...până pe 3, pe 5 sau după 19 septembrie

    Cum vă spuneam ieri, misiunea Artemis I a făcut un mic pas înapoi. Adică prevăzuta lansare de pe data de 29 august a fost amânată pentru 2 septembrie din cauza unor probleme pe care le vom dezvolta mai jos. Dacă vremea sau alți factori interni sau externi nu va permite acest lucru atunci data de 5 septembrie ar putea fi ultima dată în care, conform calculelor NASA, lansarea ar putea fi făcută în condițiile astrologice actuale. Dacă nici atunci nu va fi posibilă lansarea, orice discuție despre aceasta nu ar mai putea avea loc înainte de 19 septembrie, dată la care s-ar putea stabili noile condiții. Vă menționez că datele respective le-am actualizat la ora României, deoarece, lansarea în SUA va fi vineri după cum ne anunță Mike Sarafin, responsabilul cu misiunea Artemis I.

   Problemele care au împiedicat luni lansarea rachetei misiunii Artemis au fost: a) umplerea rezervoarelor rachetei cu combustibilul ultra-rece începuse cu aproximativ o oră întârziere din cauza intemperiilor (risc de fulger); b) o scurgere a provocat o pauză în timpul umplerii etapei principale cu hidrogen; c) unul dintre cele patru motoare RS-25, aflate sub treapta principală a rachetei, nu a putut atinge temperatura dorită - condiție necesară pentru a se putea aprinde; d) a fost menționată și o problemă cu supapa fără a explica despre ce supapă e vorba. Numărătoarea inversă a fost apoi oprită și, după mai bine de o oră de așteptare, directorul de lansare al NASA, Charlie Blackwell-Thompson, a luat decizia finală de a anula evenimentul.

   Am aruncat o privire și peste scopul declarat al acestei misiuni și mi s-a părut destul de interesant, dar și interesat. Vă las pe dumneavoastră să descoperiți de ce și cum. Vă redau mai jos doar datele declarate ale misiunii.

    Agenția spațială americană nu intenționează doar să aterizeze pe Lună ci și să dezvolte un program înainte de a se întoarce. Planifică să instaleze acolo o bază orbitală, numită Lunar Gateway (sau pur și simplu Gateway), și să stabilească o alta pe suprafața satelitului nostru natural. Aceasta este o diferență fundamentală față de misiunile Apollo. Artemis va asigura o instalare durabilă și călătorii frecvente dus-întors între Pământ și Lună. „Gateway-ul seamănă puțin cu International Space Station (ISS), dar în loc să fie în jurul Pământului, va fi în jurul Lunii”, rezumă Athena Coustenis, astrofizician la Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS, instituție franceză) și președinte al comitetului consultativ pentru explorare umană și robotică (Hesac) din Uniunea Europeană. Gateway-ul va fi de aproape patru ori mai mic decât ISS, adică cu aproximativ 100 metri cubi mai puțin decât cei 388 deținuți de ISS.

   Baza lunară va fi organizată în jurul unor structuri care nu au fost încă detaliate. Evidențiind pregătirea în geologie oferită viitorilor exploratori, NASA a spus că prezența oamenilor va ajuta la înțelegerea mai bună a rocii lunare. „Cu adevărat vom studia Luna, vor fi progrese reale”, anticipează Jessica Flahaut, geolog lunar la CNRS și Universitatea din Lorena.

    Mai presus de toate, întoarcerea pe Lună este doar o fază pregătitoare pentru călătorii mai îndepărtate. „Ne întoarcem pe Lună și vom merge pe Marte, iar astăzi salutăm zeci de noi exploratori”, a declarat Bill Nelson, șeful NASA, în decembrie 2021, prezentându-i pe astronauții americani în pregătire. În cele din urmă, Luna ar putea deveni un punct de trecere pentru misiunile pe planeta roșie și să devină „stația de service” la începutul călătoriilor lungi. La polii Lunii a fost descoperită apă sub formă de gheață. Agenția spațială americană speră să ia câteva mostre, să le analizeze. Mai presus de toate, își dorește să studieze posibilitatea de a extrage din ele apă potabilă, oxigen și hidrogen și/sau alte elemente care pot fi folosite la fabricarea combustibilului. Acest lucru ar reduce costul misiunilor pe Marte, deoarece ar fi mai ieftin să aduci combustibil de pe Lună decât de pe Pământ.

   Spuneam ieri, greșit recunosc, că și China s-a implicat în aselenizări. Este reală implicarea lor doar că am greșit anul din care a început interesul lor pentru a descoperii Luna. În ianuarie 2019, misiunea chineză Chang'e 4 a realizat o premieră mondială prin aterizarea pe partea îndepărtată a Lunii. În decembrie 2020, China a devenit a treia țară, după Statele Unite și Rusia, care a adus înapoi mostre lunare cu Chang'e 5. De asemenea, intenționează să trimită astronauți pe Lună până în 2030. Dacă ar reuși, ar deveni a doua. ţară, după Statele Unite care a realizat această ispravă.

   Sunt trei întrebări esențiale la care trebuie să răspundă oamenii de știință în urma acestor misiuni trecute și viitoare: 1. Cum se explică asimetria dintre fața vizibilă a lunii și cea ascunsă? 2. Care este originea lunii ținând cont că teoriile inițiale sunt date peste cap de descoperirea de către chinezi a gheții la polii satelitului nostru? 3. Sunt capabile SUA, China și Rusia să lucreze pașnic împreună?

    Opriți războiul!