Reziliență (rupere la șoc) sau elasticitate (revenire după șoc)? Europa se vrea cementată și călită.

    Dacă ne uităm în DEX în dreptul cuvântului reziliență apare următoarea definiție: „mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și valoarea inițială a ariei secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă”. De aceea cred că termenul european (englezesc) „resilience” nu se traduce în limba română prin reziliență ci prin „elasticitate” (definiție DEX: „proprietate a unor corpuri de a se deforma, modificându-și volumul sau forma sub acțiunea solicitărilor exterioare și de a reveni la starea inițială după încetarea acestora”) care este la capătul celălalt al logicii, adică la ceea ce-și dorește Uniunea Europeană de la statele membre. Altfel spus: revenirea după șocul pandemiei, revenirea la normalitate.

 

    De aceea sunt supărat puțin pe ing. Radu Borza, cu studii în domeniul lingvisticii computaţionale (cum se autodefinește fără a ține cont că termenul computație are sens dumnezeiesc), cel care și-a permis în dexonline să schimbe înțelesul cuvântului elasticitate cu un antonim, reziliență. Una este să adaptezi limba română la dezvoltarea tehnologică prin termeni noi din lingvistica europeană și alta este să stâlcești limba ce ne e dragă.

   Trecând peste aceste date de început să remarcăm faptul că se apropie data de 15 septembrie, dată la care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va ține discursul privind starea Uniunii în fața Parlamentului European, făcând bilanțul anului trecut și prezentând prioritățile pentru anul următor.

    Președinta prezintă, de asemenea, modul în care Comisia Europeană va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Discursul va fi urmat de o dezbatere în plen cu membrii Parlamentului European. 

   Prioritățile stabilite la începutul mandatului rămân valabile în abordarea provocărilor de astăzi. Comisia și-a redobândit eforturile de a combate pandemia și de a scoate Europa din criza economică, fără a pierde din vedere prioritățile sale politice. Comisia se angajează pe deplin să își îndeplinească inițiativele emblematice, acordul verde european și strategia digitală, deoarece acestea sunt esențiale pentru relansarea economiei europene și construirea unei Europe mai rezistente, durabile, corecte și prospere.

   Europa este pe deplin angajată în tranziția către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală. Dar poate face acest lucru doar prin reunirea oamenilor și modernizarea economiei noastre sociale de piață unice, pentru a se potrivi noilor ambiții de astăzi. Aceasta înseamnă să se profite din plin de forțele și potențialul existent și să se concentreze pe egalitate și să se creeze șanse pentru toți, fie pentru femei sau bărbați, fie din est, vest, sud sau nord, fie tineri sau bătrâni. Europa va continua să se străduiască pentru mai mult.

     Până atunci, miercuri 8 septembrie a fost  adoptat raportul anual de analiză prospectivă strategică - „Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE” în care sau identificat zece domenii strategice de acțiune politică: 

1. Asigurarea unor sisteme sanitare și alimentare durabile și elastice
2. Asigurarea unei energii decarbonizate și accesibile ca preț
3. Consolidarea capacității în materie de gestionare a datelor, de inteligență artificială și de tehnologii de vârf
4. Asigurarea și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice
5. Asigurarea poziției conferite de avantajul primului venit în ceea ce privește stabilirea standardelor la nivel mondial
6. Construirea unor sisteme economice și financiare elastice și adaptate exigențelor viitorului
7. Dezvoltarea și păstrarea competențelor și a talentelor care corespund ambițiilor UE
8. Consolidarea capacităților de securitate și apărare și a accesului la spațiu
9. Colaborarea cu partenerii mondiali pentru a promova pacea, securitatea și prosperitatea pentru toți, precum și
10. Consolidarea elasticității instituțiilor.
    

    Analiza prospectivă strategică sprijină Comisia de-a lungul parcursului său ambițios și orientat spre viitor către realizarea celor șase obiective emblematice ale președintei von der Leyen. În 2020 s-a început elaborarea rapoartelor anuale de analiză prospectivă strategică, bazate pe cicluri complete de analiză prospectivă, rapoartele contribuind la stabilirea priorităților discursului anual privind starea Uniunii, a programului de lucru al Comisiei și a programării multianuale.

    Comunicarea prezintă o perspectivă multidisciplinară orientată spre viitor asupra autonomiei strategice deschise a UE într-o ordine mondială din ce în ce mai multipolară și mai contestată. Comisia a identificat patru tendințe principale la nivel mondial care afectează capacitatea și libertatea de acțiune ale UE: 

   - schimbările climatice și alte provocări legate de mediu;

   - hiperconectivitatea digitală și transformarea tehnologică;

   - presiunile asupra democrației și a valorilor democratice;

   - schimbările în ordinea și demografia mondială.