din anonimat demonstrând Europei că pălincă se face și în România, contestând și având câștig de cauză asupra acestei paternități acordate inițial doar Ungariei. Astăzi pălinca, țuica și lichiorurile Zetea pot fi consumate în cele mai scumpe restaurante de pe mapamond.

   Festivalul ca atare a debutat cu un discurs al amfitrionului despre istoricul, prezentul și viitorul acestui eveniment, lăsând apoi specialiști (profesori universitari, cercetători și alți producători), să reveleze și să releve importanța și necesitatea prunei în cotidian.

   De la teorie s-a trecut la practică. Însoțit de un număr limitat de oaspeți din cauza pandemiei, Silviu a făcut un tur al Atelierelor Zetea unde a explicat pe înțelesul tuturor cum ajunge pruna de la stadiul de fruct la momentul când ne îmbujorează de plăcere. De la metodele arhaice ale bunicului său la cele ultramoderne puse în practică acum de fiica sa, Tanita. S-a oprit nuanțat asupra tatălui său, Valer, care a reprezentat momentul de inflexiune. Aflat într-un regim care nu prea încuraja realizările personale, Valer Zetea a reușit nu numai să ridice la un nivel superior parametri de calitate ci și să insufle unei părți a familiei, mai precis mezinului Silviu, pasiunea meșteșugului, oferindu-i experiența sa și dezvâluindu-i tainele.

   După ce am trecut în revistă produsele, de la țuica Zetea din 1990 și până la „Crai Nou” Zetea (2.000 de Euro sticla de 50 de cl, denumire și design inspirate din opereta Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu) și am degustat din mâncărurile speciale ale producătorilor invitați, s-a trecut la un moment artistic de o excepțională calitate care s-a întins mult după ce umbrele serii s-au lăsat peste Atelierele Zetea, terasa dezvelidu-și tainele sub iluminația de o calitate și un bun gust desăvârșiți.

   Vocile care au impresionat veneau de la Petrică Mureșan (muzică populară și folc), Raluka (dance și house, melodii personale și împrumutate de la Céline Dion) și Vlad Miriță (pop și cafe concert, incluzând și amintiri de la Elvis Presley). Ca instrumentist a fost suficient DJ Madan sub „bagheta” căruia s-au aliniat toate somitățile muzicii, iar pentru antren nu putea fi găsit unul mai potrivit decât Marius Chiș.

Niciun comentariu: